Noul dosar al lui Călin Georgescu, explicat. Cum ar fi funcționat mecanismul și care sunt legăturile cu Rusia

Georgescu a fost ridicat luni, 21 septembrie, din trafic și dus la locuința sa din Mogoșoaia, unde au avut loc percheziții. Cazul pornește însă cu câțiva ani în urmă, de la un om de afaceri din Buzău care spune că a depus peste 1,1 milioane de euro pentru o finanțare care nu a mai venit. 

NewsEdge explică cine sunt personajele din jurul tranzacțiilor, cum ar fi funcționat schema, unde au circulat banii și în ce punct apar companiile și oamenii de afaceri cu legături în Rusia.

Ce investighează DIICOT

Procurorii DIICOT au făcut luni cinci percheziții în București, Mogoșoaia, Ciolpani și Buftea. Cercetările vizează constituirea unui grup infracțional organizat și înșelăciune cu consecințe deosebit de grave, în formă continuată.

Potrivit DIICOT, ancheta este mai amplă decât cazul unui singur om de afaceri. Instituția a anunțat că, pe parcursul urmăririi penale, au fost reunite mai multe cauze care priveau același tip de mecanism și în care existau legături între persoane și operațiunile cercetate.

Purtătoarea de cuvânt a DIICOT a vorbit despre un mecanism prin care „mai mulți oameni de afaceri români” ar fi fost induși și menținuți în eroare în legătură cu posibilitatea obținerii unor finanțări de milioane de euro de la entități din străinătate prezentate drept instituții bancare.

În septembrie 2021, doi cetățeni români, în vârstă de 64 și 47 de ani, și un cetățean italian de 56 de ani ar fi constituit grupul investigat. Acesta ar fi acționat în România și în Marea Britanie. Presa i-a identificat pe cei trei drept Călin Georgescu, omul de afaceri Ionel Rusen și italianul Massimiliano Arena.

O garanție de peste un milion de euro

În cazul prezentat în detaliu de DIICOT, persoanei vătămate i-ar fi fost promisă o finanțare de șase milioane de euro. Pentru obținerea banilor trebuia însă depusă o garanție.

Anchetatorii susțin că oamenii implicați în mecanism ar fi fost prezentați drept oameni de afaceri prosperi, cu acces la companii străine și la finanțări importante. Victimei i-ar fi fost arătate documente, proceduri de creditare, conturi pentru efectuarea plăților și pretinse aprobări pentru acordarea finanțării.

Au avut loc și mai multe întâlniri în România și Marea Britanie. Potrivit informațiilor publicate de Newsweek pe baza documentelor din anchetă, un contract de creditare ar fi fost semnat inclusiv la Londra.

Persoana care a depus plângerea este Răzvan Leu, om de afaceri din Buzău. El spune că l-a cunoscut pe Călin Georgescu în 2021 și că a avut încredere în proiectele și planurile prezentate de acesta.

„Am avut încredere deplină în Călin Georgescu și în ceea ce mi-a spus”, a declarat Leu luni. Omul de afaceri afirmă că a depus 1,1 milioane de euro drept garanție pentru finanțarea externă de șase milioane de euro. Creditul nu s-a mai concretizat niciodată.

De la șase milioane de euro la 15 milioane

DIICOT descrie și o a doua etapă. După ce finanțarea de șase milioane de euro nu s-ar fi concretizat, persoanei vătămate i-ar fi fost prezentată posibilitatea obținerii unui credit și mai mare.

Suma ar fi urmat să crească la 15 milioane de euro. Condiția era constituirea unei noi garanții, de 100.000 de euro. Banii au fost transferați, potrivit procurorilor. Nici această finanțare nu s-a concretizat, iar garanțiile nu au fost restituite. Prejudiciul total indicat de DIICOT depășește 1,1 milioane de euro.

