Știrile zilei, 3 noiembrie. Călin Georgescu, adus încătușat în instanță. Șpagă cu punga de cadouri în biroul unui procuror și 304 percheziții în toată țara

Georgescu, în boxa acuzaților

Călin Georgescu a fost adus marți din Arestul Central la Judecătoria Sectorului 1, în procesul în care este acuzat de propagandă legionară și promovarea cultului unor persoane vinovate de genocid și crime de război. Fostul candidat la prezidențiale a ajuns încătușat în sala de judecată și a fost introdus în boxa acuzaților.

Judecătoarea Georgiana Prodan i-a prezentat drepturile procesuale și posibilitatea de a beneficia de procedura simplificată, în cazul recunoașterii faptelor.

„Sunt nevinovat. Doresc procedura normală”, a răspuns Georgescu.

Ulterior, a anunțat că nu mai dorește să fie adus la instanță și preferă ca procesul să continue în lipsa sa. Următorul termen a fost stabilit pentru 15 decembrie, când urmează să fie audiată Elena Sechila, în calitate de martor.

Potrivit rechizitoriului, Georgescu ar fi promovat în mod repetat, între 2020 și 2025, idei și doctrine fasciste și legionare, inclusiv prin declarații publice. Fostul candidat este arestat preventiv într-un alt dosar, în care DIICOT îl acuză de înșelăciune cu un prejudiciu reclamat de 1,1 milioane de euro. Măsura este în vigoare până la 27 noiembrie.

Șpagă la Constanța, în pungi de cadouri

Un fost consilier județean PSD ar fi intrat de mai multe ori în biroul procurorului Gigi Ștefan, de la Parchetul Curții de Apel Constanța, pentru a-i lăsa bani în schimbul unor intervenții la persoane cu funcții importante.

Detaliile apar în rechizitoriul consultat de Agerpres, după trimiterea în judecată a procurorilor Gigi Ștefan și Teodor Niță, alături de alte două persoane. Potrivit anchetatorilor, Dumitru Daniel Learciu, fost consilier PSD și fost director al AFIR Constanța, i-ar fi dat procurorului aproximativ 110.000 de euro.

În schimb, magistratul ar fi promis să intervină pentru redobândirea permisului de conducere al lui Learciu, transferul unui funcționar și obținerea unei funcții într-o companie din subordinea Ministerului Energiei.

Procurorii au instalat aparatură de supraveghere în biroul magistratului. Într-o înregistrare din decembrie 2025, Learciu intră cu o pungă de cadou. Gigi Ștefan îi indică să o introducă în dulap. Vizitatorul scoate apoi telefonul, deschide aplicația Calculator și tastează cifre pe care i le arată procurorului. Magistratul aprobă din gesturi.

După plecarea vizitatorului, scoate banii din pungă și îi mută în borsetă, potrivit rechizitoriului.

În alte întâlniri, teancurile de bani ar fi fost lăsate direct în dulap, fără explicații. Anchetatorii descriu și o rețea de contacte cu șefi din poliție, administrație și sectorul energetic, la care procurorul ar fi intervenit în beneficiul fostului consilier.

Morții din PNRR

O dispută între PSD și PNL a izbucnit marți în jurul raportărilor privind dezinstituționalizarea persoanelor cu dizabilități, unul dintre obiectivele asumate de România prin PNRR.

Ministrul Muncii, Florin Manole, a invocat nereguli în listele transmise pentru evaluarea îndeplinirii jalonului, inclusiv persoane decedate.

Fostul ministru interimar Dragoș Pîslaru a răspuns că lista la care face referire Manole fusese întocmită la 30 iunie și semnată de Alexandra Zară, fosta președintă a Autorității Naționale pentru Protecția Drepturilor Persoanelor cu Dizabilități, numită cu susținerea PSD. Pîslaru susține că a demis-o tocmai din cauza problemelor de management și că noua conducere a corectat raportarea.

Potrivit fostului ministru, la 31 august au fost transmise date privind 3.976 de persoane eligibile, după eliminarea cazurilor neconforme.

El afirmă că eventualele neclarități discutate acum cu Comisia Europeană țin de interpretarea criteriilor de eligibilitate, nu de includerea unor persoane decedate.

Documente analizate de Cotidianul indică existența unor CNP-uri duplicate sau invalide și a unor înregistrări incomplete în raportările anterioare.

Inaugurarea A0, episodul doi

Cei 13 kilometri din Autostrada A0 Nord care trebuiau deschiși pe 26 octombrie au primit o nouă dată de inaugurare. Miercuri, 4 noiembrie. Anunțul a fost făcut marți de ministrul Transporturilor, Ștefan Ovidiu Popa și de liderul PSD, Sorin Grindeanu.

