Știrile zilei 26 octombrie. Călin Georgescu, un pas spre libertate. Grindeanu se crede noul premier

Între timp, o autostradă promisă șoferilor a rămas închisă, iar un pompier chemat să stingă un incendiu a ajuns la spital, lovit cu o cărămidă de cei pe care venise să-i protejeze.

Georgescu, cu un picior afară din Arestul Central

Călin Georgescu ar putea ieși din arest preventiv, după aproape o lună. Tribunalul București a respins luni cererea DIICOT de prelungire cu încă 30 de zile a măsurii preventive și a decis înlocuirea acesteia cu controlul judiciar pentru 60 de zile.

Decizia nu este definitivă. DIICOT a anunțat că o va contesta, astfel că fostul candidat la alegerile prezidențiale rămâne, deocamdată, în Arestul Central al Capitalei. Actualul mandat expiră pe 29 octombrie.

Georgescu este cercetat într-un dosar de înșelăciune cu consecințe deosebit de grave și constituirea unui grup infracțional organizat.

Potrivit procurorilor, el și alte două persoane ar fi convins un om de afaceri din Buzău să plătească 1,1 milioane de euro, promițându-i că îl pot ajuta să obțină o finanțare de până la 15 milioane de euro de la o instituție bancară străină.

Banii ar fi trebuit să reprezinte garanția unei afaceri cu metale prețioase. Din suma inițială, 100.000 de euro urmau să fie folosiți, potrivit anchetatorilor, pentru finanțarea campaniei prezidențiale a lui Georgescu.

Finanțarea promisă nu s-a mai materializat, iar omul de afaceri susține că nu și-a recuperat banii.

Este a doua decizie favorabilă lui Georgescu în mai puțin de două săptămâni. Pe 13 octombrie, un judecător dispusese plasarea sa în arest la domiciliu. Curtea de Apel București a întors însă hotărârea, vineri, 23 octombrie.

Între timp, Georgescu a mai fost pus sub acuzare într-un dosar privind presupusa verificare a locuinței sale pentru descoperirea unor dispozitive de supraveghere. Este cercetat și într-un dosar privind un presupus salut legionar făcut la ieșirea dintr-o biserică.

Premierul din umbră

La numai șase zile de la învestirea Guvernului Niculescu, PSD și PNL au început să se certe pe cine îl conduce și cine trebuie să răspundă pentru el. Ilie Bolojan l-a acuzat luni pe Sorin Grindeanu că se comportă ca un „premier de facto”, stabilind agenda Executivului și anunțând măsurile pe care Guvernul ar trebui să le adopte.

Liderul PNL a criticat și acuzațiile PSD privind deficitul bugetar lăsat de fostul Executiv. A invocat estimările agențiilor de rating, care plasează deficitul României pentru 2026 între 5,8% și 6,2% din PIB.

„Contestă domnul Grindeanu competența agențiilor de rating? Să le-o spună când se întorc”, a transmis Bolojan.

Replica a venit de la sediul PSD. Grindeanu a declarat că Bolojan a stat „șase luni lipit de scaun”, după care a devenit „un fel de speaker motivațional”. I-a recomandat să lase tonul mai jos și i-a amintit că PNL a votat Guvernul Niculescu.

„Nu poate să fugă de răspundere”, a spus liderul PSD.

Grindeanu a precizat că premierul este Luca Niculescu și că deciziile îi aparțin acestuia, dar a subliniat că PSD asigură susținerea politică a Cabinetului.

Așadar, avem un premier care conduce oficial Guvernul, un lider PSD acuzat că îl conduce în practică și un lider PNL care susține Executivul, dar încearcă să se delimiteze de el.

Reformele lui Grindeanu

Sorin Grindeanu a anunțat luni că îi va propune premierului Luca Niculescu angajarea răspunderii Guvernului pentru două reforme majore: reorganizarea administrativ-teritorială și reducerea aparatului guvernamental.

