De ce au fost anulate alegerile prezidențiale. Șefa CCR explică cele 3 motive

Șefa Curții a detaliat motivele care au stat la baza hotărârii și a susținut că acestea sunt „extrem de solide” și fundamentate constituțional.

Explicațiile vin în contextul unei decizii care a schimbat radical cursul procesului electoral din 2024 și a ridicat întrebări legate atât de momentul intervenției Curții, cât și de informațiile care au stat la baza acesteia.

„Trei motive extrem de solide”, invocate de CCR

Simina Tănăsescu a explicat pentru TVR Info că hotărârea Curții se bazează pe trei tipuri de încălcări majore. Acestea au fost considerate esențiale din punct de vedere constituțional.

,,Motivele pentru care Curtea a ajuns la acea concluzie sunt publicate în Monitor și ele țin de încălcarea drepturilor electorale ale alegătorilor, încălcarea drepturilor candidatilor de a fi aleși și nerespectarea flagrantă a regulilor referitoare la finanțarea campaniei electorale. Sunt trei motive extrem de solide, ancorate în textul Constituției noastre.”, a declarat președinta CCR.

Potrivit acesteia, toate aceste aspecte au fost detaliate în hotărârea oficială. Documentul a trecut deja prin mai multe evaluări la nivel european, inclusiv din partea Comisiei de la Veneția și a Comisiei Europene. Și au fost prezentate ca fiind fundamentate juridic și susținute de considerente tehnice clare.

De ce a fost anulată întreaga procedură, nu doar primul tur

Unul dintre cele mai discutate aspecte a fost decizia de a anula întregul proces electoral, nu doar primul tur. Șefa CCR a explicat că neregulile identificate nu se limitau la un moment punctual al alegerilor.

„Anularea întregului proces electoral înseamnă inclusiv de la faza depunerii candidaturilor, nu doar a campaniei electorale”, a spus Tănăsescu, precizând că decizia a vizat ansamblul procedurii.

Ea a adăugat că unele dintre probleme nu au ajuns inițial în fața Curții. Acest lucru s-a întâmplat pentru că nu toate candidaturile au fost contestate. Anumite informații relevante au apărut abia ulterior, în urma unor documente desecretizate.

Rolul documentelor desecretizate în decizia Curții

Un element cheie în luarea deciziei a fost reprezentat de apariția unor informații noi, făcute publice prin desecretizarea unor documente.

„Am avut nevoie de un timp de procesare a informațiilor din acele documente desecretizate”, a explicat președinta CCR.

Potrivit acesteia, unele dintre datele apărute indicau situații neobișnuite în campania electorală. Vorbim despre creșteri spectaculoase de popularitate în condițiile unor cheltuieli declarate extrem de reduse sau inexistente.

Tănăsescu a subliniat că aceste informații nu erau disponibile anterior. Astfel că au trebuit analizate din perspectivă constituțională, pentru a stabili impactul asupra corectitudinii procesului electoral.

„A fost o decizie asumată”

În final, președinta Curții Constituționale a respins ideea că hotărârea ar fi fost luată în mod arbitrar sau fără o analiză solidă.

,,N-a fost o decizie ușoară, n-a fost una pe care să ne-o dorim, n-a fost ceva la care să ne fi gândit vreodată că am putea să ne confruntăm cu așa ceva. Însă a fost o decizie asumată, o decizie calmă, calmă în sensul redactării unor argumente. Informații pe care nu le-am avut, dar nu le-a avut nimeni, înainte de ca ele să fi fost desecretizate, au necesitat un timp de înțelegere și de gândire asupra argumentelor.”, a declarat Simina Tănăsescu.

Șefa CCR nu are televizor acasă

Contextul în care au apărut aceste informații este legat și de faptul că o parte din datele relevante despre desfășurarea campaniei nu au fost vizibile în timp real pentru toți actorii implicați. Președinta CCR mărturisește că ea nu are televizor acasă:

,,O să fac o mărturisire, dar e făcută public de multă vreme. Eu nu am televizor acasă. Eu nu dețin instrumentul, aparatul unui televizor. Și înțeleg că, în timpul campaniei electorale, au existat numeroase declarații ale unor candidați cu privire la modul în care s-a desfășurat campania lor. Informațiile astea nu le aveam. Eu, personal, cel puțin, chiar nu le cunoșteam, pentru că urmăresc media scrisă, urmăresc alte instrumente, dar nu televizorul. Lumea din jurul meu îmi spunea că n-ai văzut la televizor că a declarat, orice va fi declarat, un candidat. Și răspunsul meu era că n-am văzut, că n-am televizor.”

Context: o decizie fără precedent 

Anularea alegerilor prezidențiale din decembrie 2024 reprezintă una dintre cele mai radicale intervenții ale Curții Constituționale în procesul democratic. Hotărârea a venit după validarea inițială a primului tur, într-un moment în care procesul electoral era deja în desfășurare.

Rezultatul primului tur a produs un șoc în spațiul public. În turul al doilea s-au calificat Călin Georgescu și Elena Lasconi, contrar tuturor sondajelor din perioada respectivă, care indicau alte scenarii de finală. Diferența dintre estimările preelectorale și rezultatul efectiv a amplificat suspiciunile. Iar acest lucru a dus la o presiune publică crescută pentru clarificarea modului în care s-a desfășurat campania.

Decizia a fost luată în urma unei reevaluări a întregului cadru electoral, pe baza unor informații suplimentare apărute ulterior și a unor sesizări privind modul de desfășurare a campaniei.

În acest context, Curtea a apreciat că neregulile identificate afectează substanța procesului electoral și legitimitatea rezultatului. Lucru care a condus ulterior la reluarea integrală a procedurii.