Terorismul cibernetic îi face pe adolescenți să se automutileze și să îi vătămeze pe cei din jur. Cum ajung copiii din întreaga lume la astfel de fapte oribile

Sam avea 15 ani când un prieten pe care îl cunoscuse jucând Call of Duty l-a invitat să se alăture unui forum privat de pe Discord. Acolo fete de vârsta lui împărtășeau selfie-uri nud, iar adolescenții făceau schimb de imagini violente mai groaznice decât orice film de groază.

Pentru a intra, Sam trebuia să dovedească că poate găsi pe cineva dispus să-și graveze numele de utilizator pe corp. Prietenul său i-a spus că știe o fată care îl poate ajuta. Odată intrat, povestește Sam, a descoperit sute de fete, multe dintre ele fiind manipulate să posteze clipuri explicite.

Copiii sunt racolați de pe chaturile jocurilor video

Curând a fost invitat să se alăture unui grup de pe Telegram numit 764. Acest club secret avea și mai multe fete și fotografii sângeroase. Adolescenții le făceau rău animalelor de companie, fraților sau surorilor sau chiar lor înșiși. Sam, care nu este numele său real, a acceptat să vorbească cu condiția ca nici el, nici părinții săi, nici școala sa să nu fie identificați. Adolescent din St. Louis, el are multe de spus despre ce s-a întâmplat în acele grupuri și despre viața unui copil care a petrecut prea mult timp online.

La fel ca toți ceilalți membri ai grupului 764, Sam și-a ascuns identitatea. El spune că era entuziasmat de amestecul de conversații flirtante, umor tabu și selfie-uri cu fete care se răneau singure. A început să aibă relații online cu până la 40 dintre ele în același timp.

În loc să vorbească cu colegii de clasă, el discuta pe forum în timp ce era la școală și din nou când ajungea acasă. Viața de familie a lui Sam era în continuă schimbare. Tatăl său, Justin, o cunoscuse pe viitoarea sa soție, Laura. Sam nu era obișnuit să împartă spațiul cu altcineva. „Eram plin de furie”, spune el. „Când eram acolo, mă simțeam mai bine, pentru că primeam atenție din partea oamenilor.”

FBI, pe urmele teroriștilor cibernetici

Într-o seară din august anul trecut, doi agenți FBI au apărut la casa lui Sam. Le-au spus lui Justin și Laurei că Sam, pe atunci în vârstă de 16 ani, le manipula pe fete să-și graveze numele său de utilizator pe piele. Sau mai mult, să-l scrie cu sânge pe pereți și să incite la violență online.

Agenții au spus că urmăreau grupul de pe Discord în cadrul unei anchete mai ample. Era vorba de o rețea informală formată din mii de tineri din întreaga lume. Agenții au recomandat o intervenție, își amintește Laura. „ A fost un fel de «încercați să remediați situația înainte să fie prea târziu»”.

Justin și Laura i-au luat telefonul lui Sam și l-au trimis la un centru care oferea sprijin pentru dependență și tulburări psihice. Asta părea să funcționeze o vreme. Sam s-a întors la școală și și-a luat un telefon nou. Dar, la jumătatea lunii octombrie, un alt agent le-a bătut la ușă. FBI-ul urmărea numele de utilizator ale lui Sam, a spus agentul, iar acesta era încă activ pe Discord și Telegram.

Sam era de mult timp obsedat de jocuri. Justin chiar îl încurajase, amintindu-și că îi dăduse fiului său un controler încă de când era mic. Nu era neobișnuit ca Sam să vină acasă de la școală și să dispară în camera lui. Dar Justin și Laura spun că nu și-ar fi putut imagina niciodată lumea în care era implicat acum. Ei au fost șocați să afle că aceasta făcea parte dintr-un fenomen internațional.

Laura a început să-și încuie ușa dormitorului noaptea, speriată de fiul ei vitreg. Justin a fost distrus. „M-a sfâșiat să știu că se uita la chestiile astea în camera lui și eu habar n-aveam”, spune el. „De ce n-am observat nimic?”

Mii de adolescenți sunt hărțuiți pe internet

Hărțuirea online există încă de la apariția internetului. Dar apariția grupului 764 și a grupurilor care i-au urmat a marcat o nouă etapă. Adolescenți care nu se întâlniseră niciodată se incitau reciproc să comită infracțiuni și chiar să se sinucidă sau să ucidă pe alții.