Prima ar presupune comasarea localităților mici. A doua vizează reducerea numărului de agenții, precum și reorganizarea sau lichidarea companiilor de stat care produc pierderi ori nu își mai justifică existența.

Liderul PSD susține că măsurile ar trebui adoptate până în martie 2027, iar reforma administrației locale ar urma să producă efecte din 2028.

Grindeanu a precizat că, în opinia sa, comasarea localităților nu ar trebui să fie exclusiv voluntară. În caz contrar, consideră că reforma nu va produce rezultatele dorite. Aici apare însă o problemă pe care PSD va trebui să o rezolve chiar în interiorul partidului. Social-democrații au sute de primari în localități mici. Iar comasarea unor comune înseamnă inevitabil dispariția unor primării și a unor funcții.

Liderul senatorilor PNL, Daniel Fenechiu, a remarcat deja că așteaptă cu interes să vadă cum le va explica Grindeanu propriilor primari că vrea să le desființeze administrațiile.

Gaura de 78 de miliarde

Ministerul Finanțelor a publicat luni execuția bugetară pentru primele nouă luni din 2026. Vestea bună este că deficitul a scăzut. Vestea mai puțin bună este că România continuă să cheltuiască semnificativ mai mult decât încasează.

Deficitul bugetar a ajuns la 78,3 miliarde de lei, echivalentul a 3,81% din PIB. În aceeași perioadă a anului trecut, deficitul era de 102,47 miliarde de lei, respectiv 5,31% din PIB. Diferența este de peste 24 de miliarde de lei.

Veniturile bugetare au crescut cu 11,9%, în timp ce cheltuielile au avansat cu 5,5%. Cheltuielile de personal s-au redus cu 4,43 miliarde de lei, iar investițiile publice au ajuns la 107,77 miliarde de lei.

Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a avertizat că ajustarea trebuie continuată și în ultimul trimestru al anului.

Datele vin pe fondul conflictului dintre PSD și PNL privind situația finanțelor publice.

Grindeanu a cerut o prezentare completă a banilor rămași la buget și a susținut că statului îi lipsesc aproximativ 12 miliarde de lei pentru funcționare. Bolojan invocă progresele înregistrate în reducerea deficitului și avertizează împotriva unor noi cheltuieli fără acoperire.

Cifrele arată că deficitul s-a redus. Mai rămâne de văzut dacă noul Guvern poate păstra direcția în timp ce încearcă să îndeplinească toate promisiunile făcute la învestire.

PNRR, la limită

România are la dispoziție aproximativ două săptămâni pentru a rezolva procedurile administrative restante din PNRR, astfel încât banii europeni să poată ajunge în țară până la sfârșitul anului. 

Anunțul a fost făcut luni de ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Mihai Alexandru Ghigiu. Termenul este 6 noiembrie.

„Tot ce a stagnat în ultimele luni trebuie rezolvat în doar două săptămâni”, a avertizat ministrul.

Ghigiu a anunțat că a început discuțiile cu miniștrii responsabili de implementarea proiectelor. Prima întâlnire a fost cu ministrul Dezvoltării, Alexandru Stoica.

Guvernul trebuie să finalizeze documentațiile restante și să răspundă solicitărilor Comisiei Europene privind îndeplinirea jaloanelor.

În cazul cererii de plată numărul 6, evaluarea Comisiei Europene ar urma să se încheie pe 6 noiembrie, iar decizia oficială este așteptată pe 20 noiembrie. Pentru cererea de plată numărul 5, mai există cinci ținte și jaloane aflate în discuție cu autoritățile europene.

Banii sunt destinați unor investiții în infrastructură și servicii publice. Întârzierea procedurilor poate afecta calendarul plăților.

Remorchere pentru ape mari

România a cheltuit aproximativ 7 milioane de euro din fonduri europene pentru două remorchere destinate intervențiilor pe Dunărea de Jos. O investiție care ar fi trebuit să ajute navigația inclusiv în perioadele în care nivelul apei scade.