Cele două loturi, dintre Afumați și legătura cu A2, vor asigura continuitatea circulației pe sectorul nordic al Autostrăzii Capitalei și conexiunea dintre A3 și A2. Valoarea lucrărilor este de aproximativ 710 milioane de lei, fără TVA.

La sfârșitul lunii octombrie, fostul secretar de stat Horațiu Cosma anunțase că sectoarele vor fi date în trafic pe 26 octombrie. Numai că ziua a trecut, iar autostrada a rămas închisă. CNAIR a explicat atunci că mai existau lucrări de siguranță rutieră și semnalizare de finalizat. Cosma a acuzat, la rândul său, orgolii politice.

Unul dintre loturi era terminat încă din iunie, dar nu putea fi utilizat fără conexiunea cu tronsonul vecin.

Grindeanu a ținut să precizeze marți că lucrările au început în mandatul său de ministru al Transporturilor.

După ce politicienii au stabilit cui îi aparține meritul și cine a greșit data primei inaugurări, șoferii ar putea primi, în sfârșit, și autostrada.

304 percheziții în operațiunea Jupiter

Polițiștii și procurorii au desfășurat marți 304 percheziții domiciliare în București și în mai multe județe, în cadrul operațiunii naționale Jupiter. Acțiunile sunt coordonate de Parchetul General și Inspectoratul General al Poliției Române.

Sunt vizate dosare privind evaziune fiscală, contrabandă, spălarea banilor, delapidare, fraudă informatică, corupție și infracțiuni silvice. În județele Neamț, Suceava și Mureș, polițiștii au făcut 14 percheziții într-o anchetă privind exploatarea și transportul lemnului.

Potrivit anchetatorilor, reprezentanții unei firme ar fi emis 151 de avize false de însoțire a materialelor lemnoase. Prin aceste documente ar fi fost transportați aproape 2.000 de metri cubi de lemn.

În Dolj, alte opt percheziții au vizat o presupusă evaziune fiscală în domeniul serviciilor muzicale pentru evenimente. Anchetatorii suspectează că încasările obținute pentru prestații artistice nu au fost înregistrate integral în contabilitate.

La Timiș au fost verificate suspiciuni de contrabandă cu țigări și alcool provenit din Serbia.

Meteorologia, între PSD și USR

Administrația Națională de Meteorologie a funcționat zece luni fără buget aprobat pentru 2026, a anunțat marți ministra Mediului, Natalia Intotero.

Instituția a avut și un Consiliu de Administrație incomplet. Iar angajații unor stații meteorologice lucrează în clădiri degradate, cu echipamente vechi și personal insuficient.

Bugetul ANM a fost aprobat abia pe 30 octombrie.

Intotero a susținut conferința alături de Elena Mateescu, directoarea instituției, în centrul unui scandal privind achiziții de lenjerie intimă, parfumuri și haine de firmă din bani publici. Ministra a precizat că raportul Corpului de Control rămâne la Parchet și Curtea de Conturi. Mateescu a afirmat că angajații responsabili vor suporta consecințele, dar a subliniat că achizițiile nu au fost aprobate de conducerea ANM.

Replica Dianei Buzoianu, fosta ministră USR a Mediului, a venit câteva ore mai târziu.

„Mă bucur pentru doamna Mateescu că are la ANM o platformă să acopere sutienele cumpărate”, a declarat Buzoianu.

Aceasta a susținut că directoarea ANM fusese avertizată încă din noiembrie 2025 despre posibile nereguli, dar respinsese sesizările. A mai precizat că verificările Ministerului Mediului au început în iulie, înainte ca ANM să sesizeze oficial problemele.

Buzoianu a criticat și menținerea în funcție a unor șefi de instituții contestați în mandatul său, acuzând PSD că protejează conducerile vizate de controale.

Deficitul depinde de banii de la Bruxelles

România ar putea încheia anul 2026 cu un deficit bugetar de 6,2% din PIB, dar îndeplinirea țintei depinde și de încasarea la timp a banilor europeni. Ministerul Finanțelor a prezentat marți raportul execuției bugetare pentru trimestrul al treilea.

Deficitul acumulat în primele nouă luni a fost de 78,3 miliarde de lei, echivalentul a 3,81% din PIB. Este cu 24,17 miliarde de lei mai mic decât în perioada similară a anului trecut. Investițiile publice au crescut cu aproximativ 30%, ajungând la 107,77 miliarde de lei.