FBI-ul, care afirmă că are 450 de anchete active privind persoane legate de 764, îl numește un grup extremist violent nihilist (NVE). L-au etichetat drept organizație teroristă internă. Linia de asistență CyberTipline a Centrului Național pentru Copii Dispăruți și Exploatați a primit peste 3.000 de sesizări. Acesteau priveau „exploatarea sadică online” în 2025, o creștere de 125% față de anul precedent.

Primul grup „764” a fost înființat pe Discord în 2021 de către Bradley Cadenhead, un adolescent de 15 ani din Stephenville, Texas. El l-a numit după primele trei cifre ale codului său poștal. Cadenhead a fost arestat în acel an și a primit ulterior o pedeapsă severă. 80 de ani de închisoare pentru abuz sexual asupra copiilor și infracțiuni conexe. Ele au fost comise în mare parte în cadrul acelui grup sau server, așa cum îl numește Discord, deși nu este vorba de un dispozitiv fizic.

Adolesentele vulnerabile, țintele grupului

Procurorii susțin că acesta a manipulat fete pentru a le determina să distribuie materiale cu conținut sexual . Ele erau obligat să-și graveze „764” pe corp, inspirându-se dintr-un grup similar cunoscut sub numele de CVLT. Membrii grupului au ademenit fete vulnerabile, șantajându-le pentru a obține conținut din ce în ce mai explicit. Ele au fost amenințate că vor dezvălui informațiile familiilor sau școlilor.

CVLT a folosit tehnici elementare de hacking pentru a descoperi identitățile victimelor și detalii despre familiile acestora. Toate cu scopul de a întări amenințările. Imaginile au fost compilate în așa-numitele „lorebooks”. Acestea sunt niște colaje digitale distribuite pe servere Discord și canale Telegram accesibile doar pe bază de invitație.

Manual de recrutare pe Discord și Telegram

Victimele au fost forțate să-și taie nume sau simboluri pe piele și să distribuie alte imagini sângeroase, conform actelor de acuzare ale membrilor CVLT. În schimb, li s-au oferit statut, monedă virtuală sau relații în cadrul rețelei.

Baron Martin este un presupus membru al grupurilor CVLT și 764. El a fost acuzat anul trecut de procurorii federali din Arizona că a exploatat „tinerele vulnerabile”. Își controla victimele prin amenințări cu bombe. Dar depunea și rapoarte false pentru a trimite poliția înarmată la domiciliile lor și înscenarea unor răpiri.

Într-un caz, potrivit actului de acuzare, el a amenințat că o va ucide pe bunica unei victime. El a acceptat să plătească 3.000 de dolari pentru asasinat în mesaje de pe rețelele sociale. Într-un alt caz, în timpul unui apel video de grup, el i-ar fi spus unui copil să calce în picioare capul hamsterului de companie al familiei. Apoi să-l dea de mâncare câinelui. „LOL”, a scris el, conform plângerii, „ÎMI PARE FOARTE RĂU. PENTRU PIERDERE TA. LMAO.”

Bullying din partea unor teroriști cibernetici

Potrivit procurorilor, Martin a elaborat un manual în care descria în detaliu modul de a ademeni fetele. Erau mai multe feluri, în funcție de problemele lor de sănătate mintală. Acest lucru a dus la formularea unei acuzații de furnizare de materiale către un grup terrorist. Este prima acuzație de terorism adusă unui membru al grupului 764, care ar putea duce la închisoare pe viață. Mai ales dacă se poate stabili o legătură cu un deces.

Manualul recomandă să se înceapă cu un comportament afectuos. După care să devi rece pentru a „distruge orice sentiment de grijă”, continuând apoi până când victimele sunt „înfrânte”. De asemenea, sugerează condiționarea comportamentală. Asocierea autovătămării cu vocea agresorului, precum și arhivarea materialelor în scopul șantajului. Martin a pledat nevinovat la acuzații, iar procesul este programat pentru luna octombrie. Avocatul său a refuzat să comenteze.