Numai că navele cumpărate au o problemă: tocmai când apa scade, utilizarea lor devine dificilă sau imposibilă pe anumite sectoare.

Parchetul European a anunțat luni trimiterea în judecată a patru funcționari de la Administrația Fluvială a Dunării de Jos Galați, a unei persoane fizice și a unei societăți comerciale.

Potrivit procurorilor, caietul de sarcini al licitației a inclus cerințe tehnice specifice navelor maritime, deși remorcherele erau destinate navigației fluviale. Condițiile ar fi restrâns competiția și ar fi favorizat o singură firmă.

Navele au fost livrate în 2021. Contractul prevedea un pescaj maxim de doi metri. Remorcherele au fost însă livrate cu un pescaj de 2,6 metri. Altfel spus, au nevoie de o adâncime mai mare a apei pentru a naviga în siguranță.

Cei patru funcționari le-ar fi recepționat și ar fi semnat documente prin care certificau, în mod fals, că respectă cerințele contractuale. Prejudiciul estimat de Parchetul European este de aproximativ 7 milioane de euro.

Autostrada aproape deschisă

Luni, 26 octombrie, șoferii ar fi trebuit să poată circula pe încă 13 kilometri din Autostrada A0 Nord, între Afumați, Pantelimon și legătura cu A2. Așa anunțase, cu o săptămână înainte, Horațiu Cosma, fost secretar de stat în Ministerul Transporturilor.

Luni a venit însă ziua inaugurării. Doar că fără inaugurare.

Circulația nu a fost deschisă, iar reprezentanții CNAIR au explicat că lucrările nu sunt finalizate. Mai sunt de montat elemente de siguranță rutieră și de încheiat operațiuni necesare deschiderii tronsonului. Compania l-a acuzat pe Cosma că a dezinformat publicul. Fostul oficial a răspuns că lucrările erau aproape terminate și a acuzat orgolii politice.

Este vorba despre două loturi. Lotul 3, de aproximativ 8,6 kilometri, este construit de o companie chineză și înregistrează întârzieri. Lotul 4, de 4,4 kilometri, realizat de UMB, este finalizat încă din iunie. Numai că lotul terminat nu poate fi folosit fără cel vecin.

Pompier lovit de o cărămidă

Un bărbat a fost reținut luni pentru 24 de ore, după ce un pompier a fost atacat cu o cărămidă în timpul unei intervenții la Ștefănești, în județul Argeș.

Incidentul a avut loc duminică seară, în satul Zăvoi, unde mai mulți localnici sărbătoreau „Focul lui Sumedru”, obicei tradițional din ajunul Sfântului Dumitru. Unul dintre focuri a scăpat de sub control, iar pompierii au fost chemați să intervină.

Numai că prezența salvatorilor nu a fost primită bine de toți participanții. Mai multe persoane au devenit agresive și au început să arunce cu obiecte în direcția pompierilor. Unul dintre aceștia a fost lovit în piept cu o cărămidă. A primit îngrijiri de la SMURD și a fost transportat la spital.

În timpul incidentului au fost avariate și o autospecială de pompieri, și o mașină a Poliției. A fost nevoie de intervenția jandarmilor și a luptătorilor din trupele speciale. Trei persoane au fost conduse la audieri, iar luni anchetatorii au dispus reținerea uneia dintre ele.

Dosarul vizează infracțiuni de ultraj și distrugere. Raed Arafat a condamnat atacul și a avertizat că asemenea agresiuni afectează capacitatea echipajelor de a interveni în situații de urgență.

Mykonos-Nordis, episod nou

USR și PNL au depus luni o nouă solicitare pentru înființarea unei comisii parlamentare de anchetă privind zborurile private către Mykonos și Nisa ale unor politicieni, magistrați și oameni de afaceri. Inițiativa include și deplasările asociate scandalului Nordis.

Cele două partide vor să afle cine a organizat zborurile, cine a participat și, mai ales, cine le-a plătit.