Din Marea Britanie în Comore și Elveția: traseul financiar din dosar

Una dintre piesele importante ale mecanismului privește instituțiile financiare prezentate victimei. Potrivit DIICOT, una dintre entitățile prezentate drept instituție bancară din Marea Britanie figura, în realitate, cu sediul în Uniunea Comorelor, stat insular din Oceanul Indian. Banii au fost însă transferați în contul unei alte entități, cu sediul în Commonwealth of Dominica, deschis la o instituție bancară din Elveția.

Documentele citate de Newsweek oferă mai multe detalii despre acest circuit. Un acord din 27 decembrie 2021 indica pentru plata celor 1,1 milioane de euro un cont al cărui titular era MIGOM Bank Ltd, deschis la InCore Bank AG din Elveția.

Potrivit unor surse judiciare citate de presa din România, schema după care funcționa grupul este următoarea:

Potrivit aceleiași surse, contul atribuit MIGOM apărea atât în documentația legată de structurile Wealth Bank, cât și în contractul pentru facilitatea de credit de șase milioane de euro.

Acesta este traseul financiar descris până acum în informațiile publice despre dosar. Este însă diferit de ceea ce i s-ar fi spus victimei că urma să se întâmple cu banii după obținerea finanțării.

Cum urmau să fie folosiți cei 1,1 milioane de euro

Potrivit DIICOT, după obținerea finanțării și recuperarea garanției, victimei i-ar fi fost prezentat și un plan pentru folosirea unei părți din bani.

Un milion de euro urma să fie investit într-o afacere cu metale prețioase. Alți 100.000 de euro urmau, potrivit DIICOT, să fie folosiți pentru susținerea campaniei electorale a liderului grupării. Procurorii nu i-au menționat numele în această declarație, însă surse judiciare citate de presă îl identifică pe Călin Georgescu drept presupusul lider al grupului investigat. Pentru această sumă ar fi existat inclusiv un plan de cheltuieli prezentat omului de afaceri.

Procurorii nu au spus însă că aceste sume au ajuns efectiv în afacerea cu metale prețioase sau în campania electorală. Este vorba despre destinația care i-ar fi fost prezentată victimei în cadrul mecanismului de finanțare.

Cine sunt Ionel Rusen și Massimiliano Arena

Două dintre personajele importante pentru înțelegerea mecanismului sunt omul de afaceri român Ionel Rusen și italianul Massimiliano Arena.

Potrivit documentelor citate de presă, Rusen ar fi intermediat finanțarea împreună cu Arena. Italianul ar fi fost prezentat drept reprezentant al unei structuri din zona Wealth Bank. Cei doi apar și în documentele privind întâlnirea de la Londra unde ar fi fost semnat contractul de creditare.

Între cei doi există și o legătură corporativă confirmată de registrele oficiale britaniceLa WB International Ltd, Massimiliano Arena ar fi controlat peste 75% din acțiuni până la 1 august 2024. Din aceeași zi, controlul de peste 75% a fost înregistrat pe numele lui Ionel Rusen. Rusen este și director al companiei.

Arena apare, de asemenea, în mai multe structuri corporative britanice asociate cu zona WB și EIBT. În EIBT Trust Ltd a figurat anterior ca persoană cu peste 75% din acțiuni și drepturile de vot.

MIGOM Bank și prima legătură cu spațiul rusesc

MIGOM Bank este instituția al cărei nume apare în documentele privind transferul garanției din 2021. Potrivit documentelor citate de Newsweek, contul în care au fost transferați banii lui Răzvan Leu aparținea MIGOM Bank Ltd. și era deschis la InCore Bank AG din Elveția.

MIGOM Bank era o bancă internațională licențiată în Commonwealth of Dominica. Documentele depuse în Statele Unite arată că banca a fost preluată în 2020 de Migom Global, într-o tranzacție încheiată cu elvețianul Thomas Schätti. Acesta a ocupat ulterior funcții de conducere în grup și controla mai multe dintre societățile din structura MIGOM. 