Instagram, Snapchat, TikTok și alte rețele sociale mainstream recomandă conținut utilizatorilor. Însă, Discord restricționează accesul la anumite servere. Ceea ce înseamnă că este dificil să găsești forumuri dacă nu primești un link de invitație. Exclusivitatea acestor servere le-a alimentat popularitatea, spune Matt Kriner. El este director executiv al organizației non-profit Institute for Countering Digital Extremism.

Matt estimează că grupurile de tipul „764” au un număr global de membri de până la 10.000, luând în calcul agresorii, victimele.  Dar și „lurkerii”, adică persoane care vizitează serverele, dar nu se implică în activitățile care au loc acolo.

Zeci de mii de copii pe grupurile de bullying cibernetic

Pentru a obține accesul, utilizatorii sunt adesea obligați să furnizeze conținut explicit sau violent sau să îi constrângă pe alții să îl producă. Au apărut grupuri care imită acest model, cu administratori din SUA, Marea Britanie, Grecia și alte țări. Ei formează rețele care comercializează conținut sexual și sângeros în care sunt implicate victime minore. Numărul membrilor de pe aceste servere variază de la câteva persoane la sute. Conform cercetătorilor, începând din 2021 au apărut pe YouTube, X și Roblox imagini cu referiri la 764 și la grupurile asociate.

Un fost specialist din cadrul forțelor de ordine, care a lucrat la cazuri legate de 764, își amintește ce a urmărit pe Discord. La un moment dat chiar o transmisiune în direct în care apărea o tânără braziliană care părea să se spânzure. Voci masculine americane o incitau. Moartea ei a devenit ulterior un meme, spune specialistul.

Un videoclip aparținând unui alt grup inspirat de 764, vizionat de Bloomberg Businessweek, este șocant. Este o compilație de imagini cu zeci de persoane care par a fi minori în stare de dezbrăcare, cu tăieturi până la os. Unele dintre tăieturi formează numele de utilizator ale membrilor. Alte nume sunt scrise cu sânge. Unii copii țin în brațe cadavrul unui pisoi; unul ține un papagal mort.

Departament dedicate pentru terorismul cibernetic

Volumul imens de conținut a determinat Departamentul de Securitate Internă al SUA să ia măsuri. A constituit, în martie, un grup operativ pentru identificarea victimelor. Specialiștii au folosit inteligența artificială și alte instrumente de investigație. Așa au căutat posibile locații ale dormitoarelor sau ale altor decoruri din imaginile distribuite online.

„Sunt unele dintre cele mai groaznice lucruri la care te poți gândi”, spune Stephen Reuther. El este șeful secției din cadrul programului de identificare a victimelor al Centrului pentru Criminalitate Cibernetică al departamentului. „Tocmai când crezi că exploatarea copiilor nu poate deveni și mai gravă, apare ceva precum exploatarea sadică online.”

Timothy Kotman este șeful unității de combatere a exploatării copiilor din cadrul Serviciului de Investigații pentru Securitate Internă. El a coordonat inițiativa și afirmă că grupul 764 ar putea reprezenta doar o mică parte din cazurile de abuz sexual asupra copiilor online. „Este atât de incredibil de extrem încât noi și FBI-ul trebuie să ne concentrăm asupra lui”.

Kotman spune că membrii grupului 764, spre deosebire de alți infractori care comit abuzuri asupra copiilor, nu sunt motivați în primul rând de sex. „Sunt motivați de notorietate și de a forța oamenii să comită acte umilitoare”, spune el. „Abuzul sexual asupra copiilor este un instrument, dar ei încurajează și atacurile armate în școli.” „Le spun: «Hei, știu fiecare lucru rău pe care l-ați făcut, v-am citit dosarul»”

Copiii au nevoie de refugii

Allizandra Herberhold l-a întâlnit prima dată pe Sam în timpul celui de-al doilea sejur al acestuia la centrul de tratament comportamental. Se întâmpla în St. Louis, în octombrie anul trecut. În calitate de specialistă în intervenții de ieșire din grupuri extremiste, care ajută oamenii să părăsească aceste grupuri. Ea fusese angajată recent de „Parents for Peace”, o organizație națională dedicată reabilitării copiilor ai căror părinți se tem că au fost radicalizați. Din ce în ce mai mult, activitatea ei s-a concentrat asupra grupului 764.

