Curtea de Apel București a explicat de ce îl menține în arest pe Călin Georgescu. Judecătorii invocă inclusiv discuțiile despre obținerea azilului politic în Italia. Între timp, fostul primar al Slatinei, Minel Prina, este eliberat condiționat. PNL și AEP se ceartă pe cine ar trebui să decidă soarta partidelor politice. Iar Casa de Pensii încearcă să lămurească situația celor 2,2 milioane de pensii despre care s-a spus că ar fi fost calculate greșit.
„Nu vă atingeți de politicieni”
Judecătorul Costin Andrei Stancu a demisionat vineri din Colegiul de conducere al Curții de Apel Pitești și a cerut transferul de la secția penală la cea civilă. Decizia vine după ce Consiliul Superior al Magistraturii l-a sancționat pentru modul în care a motivat condamnarea fostului ministru Daniel Chițoiu.
„Consider că nu mai pot soluționa dosare penale întrucât mesajul venit de sus este clar: nu vă atingeți de politicieni!”, a scris magistratul pe Facebook.
Stancu și colegul său Ioan Fundătureanu l-au condamnat, în ianuarie, pe Chițoiu la patru ani de închisoare cu executare pentru accidentul rutier din decembrie 2019, în care au murit două persoane.
În prima instanță, fostul ministru primise trei ani de închisoare cu suspendare.
Joi, CSM a decis sancționarea celor doi judecători, considerând că au majorat pedeapsa și în funcție de comportamentul avocaților inculpatului, care formulaseră cereri de recuzare, sesizări către Inspecția Judiciară și solicitări privind administrarea probelor.
CSM susține că răspunderea penală este personală și că un inculpat nu poate fi sancționat suplimentar pentru modul în care avocații săi își exercită profesia.
Ioan Fundătureanu a fost retrogradat profesional de la gradul de curte de apel la cel de tribunal. Lui Costin Andrei Stancu i-a fost redus salariul cu 10% pentru un an.
Azilul politic în Italia, printre motivele arestului lui Georgescu
Curtea de Apel București a făcut publică vineri motivarea deciziei prin care a prelungit arestarea preventivă a lui Călin Georgescu și a lui Ionel Rusen până pe 27 noiembrie. Judecătorii invocă riscul ca cei doi să se sustragă anchetei DIICOT, care îi vizează pentru constituirea unui grup infracțional organizat și înșelăciune cu consecințe deosebit de grave.
În document sunt prezentate conversații despre identificarea unei locuințe în Italia și obținerea azilului politic. Potrivit instanței, în mai 2025 Georgescu i-ar fi cerut lui Rusen să facă demersuri pentru obținerea azilului atât pentru el, cât și pentru persoanele care îl sprijineau.
Judecătorii menționează și existența unor contacte în Italia, inclusiv un fost procuror despre care Georgescu ar fi afirmat că îl poate ajuta.
Într-una dintre conversațiile analizate apare următoarea formulare: „Important e să nu detecteze nimeni nimic. Asta mă interesează cel mai mult. Să nu care cumva să se afle, să nu care cumva să existe vreun miros de orice gen”.
Instanța a luat în calcul și documentele descoperite la percheziții: un presupus pașaport diplomatic și o legitimație diplomatică emise pe numele lui Georgescu de o organizație care utiliza denumirea Ordinului de Malta. Reprezentanții Ordinului Suveran Militar de Malta au precizat că fostul candidat nu este membru și că instituția nu a emis asemenea documente.
Apărarea susține că discuțiile priveau cumpărarea unei proprietăți, iar documentele aveau caracter onorific și nu au fost utilizate la frontieră.
Judecătorii au considerat însă că ansamblul probelor indică un risc actual de sustragere și că măsuri mai blânde, precum controlul judiciar sau arestul la domiciliu, nu ar fi suficiente.
Bombele de la Otopeni
Un avion TAROM care efectua vineri cursa Praga–București, cu 102 pasageri la bord, a fost vizat de o amenințare cu bombă.
Aeronava a aterizat în siguranță pe Aeroportul Henri Coandă. Autoritățile au evaluat amenințarea, iar SRI a transmis că aceasta era nespecifică și nu impunea măsuri suplimentare în teren.