Ministrul Alexandru Nazare a avertizat însă că ultimul trimestru este decisiv. România trebuie să încaseze sume aferente cererilor de plată 5 și 6 din PNRR, în valoare totală de 4,23 miliarde de euro.

Pentru 2027, Nazare susține că România trebuie să se îndrepte spre un deficit de aproximativ 5% din PIB, dar ținta exactă va fi stabilită după elaborarea proiectului de buget. Ministrul a explicat și că ajustările recente ale veniturilor au vizat fonduri europene programate, dar neîncasate, nu o scădere a veniturilor fiscale sub nivelul planificat.

Salariul minim, în dispute

Sindicatele și patronatele au venit marți cu propuneri diferite pentru salariul minim din 2027. Blocul Național Sindical cere majorarea salariului minim brut de la 4.325 la 4.652 de lei.

Confederația susține că actualul nivel nu asigură un trai decent și că salariul minim trebuie stabilit printr-un mecanism transparent, în raport cu costul vieții. Datele prezentate de BNS arată că aproximativ 1,71 milioane de angajați cu normă întreagă câștigă salariul minim sau cel mult cu 5% peste acesta.

De cealaltă parte, IMM România cere menținerea salariului minim la nivelul actual. Președintele organizației, Florin Jianu, avertizează că o nouă majorare ar pune presiune pe firmele mici și mijlocii.

O analiză prezentată de patronate susține că o creștere a salariului brut cu 300 de lei ar aduce angajatului numai aproximativ 100 de lei net în plus, în timp ce costul angajatorului ar crește cu peste 300 de lei.

Guvernul trebuie să stabilească nivelul salariului minim pentru anul viitor. Sindicatele cer protejarea puterii de cumpărare, iar patronatele avertizează asupra costurilor. Decizia va trebui luată într-un moment în care economia încetinește, iar bugetul statului rămâne sub presiune.

Dispută între șefa AfD din Germania și Dominic Fritz

Dominic Fritz i-a cerut marți liderei partidului german de extremă dreapta AfD, Alice Weidel, să își ceară scuze pentru declarațiile despre românii care trăiesc în Germania.

Weidel susținuse că migranții din România abuzează tot mai mult de sistemul german de protecție socială și promisese schimbări radicale ale politicii privind migrația.

Fritz i-a răspuns în limba germană, printr-un mesaj publicat pe Instagram. Președintele USR i-a amintit că și el este german și a emigrat în România, unde a fost ales de două ori primar al Timișoarei. A criticat generalizarea făcută de lidera AfD și i-a cerut să nu prezinte o întreagă comunitate drept o problemă socială.

Declarațiile lui Weidel au provocat reacții și în rândul politicienilor români, într-un context în care libera circulație a lucrătorilor reprezintă unul dintre drepturile fundamentale ale cetățenilor Uniunii Europene.

O nouă alertă la Tulcea

Locuitorii din nordul județului Tulcea au primit un mesaj RO-Alert în noaptea de luni spre marți, după ce radarele militare au detectat două ținte aeriene în apropierea frontierei cu România. Aparatele au fost identificate în zona localităților Ismail și Chilia, pe teritoriul Ucrainei.

Două avioane F-18 ale Forțelor Aeriene Spaniole, aflate în misiune de poliție aeriană NATO, au decolat de la Baza Mihail Kogălniceanu. Mesajul RO-Alert a fost transmis la ora 23:43, iar alerta aeriană a încetat la 00:21.

Ministerul Apărării a precizat că nu au fost înregistrate pătrunderi în spațiul aerian al României. Incidentul are loc în contextul atacurilor repetate asupra infrastructurii ucrainene de la Dunăre, care au determinat în mai multe rânduri mobilizarea aviației NATO.

Calea ferată de la Eforie, luată de ape

Circulația trenurilor între Eforie Nord și Eforie Sud a fost suspendată marți dimineață, după surparea terasamentului căii ferate. CFR SA a anunțat că infrastructura a fost afectată de acumularea unei cantități mari de apă, pe fondul precipitațiilor abundente.

Un tren Regio aflat în zonă a fost oprit, iar circulația a fost întreruptă pentru verificarea și securizarea sectorului. Lucrările de refacere sunt estimate la aproximativ 30 de zile. CFR trebuie să stabilizeze terenul și să refacă infrastructura înainte de reluarea circulației.

Incidentul vine după avertizările meteorologice și hidrologice pentru Dobrogea, unde ploile abundente au provocat acumulări mari de apă.