În timp ce zvonurile despre ceea ce făcea Sam pe internet se răspândeau prin secție, Herberhold a devenit un refugiu pentru el. Ea nu se lasă ușor intimidată. Lucrase la un spital în timp ce își făcea masteratul în sociologie clinică. A petrecut timp alături de pacienți care violaseră și uciseseră, unii chiar pe proprii membri ai familiei.

Tânăra care are curaj să discute cu adolescenții

Între cursuri și muncă, ea a urmărit un grup format în principal din tineri care îi idolatrizează pe autorii atacurilor armate din școli. Aceștia distribuiau pe rețelele sociale fotografii în care apăreau îmbrăcați ca Dylann Roof sau scriau fantezii sexuale dedicate criminalilor în serie. Pentru o scurtă perioadă, Herberhold a lucrat cu victimele infracțiunilor sexual. Dar a constatat că încercarea de a-i ajuta pe făptași îi aducea mai multă satisfacție. Ea îi vedea ca pe o oportunitate de a promova schimbarea.

„Tinerii obsedați de Columbine, asta e domeniul meu de expertiză”, spune Herberhold într-o după-amiază din ianuarie. Se referă la atacul armat din 1999 de la o școală din Colorado, în urma căruia au murit 13 elevi și un profesor. La 32 de ani, nu e cu mult mai în vârstă decât tinerii cu care lucrează. Totul la ea contrastează cu lumile virtuale sumbre în care pătrunde în fiecare zi. De la fusta strălucitoare din catifea pe care o poartă în biroul amenajat în dormitorul casei sale din St. Louis sau colecția de păpuși Bratz.

Herberhold își vede rolul ca pe cel al unei surori mai mari pentru copiii care sunt scoși din programul 764. „Le spun: «Hei, știu absolut tot ce ați făcut rău, v-am citit dosarul»”, spune ea. „«Și totuși vreau să lucrez cu voi.»”

Copiii trebuie ajutați

Din octombrie, Herberhold a organizat întâlniri săptămânale de două ore cu Sam, Justin și Laura. Sam a dat dovadă de remușcări, spune ea, trimițând scrisori victimelor sale și cooperând cu anchetatorii. Are un loc de muncă cu jumătate de normă și învață să conducă. Momentan încă nu are voie să folosească niciun dispozitiv informatic, nici măcar un Chromebook la școală.

În acest moment, asta pare cea mai cruntă pedeapsă posibilă pentru un adolescent. „Dacă ar fi fost o acuzație legată de arme, ar fi trebuit să mă prezint în instanță, dar aș fi avut un Chromebook”, spune Sam. „Aș fi putut să mă uit pe YouTube. Aș fi dus, literalmente, o viață normală.”

Herberhold nu este de acord cu eforturile autorităților de a politiza grupul, etichetându-l drept terorism intern sau motivat ideologic. Ea spune că tinerii cu care lucrează sunt motivați de nemulțumiri. „Se simt singuri”, spune ea. „Nu au o imagine stabilă despre sine. Își caută identitatea. Caută pe cineva care să le spună ce să facă, pentru a da un sens lucrurilor care nu au sens pentru ei.”

Nu a putut să își salveze fiica

Jason Sokolowski, un geamgiu și tâmplar din Vancouver, a primit în 2024 un videoclip. Fiica sa de 15 ani, Penelope, încerca să-l sugrume pe Sid, pisica sa de culoare neagră cu pete albe. Primise mai multe mesaje text de la persoane necunoscute care îl avertizau. Toate spuneau că Penelope urma să-și facă rău sieși și animalului de companie al familiei dacă nu îi confisca dispozitivele.

Alte mesaje susțineau exact contrariul. „Oamenii de pe internet vor începe să-ți spună că fiica ta va face lucruri rele, cum ar fi să tragă cu arma în școala ei. Nu va face asta”, susțineau ei. „Totul este o farsă menită să te provoace.”

Sokolowski știa deja că ceva nu era în regulă cu fiica sa când ea a început să se detașeze de școală cu un an înainte. Dar pusese asta pe seama despărțirii sale de mama ei. Apoi a observat tăieturi pe corpul ei. Într-o seară, Penelope i-a trimis un mesaj din baie, spunându-i că „a recidivat”. El a găsit-o într-o baltă de sânge, cu picioarele tăiate. Ea i-a spus că făcea parte dintr-un „cult al autovătămării”.