USR acuză conducerea PSD a Camerei Deputaților că a blocat prima solicitare de înființare a comisiei. Lidera deputaților USR, Diana Stoica, a cerut ca noul proiect să fie supus votului plenului, susținând că Biroul Permanent nu poate împiedica dezbaterea unei asemenea inițiative.

Comisia ar urma să aibă 25 de membri și să organizeze ședințe publice. Parlamentarii vor să stabilească inclusiv dacă au existat legături economice între organizatorii deplasărilor și persoanele invitate.

Un miliard pe plastic

România a plătit aproape un miliard de euro la bugetul Uniunii Europene pentru deșeurile de ambalaje din plastic nereciclate. Suma apare într-o analiză Deloitte publicată luni, pe baza datelor Ministerului Finanțelor.

În perioada 1 ianuarie 2021 – 1 octombrie 2025, contribuțiile României au ajuns la 5,05 miliarde de lei.

Mecanismul european funcționează din 2021. Statele membre plătesc o contribuție calculată în funcție de cantitatea de deșeuri de ambalaje din plastic nereciclate, la o rată standard de 0,80 euro pe kilogram, cu anumite ajustări.

În 2021, România a plătit 568 de milioane de lei. În 2024, suma depășise deja 1,3 miliarde de lei. Specialiștii Deloitte avertizează că simpla plată a contribuției către UE nu rezolvă problema infrastructurii de reciclare.

Sunt necesare sisteme funcționale de colectare separată și o monitorizare mai bună a cantităților care ajung efectiv să fie reciclate. Iar aici România are încă probleme.

O pubelă galbenă nu rezolvă mare lucru dacă deșeurile colectate separat sunt ulterior amestecate sau nu ajung în instalații de reciclare.

Prețurile la carburanți

Ministerele Finanțelor și Energiei au pregătit un proiect de hotărâre pentru prelungirea măsurilor de limitare a creșterii prețurilor la carburanți. Actualele intervenții ar urma să fie menținute în perioada 1 noiembrie 2026 – 31 ianuarie 2027.

Printre măsurile vizate se numără reducerea temporară a accizei la motorina standard, limitarea adaosului comercial și monitorizarea exporturilor și a livrărilor intracomunitare. Autoritățile invocă persistența problemelor de pe piața internațională a țițeiului și riscul unor noi scumpiri.

Măsurile sunt menite să atenueze impactul asupra populației și economiei. Deocamdată, este vorba despre un proiect de hotărâre, care trebuie adoptat de Guvern.

Proiect de lege controversat: Avocatul obligatoriu

O propunere legislativă depusă la Senat ar putea obliga companiile să apeleze la avocați pentru redactarea unei game largi de contracte și documente uzuale. Proiectul, înregistrat pe 14 octombrie și cunoscut deja sub numele „Avocat obligatoriu”, a provocat reacția Confederației Patronale Concordia.

Organizația a cerut luni retragerea inițiativei, avertizând că aceasta ar introduce costuri suplimentare pentru mediul de afaceri. Potrivit patronatelor, obligația ar putea viza inclusiv acte adiționale, modificări la Registrul Comerțului și contracte de leasing.

Cu alte cuvinte, firmele ar trebui să plătească un avocat inclusiv pentru o serie de documente pe care astăzi le pot întocmi prin propriii specialiști. Reprezentanții mediului de afaceri avertizează că proiectul ar afecta în special întreprinderile mici și mijlocii.

Mai mult, formularea largă a activităților rezervate avocaților ar putea pune probleme și unor servicii digitale, inclusiv aplicațiilor care oferă asistență personalizată.

Inițiatorii au solicitat dezbaterea proiectului în procedură de urgență. Concordia susține că nu a fost realizată o evaluare a impactului financiar și că firmele nu au fost consultate.

Așadar, o nouă propunere legislativă riscă să transforme inclusiv întocmirea unor documente de rutină într-un serviciu suplimentar plătit.