Incidentul vine după seria de alerte de joi, când mai multe avioane cu destinația București au fost vizate de amenințări similare. Printre aeronavele verificate s-a numărat o cursă Wizz Air venită de la Milano, cu 182 de pasageri și șapte membri ai echipajului, dar și un avion KLM cu destinația Tel Aviv. Verificările pirotehnice nu au identificat dispozitive explozive.
Autoritățile investighează identitatea persoanelor care au transmis mesajele și eventualele legături dintre incidente.
Alerte asemănătoare au fost înregistrate în mai multe state europene. Potrivit relatărilor AFP, unele amenințări de la Roma și Sofia au fost revendicate de o grupare extremistă rusă. SRI avertizează însă că revendicările publice nu demonstrează cine se află în spatele amenințărilor.
Alerta de la Dunăre
Rusia a atacat din nou porturile ucrainene de la Dunăre în noaptea de joi spre vineri. Autoritățile române au emis un mesaj RO-Alert pentru locuitorii din nordul și estul județului Tulcea.
Ministerul Apărării Naționale a anunțat că mesajul de avertizare a fost transmis la ora 00:19. Alerta aeriană a încetat la 00:41. Potrivit MApN, nu au fost raportate pătrunderi în spațiul aerian al României.
Atacurile asupra infrastructurii portuare ucrainene din apropierea graniței au determinat în repetate rânduri activarea procedurilor de avertizare a populației din Tulcea.
Un episod similar s-a produs și în noaptea de 1 spre 2 noiembrie. Atunci au fost ridicate aeronave militare pentru monitorizarea situației. Ministerul nu a anunțat pagube sau victime pe teritoriul României în urma atacurilor de vineri.
Fostul primar al Slatinei iese din închisoare
Minel Prina, fostul primar al municipiului Slatina, condamnat în dosarul de corupție al lui Darius Vâlcov, va fi eliberat condiționat. Tribunalul Ilfov a pronunțat vineri o hotărâre definitivă în acest sens.
Prina executa o pedeapsă de patru ani și șase luni de închisoare pentru trafic de influență și complicitate la spălare de bani.
Fostul edil se afla în detenție de la sfârșitul anului 2023, după ce fusese condamnat definitiv în dosarul fostului ministru al Finanțelor Darius Vâlcov. Prina fugise inițial din România înainte de pronunțarea sentinței. Acesta a fost localizat ulterior în Italia și adus în țară pentru executarea pedepsei.
Hotărârea de vineri permite eliberarea sa înainte de executarea integrală a condamnării.
Cine desființează partidele?
PNL a anunțat vineri că respinge proiectul Autorității Electorale Permanente privind modificarea legii partidelor politice. Una dintre principalele schimbări propuse ar permite AEP să decidă înregistrarea și dizolvarea partidelor, atribuții care aparțin în prezent instanțelor.
Liberalii susțin că o instituție a cărei conducere este desemnată politic nu ar trebui să aibă asemenea competențe.
„Un proiect de lege propus de o instituție condusă de un reprezentant PSD și inițiat de un guvern al PSD va reflecta interesele electorale ale acestui partid”, afirmă PNL.
Partidul cere ca modificările să fie elaborate în Parlament, printr-o comisie în care să fie reprezentate toate formațiunile parlamentare.
AEP respinge acuzațiile și susține că proiectul urmărește modernizarea legislației electorale. Președintele Autorității, Adrian Țuțuianu, afirmă că documentul a fost discutat în mai multe runde de consultări cu partidele și autoritățile locale.
Disputa vine după ce USR a acuzat AEP că proiectul ar putea îngreuna constituirea unei eventuale alianțe electorale cu PNL.
277 de percheziții noi în Operațiunea Jupiter
Polițiștii și procurorii au efectuat vineri 277 de percheziții domiciliare în București și în mai multe județe. A fost a cincea zi a Operațiunii Jupiter 6. Potrivit Parchetului General, acțiunile au vizat 53 de operațiuni investigative. Anchetatorii au pus în executare 29 de mandate de aducere.
Lista infracțiunilor investigate este lungă: evaziune fiscală, spălare de bani, delapidare, abuz în serviciu, fraudă informatică, înșelăciune, proxenetism, cămătărie și infracțiuni de mediu. Sunt cercetate și fapte privind exploatarea ilegală a pădurilor, comercializarea produselor contrafăcute și nerespectarea regimului armelor și munițiilor.
Prejudiciile identificate în dosarele vizate de acțiunile de vineri se ridică la peste 25,2 milioane de lei.