O legătură documentată cu Rusia apare însă prin Mikhail Syroejine, cunoscut și sub numele de Michael Guss. Bloomberg relata în 2023 că omul de afaceri, originar din Rusia și stabilit ulterior în Statele Unite, reprezenta MIGOM Bank la întâlniri. Thomas Schätti l-a descris pentru publicație drept un acționar important al instituției și consultant în relația MIGOM cu firma britanică de plăți Transactive. 

Istoricul lui Syroejine duce și mai departe în Rusia. Potrivit documentelor și informațiilor citate de Bloomberg, acesta a plecat din Rusia în anii ’90. Ulterior, în Statele Unite, a pledat vinovat într-un dosar de spălare de bani și a cooperat cu procurorii federali într-o anchetă privind criminalitatea organizată rusă. 

În 2024, autoritatea financiară din Dominica a intervenit asupra activității MIGOM Bank și l-a îndepărtat pe Schätti din conducere. Aceste evenimente au avut loc la mai bine de doi ani după transferul făcut de Răzvan Leu.

Legăturile documentate ale unor persoane din jurul MIGOM cu Rusia nu demonstrează că banca era controlată de statul rus și nici că banii lui Răzvan Leu au ajuns în Rusia. Ulterior, Rusia apare din nou în poveste printr-o altă companie, Mercando Green Technology.

Mercando apare în 2023

În vara anului 2023, relația dintre Răzvan Leu și Călin Georgescu intrase într-o altă etapă. Omul de afaceri încerca deja să își recupereze suma plătită la finalul lui 2021.

Potrivit investigației Captura, Georgescu i-ar fi prezentat atunci un nou contract de creditare. Documentul era datat 19 iulie 2023 și avea ca parte compania elvețiană Mercando Green Technology AG.

Contractul ar fi trebuit să reprezinte o soluție pentru recuperarea banilor. Transferul promis nu s-a produs nici atunci.

Tot în această perioadă apar mesajele dintre Georgescu și Leu publicate ulterior de Digi24 și Antena 3. În 19 iulie, Georgescu îi transmitea omului de afaceri că situația „se rezolvă”. A urmat un document financiar și mesajul „executat”.

Zilele și săptămânile următoare au venit alte asigurări. Banii nu au intrat însă în cont, potrivit lui Leu. Avocata acestuia, Maria Florea, a confirmat pentru HotNews autenticitatea mesajelor publicate în presă.

Cum duce Mercando spre o rețea de afaceri cu Rusia

Mercando este importantă pentru că investigația Captura a urmărit istoricul companiei și relațiile oamenilor care au gravitat în jurul ei.

Societatea a fost fondată de omul de afaceri originar din Republica Moldova Mihail Cebotari. Acesta a confirmat pentru Captura că Mercando trebuia să finanțeze în Republica Moldova un proiect de biogaz în care era implicată compania elvețiană Zorg Biogas AG. Zorg era condusă de Alexei Babkin, cetățean rus stabilit în Elveția, alături de fratele său Iaroslav.

Captura a documentat că Alexei Babkin a intrat în atenția autorităților în legătură cu transferul unor echipamente industriale de înaltă precizie care au ajuns la compania rusă de armament Promtehnologhia. Compania produce, printre altele, puștile Orsis.

Tranzacțiile au fost investigate în Elveția și Germania. În dosarul elvețian, compania lui Babkin a susținut că nu știa că utilajele au ajuns la alt beneficiar decât cel declarat, iar ancheta s-a închis în 2019. Ulterior, componenta germană a investigației a readus cazul în atenție, iar unul dintre partenerii de afaceri implicați a fost trimis în judecată în Germania.

Cebotari a confirmat pentru Captura că a făcut afaceri timp de mai mulți ani în Federația Rusă și că ulterior și-a mutat producția în Kârgâzstan, pe fondul sancțiunilor internaționale. El a confirmat și vechiul proiect Mercando-Zorg din Republica Moldova, dar a declarat că nu îi cunoaște personal pe frații Babkin.