Automutilare și vătămarea celor din jur

Sokolowski, care își urmărea fiica pe Snapchat și TikTok, spune că Penelope a fost supusă unei spălări de creier de către un grup de tipul 764. O încuraja să se sinucidă. Prima ei încercare a avut loc în august 2023. În timp ce ea se afla încă în spital, el a observat că ea posta selfie-uri în halat de spital, cu o perfuzie în braț.

A cerut să-i vadă telefonul și a găsit mai multe mesaje de la cineva pe nume Culprit. Când s-a întors acasă pentru a-și strânge câteva lucruri, a văzut același nume scris cu markerul și lipit pe peretele din dormitorul ei. Lângă erau un iPad și câteva flacoane de medicamente.

„Culprit” putea fi adorabil, spune Sokolowski despre mesaje, dar el „îi spunea și prostii, cerându-i să se taie pentru el”. Au existat convorbiri telefonice care au durat mai mult de 12 ore. Spune el că au coincis cu datele la care Penelope a fost găsită tăindu-se. „De ce ar fi scris cuvântul «Culprit» pe perete”, spune el, „dacă nu pentru a juca un rol pentru cineva?”

Sokolowski a contactat poliția din Vancouver după tentativa de sinucidere a Penelopei. Aceștia i-au confiscat telefonul pentru a extrage toate imaginile de pe el. Câteva săptămâni mai târziu, i-au spus că îl anchetează pe Culprit și că erau implicate și FBI-ul și Departamentul pentru Securitate Internă. Sokolowski a început să posteze online, întrebând dacă cineva avea informații despre unele dintre conturile cu care interacționase fiica sa. Atunci au început să curgă avertismentele din partea unor necunoscuți.

Adolescenții sunt împinși la gesture extreme

În februarie 2025, când avea 16 ani, Penelope s-a sinucis. Mesajele de pe Discord sugerează că ea era una dintre mai multe fete care se luptau pentru afecțiunea lui Culprit. Penelope devenise un fel de vedetă pe 764, spune el, și se părea că era dependentă de atenția pe care i-o oferea. A devenit suspicios când pisica lui a murit cu puțin timp înaintea lui Penelope, presupus din cauza unei insuficiențe renale.

Penelope lua medicamente și mergea la un psihiatru. Dar, în lunile care au precedat moartea ei, spune Sokolowski, a devenit o umbră a ei însăși, vorbind în ghicitori. „Nici măcar nu mai trebuie să fiu șantajată”, i-a spus ea. „Fac parte din echipă. Fac asta din dragoste pentru acest sport.”

După sinuciderea lui Penelope, adresa și numărul de telefon al lui Sokolowski au fost publicate pe internet. Au ajuns pe Telegram, Discord și pe un site web numit Doxbin, unde alții au batjocorit moartea fiicei sale. Până atunci, cazurile legate de grupurile de tipul 764 ajungeau la Divizia de Securitate Națională a Departamentului de Justiție.

Divizia a colaborat cu Secția de Operațiuni împotriva Terorismului Intern a FBI-ului. Întâlnirile lor săptămânale au fost acaparate de această rețea de hărțuire cibernetică, spune Donnelly. Agenții și procurorii au emis citații către Discord, în speranța că vor obține o pistă privind adresa de internet a unui utilizator. Sau oricare alte detalii personale folosite pentru crearea unui cont.

De acolo, au reușit să obțină mandate autorizate de instanță pentru a accesa telefoanele și computerele membrilor grupului 764. Ceea ce au descoperit a fost îngrozitor, spune Donnelly, dar nu era clar dacă era vorba de terorism.

Discord și Telegram, principalele canale de recrutare

Un purtător de cuvânt al Discord a declarat într-un e-mail că, începând din 2021, compania a eliminat mii de servere. În plus,a interzis accesul la sute de mii de utilizatori și a depus numeroase sesizări la Centrul Național pentru Copii Dispăruți și Exploatați în legătură cu grupul 764. Purtătorul de cuvânt a precizat că dezmembrarea grupului 764 se numără printre prioritățile principale ale echipei sale. Și că se investește în noi mecanisme de detectare a acestui comportament.

Telegram a declarat că a șters sute de grupuri care au încălcat interdicțiile sale privind incitarea la violență. La fel și crearea de imagini pornografice cu copii.

