Procesul lui Călin Georgescu, amânat din nou la Judecătoria Sectorului 1. Dosarul privind propaganda legionară rămâne fără judecător

Procesul lui Călin Georgescu, amânat din nou la Judecătoria Sectorului 1. Dosarul privind propaganda legionară rămâne fără judecător
Imagine Procesul lui Georgescu, amânat din nou la Judecătoria Sectorului 1, Sursa: Facebook
Dosarul în care Călin Georgescu este judecat pentru propagandă legionară nu a mai fost discutat miercuri la Judecătoria Sectorului 1. Termenul a fost amânat. Magistratul desemnat inițial să soluționeze cauza s-a transferat la Tribunalul București. Un înlocuitor nu a fost încă stabilit.

Ședința de judecată era programată pentru ora 9:00. Potrivit unor surse, lipsa unui judecător desemnat pentru dosar a fost unul dintre motivele pentru care procesul nu a putut continua.

La solicitarea de amânare s-a adăugat și cererea avocatului fostului candidat la alegerile prezidențiale. Acesta a transmis instanței că nu se află în țară. Astfel, el nu poate participa la termenul stabilit pentru miercuri.

Noul termen al procesului urmează să fie stabilit după desemnarea unui judecător care să preia dosarul.

Faptele pentru care Călin Georgescu a fost trimis în judecată

Călin Georgescu a fost candidat la alegerile prezidențiale. Ulterior, a fost trimis în judecată pe 2 iulie 2025 de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. Procurorii îl acuză că ar fi promovat în public cultul unor persoane condamnate pentru genocid, crime împotriva umanității și crime de război. El este acuzat și de promovarea unor idei și doctrine fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe.

Potrivit anchetatorilor, faptele ar fi fost comise în formă continuată, prin cinci acte materiale, în perioada 16 iunie 2020 – 16 mai 2025.

Procurorii susțin că Georgescu ar fi promovat idei legionare

Conform rechizitoriului, în mai multe rânduri, începând din iunie 2020 și până în mai 2025, Georgescu ar fi promovat, prin declarații publice și alte mijloace, idei asociate ideologiei fasciste, legionare și xenofobe.

Anchetatorii susțin că printre aceste idei s-ar fi numărat mobilizarea masivă a națiunii pentru „regenerarea” și „renașterea” acesteia. Acest lucru s-ar fi întâmplat prin conceptul de „om nou”, prezentat în asociere cu misticismul creștin-ortodox. Procurorii afirmă, de asemenea, că mesajele promovate ar fi inclus acceptarea implicită a unor mijloace violente și necesitatea apariției unui lider carismatic, autoritar și considerat predestinat să conducă acest proces.

În rechizitoriu sunt menționate și glorificarea trecutului istoric, prezentarea comunității naționale ca victimă a unor presupuse acțiuni ale unor „inamici ai statului” și promovarea unui ultranaționalism populist cu o componentă mitică creștină.

Ion Antonescu, prezentat drept „erou național”

Procurorii îl acuză pe Georgescu și de promovarea cultului mareșalului Ion Antonescu. Acesta din urmă a fost condamnat definitiv pentru crime de război.

Potrivit rechizitoriului, acesta l-ar fi elogiat pe Antonescu. Mai mult, l-ar fi prezentat drept un erou național. Anchetatorii susțin că Georgescu ar fi preluat inclusiv elemente din modul de exprimare al fostului mareșal. Georgescu i-a imitat cuvintele, gesturile și tonul vocii.

În dosar este menționat și un discurs susținut de Georgescu la București, în 2 octombrie 2021, în Piața Universității, în timpul unui protest față de restricțiile introduse în contextul pandemiei de COVID-19. Procurorii afirmă că, în timpul discursului, acesta ar fi făcut salutul legionar.

Referiri la lideri ai Mișcării Legionare

Anchetatorii susțin că Georgescu și-ar fi exprimat în mod repetat, prin interviuri, declarații și postări online, poziții favorabile ideologiei legionare. Mai multe, el ar fi avut legături în mediul neolegionar cu persoane care promovează această doctrină.

Potrivit procurorilor, mesajele sale ar fi urmărit schimbarea percepției publice asupra Mișcării Legionare și o posibilă normalizare și revitalizare a acestei ideologii și a unor figuri istorice asociate ei.

În acest context, rechizitoriul face referire la mai multe declarații considerate elogioase la adresa unor lideri sau reprezentanți ai extremei drepte interbelice. Printre aceștia se aflau Corneliu Zelea Codreanu, Ion Antonescu și Ion Moța.

Rechizitoriul întocmit de procurori a fost trimis Judecătoriei Sectorului 1 din București, instanța competentă să judece dosarul în primă instanță.

0 comentarii Comentarii