Investigația Captura documentează legături corporative și de afaceri între compania Mercando și persoane sau firme care au avut activități în Rusia ori au fost investigate în dosare privind transferuri tehnologice către Rusia.

Informațiile publice nu demonstrează că cei 1,1 milioane de euro ai lui Răzvan Leu au ajuns la aceste persoane sau în Rusia. 

Cum a început totul: întâlnirea de la mănăstire și rolul lui Ion Negoescu

Înainte de Rusen, Arena, MIGOM sau Mercando, apare un alt nume: Ion Negoescu. Potrivit avocatei lui Răzvan Leu, prima întâlnire dintre omul de afaceri și Călin Georgescu a avut loc într-o mănăstire. Negoescu ar fi făcut legătura între cei doi și ar fi intermediat mai multe dintre discuțiile ulterioare.

Leu a depus inițial plângerea la DNA, la 31 ianuarie 2024. Avocata Maria Florea a explicat pentru HotNews că alegerea DNA a fost făcută luând în considerare faptul că  „Ion Negoescu era ofițer Europol activ la data faptelor”. Dosarul a fost ulterior trimis la DIICOT.

În timpul anchetei, procurorii au solicitat și au primit date financiare din Elveția, Italia și Marea Britanie, potrivit informațiilor HotNews.

Leu a pus la dispoziția anchetatorilor și conversații purtate cu Georgescu, Rusen și Negoescu. În unele dintre mesajele atribuite lui Negoescu, acesta vorbea despre necesitatea recuperării banilor pierduți de omul de afaceri.

Banii lui Leu nu au fost recuperați nici astăzi

Potrivit avocatei sale, Răzvan Leu a plătit banii în două tranșe la finalul anului 2021. În vara lui 2022 ar fi ajuns la concluzia că finanțarea nu mai urma să vină. Au urmat încercări repetate de recuperare pe cale amiabilă. Tocmai în această perioadă apar Mercando și mesajele din 2023.

Leu afirmă că i-au fost transmise inclusiv ordine de plată și alte documente care indicau că suma urma să îi fie restituită. Banii nu au ajuns însă în cont, spune acesta. „Banii nu au fost recuperați nici până în ziua de astăzi”, a declarat luni și avocata sa.

Georgescu mai este judecat în alte două dosare

Noul dosar DIICOT este separat de celelalte două cauze penale în care Călin Georgescu a fost deja trimis în judecată.

În primul dosar, Parchetul General l-a trimis în judecată în iulie 2025 pentru promovarea în public a cultului unor persoane vinovate de genocid, crime împotriva umanității și crime de război, precum și pentru promovarea unor idei fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe, în formă continuată. Instanța a dispus ulterior începerea judecății pe fond.

În al doilea dosar, Georgescu este judecat alături de Horațiu Potra și alte persoane. Acuzațiile care îl privesc sunt complicitate la tentativă la comiterea unor acțiuni împotriva ordinii constituționale și comunicarea de informații false, în formă continuată.

Înalta Curte a dispus în august 2026 începerea judecății pe fond. Procurorii susțin că planul grupării lui Horațiu Potra ar fi urmărit infiltrarea în protestele organizate după anularea alegerilor prezidențiale din decembrie 2024 pentru provocarea unor acțiuni violente. Aceste susțineri urmează să fie analizate de instanță.

În noul dosar DIICOT, cercetările sunt în desfășurare. Potrivit informațiilor publicate în cursul zilei, după încheierea perchezițiilor Călin Georgescu urma să fie dus la sediul DIICOT pentru audieri. Ion Negoescu, cel care ar fi făcut legătura dintre Georgescu și Răzvan Leu, a ajuns deja la sediul instituției pentru a fi audiat.

Procurorii continuă cercetările în dosarul privind presupusul grup infracțional organizat și înșelăciunea cu un prejudiciu de peste 1,1 milioane de euro. Călin Georgescu, Ionel Rusen și Massimiliano Arena sunt persoanele indicate de surse judiciare ca fiind vizate de anchetă.