Corina Șuteu, coordonatoarea generală a elaborării noului document, spune în cadrul unui interviu pentru News Edge că de această dată strategia trebuie să devină un instrument dinamic de colaborare între instituții, organizații și operatori culturali independenți, care să permită urmărirea transparentă a obiectivelor și a modului în care acestea sunt puse în practică.
Prin noua strategie se urmărește stabilirea direcțiilor de dezvoltare culturală ale Bucureștiului pentru următorul deceniu. Se pornește de la obiectivul anunțat de primarul general Ciprian Ciucu care constă în transformarea Capitalei într-un „oraș al creativității”. Elaborarea documentului este în desfășurare, iar echipa coordonată de Insula 42 -Corina Șuteu și Elvira Lupșa – urmează să prezinte primele concluzii ale cercetărilor și consultărilor Primăriei Capitalei până la sfârșitul anului.
De ce are Bucureștiul nevoie de o nouă Strategie Culturală?
Strategia Culturală a Bucureștiului va stabili o direcție comună pentru dezvoltarea culturii în oraș prin care se vor identifica problemele și nevoile domeniului și se vor propune instrumentele prin care pot fi rezolvate. Corina Șuteu spune că, „din perspectiva unui expert în politici culturale, o strategie este importantă pentru că poate oferi coerență proiectelor și inițiativelor din oraș. Obiectivul de a transforma Capitala într-un «oraș al creativității» trebuie susținut de proiecte și programe concrete”.
Nu este suficient ca administrația să stabilească o viziune, ci trebuie să identifice și instrumentele prin care aceasta poate deveni realitate. „Trebuie să concretizăm cum se declină aceste obiective, ce instrumente punem în mișcare, ce proiecte, ce programe-umbrelă, ce infrastructură trebuie consolidată pentru ca Bucureștiul să devină o destinație și să devină un “oraș al creativității”, în primul rând pentru cetățenii săi și operatorii culturali și, în al doilea rând, pentru turiști”, declară Corina Șuteu.
Cultura poate deveni un motiv pentru care oamenii aleg să participe mai mult la viața orașului, dar și un element care atrage vizitatori și conectează Capitala la circuitul cultural european.
Aceleași probleme culturale ca în urmă cu zece ani
Noua strategie se realizează urmând documentul care a acoperit perioada 2016–2026, prima strategie culturală pe termen lung a Bucureștiului. Elaborată în contextul candidaturii Capitalei pentru titlul de Capitală Europeană a Culturii 2021 și coordonată de ARCUB (actual ARCUB – Arte și Evenimente Urbane București), aceasta urmărea, printre altele, dezvoltarea infrastructurii culturale, reducerea diferențelor de ofertă culturală dintre centrul orașului și cartiere, valorificarea patrimoniului și susținerea organizațiilor independente. Documentul a fost adoptat de Consiliul General al Municipiului București la 1 august 2016.
În iulie 2026, primarul general Ciprian Ciucu a afirmat că strategia precedentă a fost un document „de care nu a prea ținut cont nimeni”. Corina Șuteu consideră că documentul nu a produs rezultatele așteptate. „Multe dintre concluziile și recomandările de acum 10 ani au rămas corecte. Există totuși schimbări fundamentale în metabolismul orașului și în comunitățile sale. Și există o intensificare extraordinară a producției culturale, mai ales în centru. Dar fracturile și disfuncționalitatea de atunci există și acum”, afirmă ea.
Printre dificultățile care continuă să afecteze sectorul cultural se numără colaborarea insuficientă dintre Primăria Capitalei și primăriile de sector, lipsa unei coordonări între programele culturale și concentrarea evenimentelor în anumite perioade ale anului. „Faptul că multe dintre liniile de acțiune, vectorii principali, strategici ai diverselor programe nu sunt neapărat aliniați reprezintă un minus. Faptul că se întâmplă în continuare multe evenimente în același moment, de asemenea. Căci avem perioade goale și perioade pline în oraș”, explică expertul.
O altă problemă semnalată este infrastructura culturală insuficientă. „Capitala nu dispune încă de o sală de spectacole sau de concerte care să răspundă corespunzător nici nevoilor și nici potențialului sectorului. Iar alte deficiențe identificate în strategia precedentă continuă să afecteze oferta culturală”, spune Corina Șuteu.
Noua strategie, mai participativă
O diferență față de procesul anterior este modul în care este concepută noua strategie. De această dată, echipa urmărește să mențină un dialog constant cu organizațiile și profesioniștii din domeniu și să le ofere acces la informațiile rezultate din cercetări și consultări.
„Strategia de acum va fi mult mai puțin un document de cabinet și va fi mult mai mult gândită ca un mediator, o platformă dinamică între operatori și autoritatea publică. Va fi mult mai participativă și mult mai colaborativă”, explică Corina Șuteu. În acest scop, Primăria Capitalei a lansat platforma strategiaculturala.pmb.ro, unde sunt publicate documentele de lucru rezultate din consultări, interviuri și focus-grupuri. Platforma are și o secțiune prin care operatorii culturali se pot înscrie și pot să contribuie astfel la realizarea unei hărți actualizate a organizațiilor și spațiilor culturale din București.
Organizațiile și profesioniștii pot urmări etapele procesului, pot consulta documentele și pot transmite observații și propuneri, prin contribuții. Strategia nu va fi construită doar de echipa de experți, ci va permite și participarea celor care activează în domeniul cultural.
Bucureștiul are nevoie de mai multe date despre consumul cultural
Un alt obiectiv al noii Strategii este îmbunătățirea cercetării asupra publicului. Corina Șuteu spune că politicile culturale sunt adesea construite fără suficiente studii sociologice și date despre consumul cultural și despre operatorii culturali.
„Pentru noua strategie au fost realizate cercetări, interviuri și focus-grupuri, sub coordonarea sociologului Adrian Hatos. Acestea oferă deja o bază de lucru pentru formularea unor concluzii preliminare, însă timpul alocat cercetării a fost foarte scurt”, a punctat experta.
Corina Șuteu subliniază că lipsa datelor este o problemă mai veche și că realizarea unor cercetări punctuale, doar în timpul elaborării unei strategii, nu este suficientă. „Există o lipsă de date de barometru cultural pe București, de date specifice despre anumite comunități și despre consumul cultural al acelor comunități, despre operatorii independenți activi în oraș, despre impactul real al programelor culturale Și asta încercăm, în momentul de față, să compensăm”, afirmă ea.
Experta în politici culturale își dorește ca cercetarea să continue și după finalizarea documentului, prin parteneriate care să permită realizarea unor studii mai aprofundate și periodice. Astfel de date ar putea ajuta administrația să înțeleagă mai bine de ce anumite categorii de bucureșteni participă rar la evenimente, ce tipuri de activități lipsesc din anumite cartiere și cum ar trebui adaptată oferta culturală în funcție de nevoile publicului. Rezultatele cercetărilor și concluziile preliminare pot fi urmărite pe platforma oficială a strategiei, unde urmează să fie publicate și documentele rezultate din etapele următoare.
Primele concluzii, prezentate Primăriei în perioada următoare
În perioada următoare, echipa urmează să finalizeze consultările, să sintetizeze concluziile și să formuleze recomandările care vor fi prezentate administrației locale. Corina Șuteu spune că este disponibil un mecanism de feedback prin care operatorii culturali vor putea transmite observații și comentarii asupra documentelor deja realizate.
Forma finală a strategiei este prevăzută pentru 2027.