Kash Patel, directorul FBI de sub administrația lui Donald Trump, a manifestat un interes deosebit pentru cazul 764. El a fost informat cu privire la un caz și a fost atât de îngrozit încât a oferit toate resursele de care aveau nevoie agenții. Asta pentru a accelera obținerea mandatelor de percheziție și efectuarea arestărilor.

Doi americani puși sub acuzare pentru terorism cibernetic

Cazul îi viza pe administratorii unui server Discord și ai unui grup Telegram. Prasan Nepal, din Carolina de Nord și Leonidas Varagiannis, un cetățean american care locuiește în Grecia. Varagiannis se lăudase că „a convins deja o târfă să se sinucidă”, conform documentelor depuse la tribunalul federal din Carolina de Nord. El ar fi comentat un videoclip distribuit cu moartea acesteia, spunând că „finalul a fost amuzant. Când a căzut, lmao”.

Nepal a fost arestat în aprilie anul trecut. El a pledat nevinovat și va fi judecat mai târziu în acest an. Varagiannis a fost reținut în Grecia, dar extrădarea sa în SUA a fost blocată de o instanță greacă. El se confruntă cu acuzații similare acolo, pe care le-a negat, potrivit avocatului său.

FBI prioritizează lupta împotriva terorismului cibernetic

FBI-ul a emis un avertisment cu privire la o „creștere bruscă” a activității legate de 764. Sunt alte rețele online similare care operează atât în SUA, cât și în afara acesteia. De atunci, au fost înregistrate cel puțin 16 cazuri în care s-a făcut referire la 764.

Clasificarea membrilor 764 drept teroriști i-ar expune la acuzații mai grave. Astfel, procurorii și agenții FBI au adunat mesaje din discuțiile de grup care menționau opinii politice sau extremist. O spune Donnelly, coordonatorul pentru terorism intern al Departamentului Justiției. Aceștia au găsit referințe pe care le-au folosit pentru a lega cazurile 764 de o mișcare nihilist. Aceasta urmărea să semene „haos, distrugere și instabilitate socială fără discriminare”.

Agenții au observat, de asemenea, că membrii îi îndemnau pe alții să comită atacuri armate în masă, spune Donnelly. Un atac armat într-o școală din Nashville de anul trecut și un atac din 2024 la Abundant Life Christian School din Wisconsin aveau legături cu grupurile 764.

Justin Sher, un avocat al Departamentului Justiției al cărui nume figurează în majoritatea dosarelor deschise în ultimele 10 luni, nu a răspuns la întrebări. Însă, într-o prelegere ținută anul trecut la Universitatea George Washington, el a descris mișcarea ca urmărind „prăbușirea societății”. Și-ar dori înlocuirea acesteia cu „legile naturii, nu ale omului”.

„Este vorba de terorism? sau mai degrabă de faptul că această persoană simte un sentiment de apartenență la o comunitate în aceste colțuri întunecate ale internetului?”

Controversă asupra denumirii de terorist cibernetic

În culise, anchetatorii lucrau pentru a identifica miile de victime ale căror imagini apăreau pe serverele Discord sau Telegram. Aveau nevoie de identități, nu doar pentru a construi dosare, ci și pentru a împiedica producerea de rău în timp real. Agenții care observau cum tinerilor li se spunea să-și facă rău voiau să bată la uși înainte ca asta să se întâmple. Faptul că autorii erau sau nu teroriști părea mai puțin important decât identificarea victimei la timp, spune un fost anchetator.

Pentru a complica și mai mult lucrurile, era puțin probabil ca cele 764 de victime să perceapă grupul în acest fel. Ele erau reticente să depună mărturie dacă ar fi fost găsite. O adolescentă de 14 ani, identificată de FBI prin intermediul fotografiilor distribuite online, refuză în continuare să se descrie ca victimă.

Declararea grupului „764” drept grup extremist violent a complicat schimbul de informații cu alte țări. Îngrijorarea este că dacă aceste fapte sunt calificate acte de terorism sau motivate ideologic ar putea crea tensiuni. Mai exact între anchetatorii americani și omologii lor internaționali. Unor țări li se interzice să împărtășească informații despre suspecții care riscă pedeapsa cu moartea. Exact așa se întâmplă uneori în cazul celor acuzați de terorism în SUA.