USR către Rogobete; „Lăsați circul”
USR i-a răspuns vineri ministrului Sănătății, Alexandru Rogobete, după ce acesta a anunțat controale în spitalele publice, nemulțumit de dificultățile întâmpinate în obținerea programărilor medicale.
Joi, ministrul povestise că a sunat personal la mai multe spitale pentru a solicita o consultație la neurologie pentru o presupusă bunică. În unele unități medicale a primit programări. În altele, i s-a comunicat că nu sunt locuri sau a fost îndrumat către servicii private.
USR a depus în Parlament încă din 2023 o lege care să sancționeze trimiterea abuzivă a pacienților din spitalele publice către clinicile private. Potrivit partidului, inițiativa nu a fost susținută de PSD.
„Lăsați circul, domnule Rogobete, și mai bine sunați-vă colegii de partid!”, i-au transmis reprezentanții USR.
Disputa privește una dintre problemele persistente ale sistemului sanitar. Pacienții care plătesc contribuții pentru servicii medicale publice ajung să fie direcționați către consultații contra cost.
2,2 milioane de pensii calculate greșit sau nu?
Președinta Casei Naționale de Pensii Publice, Vasilica-Valentina Robu, a încercat vineri să liniștească pensionarii după apariția informațiilor potrivit cărora 2,2 milioane de pensii ar fi fost calculate greșit.
Cifra provine dintr-un raport al Curții de Conturi privind activitatea instituției din 2024. Auditorii au identificat probleme legate de stabilirea punctajelor. Aceștia au estimat, prin extrapolare statistică, numărul dosarelor care ar putea fi afectate.
Șefa Casei de Pensii explică însă că verificările au fost făcute pe un eșantion. Spune că 2,2 milioane nu reprezintă numărul dosarelor analizate individual și confirmate ca fiind greșite.
„Nu 2,2 milioane de dosare au fost calculate greșit”, a transmis Robu. Potrivit acesteia, diferențele confirmate vor fi corectate, iar pensionarii vor primi retroactiv sumele care li se cuvin.
Curtea de Conturi a identificat inclusiv situații în care punctajele folosite la calculul pensiilor ar putea fi mai mici decât cele legale. CNPP promite verificarea cazurilor semnalate.
Reguli noi în trafic
Motocicliștii, mopediștii și bicicliștii pot înainta, începând de vineri, pe lângă coloanele de mașini oprite la semafor sau la trecerile la nivel cu calea ferată. Modificarea este prevăzută de Legea 207/2026, intrată în vigoare pe 6 noiembrie.
Manevra este permisă numai dacă există suficient spațiu lateral, nu sunt stânjeniți ceilalți participanți la trafic și viteza nu depășește 20 km/h. Până acum, trecerea pe lângă coloanele de vehicule oprite putea fi sancționată.
O altă schimbare privește benzile rezervate transportului public. Motocicletele fără ataș și mopedele vor putea circula pe aceste benzi, însă numai în condițiile stabilite de administratorii drumurilor. Accesul nu devine automat permis pe toate benzile de autobuz.
Noua lege prevede și amenajarea unor locuri dedicate motocicletelor și mopedelor în parcările publice cu cel puțin șase locuri pentru autoturisme.
Ultimul meci al Soranei?
Sorana Cîrstea a fost eliminată vineri în sferturile turneului WTA 250 de la Hong Kong. Românca a pierdut în fața rusoaicei Alexandra Șubladze, scor 2-6, 3-6. În vârstă de 36 de ani și aflată pe locul 15 mondial, Sorana Cîrstea era principala favorită a competiției.
Adversara sa, în vârstă de 21 de ani, ocupa locul 136 în clasamentul WTA și ajunsese pe tabloul principal din calificări. Partida a durat o oră și 27 de minute.
În optimile de finală, Cîrstea o învinsese pe americanca de origine română Mary Stoiana, după o revenire de la 2-5 în primul set.
Eliminarea de vineri ar putea marca finalul carierei sale. Sorana a anunțat la începutul sezonului că intenționează să se retragă din tenis la sfârșitul anului 2026. Aceasta nu a reconfirmat, însă, recent o decizie definitivă.
Cîrstea a încheiat anul în apropierea primelor 15 jucătoare ale lumii, după unul dintre cele mai bune sezoane ale carierei sale.