Anchetatorii internaționali reticienți la acuzația de extremism

Un purtător de cuvânt al FBI afirmă că agenția colaborează strâns cu forțele de ordine internaționale. „Avem un obiectiv comun: protejarea copiilor și a altor membri vulnerabili ai societății împotriva acestor prădători”, afirmă purtătorul de cuvânt. FBI-ul a refuzat să comenteze cu privire la rolul lui Patel.

Nicolas Beliz este psiholog în cadrul Departamentului de Sănătate Mentală al județului Los Angeles. El lucrează în echipa de intervenție pentru evaluarea amenințărilor din școli. Nicolas susține că eticheta de „terorism” riscă să încurajeze tocmai ceea ce ar trebui să împiedice.

„Dacă îi spunem terorism, atunci ei spun: «Da, vreau să fiu următorul terorist’.” Beliz spune că adolescenții pe care i-a evaluat tind să imite grupurile extremist. Asta pentru că vor să pară capabili să comită un atac. Mai ales dacă se simt emasculați, neputincioși sau furioși și caută o modalitate de a deveni mai masculini.

Cum pot fi ajutate victimele terorismului cibernetic

Sam spune că Herberhold a fost prima persoană care a înțeles lumea în care trăia el. „A fost bine să vorbesc cu cineva care înțelege cu adevărat 764”, spune el. Mai ales „în loc de un șerif care nu știe ce este și știe doar că sunt periculos.”

Familia lui depune eforturi pentru a reface relațiile. „Simt că ea l-a făcut să se deschidă și să vorbească despre ce s-a întâmplat mai mult decât oricine altcineva”, spune Laura despre Herberhold. Justin spune că este mândru de progresul fiului său. El sfătuiește părinții să monitorizeze dispozitivele și prietenii copiilor lor, dar mai ales să dea dovadă de compasiune. „Oferiți-le iubire”, spune el. „De asta are lumea cea mai mare nevoie în zilele noastre.”

Organizația „Parents for Peace”, unde lucrează Herberhold, a luat naștere în 2016. Este o linie de asistență telefonică pentru părinții care se temeau că copiii lor erau radicalizați de extremiștii islamici. De-a lungul anilor, specialiștii în intervenții de ieșire din grupuri extremiste au ajutat familiile recruților neo-nazisti, ai Al-Qaeda și ai Statului Islamic. Începând de anul trecut, s-a înregistrat un aflux de apeluri din partea părinților care se tem că copiii lor sunt implicați în grupul 764.

Myrieme Churchill este fostă terapeută și directoare executivă a organizației „Parents for Peace”. Ea afirmă că ruperea legăturii cu comunitatea online este esențială. Grupul ei insistă ca părinții să le confisceze copiilor dispozitivele cât mai repede posibil. În schimb trebuie să le ofere acestora ocazia de a socializa cu oamenii din jurul lor. Munca nu este cu mult diferită de a scoate pe cineva dintr-o sectă, spune Herberhold. Însă lucrul cu adolescenții și dezlegarea istoricelor lor online nu se face fără un anumit disconfort.

Părinții apelează la poliție și organizații specializate

„O să vă scoată la iveală toate pozele nud”, le spune Herberhold copiilor cu care lucrează despre ce să se aștepte din partea forțelor de ordine. „Mesajele voastre cu conținut sexual, tot ce ați făcut, și o să le citească cu voce tare în fața părinților voștri.”

Dana Grueser, o locuitoare din Denver al cărei fiu Ari, în vârstă de 17 ani, făcea parte dintr-un grup 764, a urmat regulile de a nu folosi computerul. Ari își amintește că poliția l-a abordat în fața școlii într-o după-amiază din februarie 2024. „Ce aiureală”, își amintește el că s-a gândit în timp ce polițiștii îl percheziționau.

Grueser sunase la poliție pentru a raporta că fiul ei avea un cuțit, sperând că îl vor însoți la spital. Dar când polițiștii l-au percheziționat, nu au găsit nicio armă și au plecat.

Ari, salvat după ce mama sa a cerut ajutor

Grueser era de mult timp îngrijorată de izbucnirile ciudate ale lui Ari la masa de seară. Erau legate de violență, inclusiv „referiri cu adevărat îngrozitoare la atacurile armate din școli”, spune ea. El se autovătămă, vorbea despre căderea guvernelor „și, practic, despre faptul că întreaga ordine mondială trebuia să se prăbușească”.

Când sora lui Ari a găsit un cuțit de vânătoare de într-o grămadă de rufe murdare ale acestuia, Grueser a sunat la poliție și la un psihiatru. Acesta i-a recomandat să-l interneze în spital. Fiind masiv, ea nu era sigură cum ar putea să-l împiedice pe fiul ei, mult mai înalt decât ea, să-și facă rău sieși sau altora.

După ce Ari a petrecut o perioadă în spital, Grueser a contactat organizația „Parents for Peace”, care i-a oferit un plan de 90 de zile. Ea a scos ușa de la dormitorul lui, i-a cumpărat un telefon cu clapetă și a ținut televizorul oprit. I-a cumpărat un iPod de la un magazin second-hand și l-a dus la bibliotecă să ia CD-uri și să le încarce pe contul ei de iTunes. De la spitalizarea lui de acum doi ani, spune Grueser, Ari s-a simțit mai bine. Cântă din nou la concerte cu trupa sa, „Karly’s Basement”. Însă este frustrant să folosească un telefon cu clapetă.

Copiii trebuie rupți  de dispozitivele electronice

Ari se descrie drept un simplu spectator, nu un făptuitor sau o victim. El spune că copiii care nu se încadrează în normele rețelelor sociale ajung în grupuri precum 764 din două motive. Sunt vulnerabili din cauza izolării lor din viața reală, ceea ce îi face mai susceptibili la manipulare. Dar găsesc, de asemenea, alinare într-o lume în care chiar și cele mai indezirabile și josnice personaje sunt acceptate. „Comunitatea aceea va fi întunecată, pentru că te simți deprimat”, spune Ari. „Și asta te face să vrei să vezi lucruri și mai întunecate cu care să te identifici.”

Pentru Patel, activitatea FBI-ului în cazurile legate de 764 a reprezentat o victorie politică. El a descris î fața Congresului eforturile de combatere a terorismului. Ele sunt îndreptate împotriva extremiștilor violenți și a celor care se identifică cu 764. Aceștia încearcă să-i constrângă pe copii să se autovătămare și să se sinucidă. El a afirmat că FBI-ul a efectuat un număr record de arestări, inclusiv reținerea unui suspect care a conspirat să ucidă o adolescentă.

Însă, spre sfârșitul anului 2025, vânturile politice s-au schimbat. Agenții au fost mutați de la cazurile de criminalitate cibernetică și exploatare a copiilor la cele de imigrație.

Teama că FBI își reduce focusul pe terorismul cibernetic

Doi foști funcționari ai Departamentului Justiției își exprimă îngrijorarea că aceste cazuri ar putea să nu mai prezinte același interes. Ei susțin că aplicarea legilor antiteroriste, deși lăudabilă, este problematică. Unul dintre ei nu este sigur dacă închisoarea este o soluție mai bună decât reabilitarea. Asta chiar și pentru copiii implicați în cele mai depravate fapte.

Sau dacă atribuirea unei ideologii politice infracțiunilor lor abordează problemele fundamentale ale izolării. Mai ales în rândul băieților tineri, misoginismului și sadismului amplificate de conținutul de pe rețelele sociale.

Pentru Herberhold, articolul 764 nu reprezintă o problemă juridică. Orice ar fi făcut acești adolescenți, faptele lor vor continua să-i bântuie, spune ea. Va dura ceva timp până când vor conștientiza pe deplin gravitatea suferinței pe care și-au provocat-o lor înșiși și altor tineri.

Ea trebuie să-i consoleze și pe părinți. Aceștia sunt dezgustați, dezamăgiți, confuzi. Adesea spun că nu și-au crescut copilul în felul acesta. „Asta pentru că acești copii nu sunt monștri”, spune Herberhold. „Au comis greșeli teribile, oribile, cu care trebuie să trăiască.”

Începutul unei frumoase prietenii

Îți mulțumim că ai citit materialul până la capăt! Avem o propunere win‑win: tu câștigi informații, noi câștigăm prieteni. Înscrie‑te pe canalul nostru de WhatsApp. Aici găsești reportaje și analize care explică ce se întâmplă cu lumea din jurul nostru. Și dacă vrei să fii la curent cu știrile și în social media, urmărește-ne pe Facebook.