Mugur Isărescu vine cu o prognoză și mai mare a inflației, Bruxellesul aprobă doar parțial o nouă tranșă din PNRR, iar Înalta Curte refuză să anuleze sancțiunea unui judecător căruia CEDO i-a dat dreptate.
Francofonia fără câștigător
Excursie diplomatică în Cambodgia. Nicușor Dan a fost la Phnom Penh pentru a susține candidatura lui Dacian Cioloș la funcția de secretar general al Organizației Internaționale a Francofoniei. România spera să obțină una dintre cele mai importante funcții internaționale deținute vreodată de un reprezentant al său.
Numai că alegerile nu au mai avut loc. Statele membre nu au reușit să ajungă la un consens, iar scrutinul a fost amânat cu un an. Actuala secretară generală, Louise Mushikiwabo, din Rwanda, rămâne în funcție până în 2027.
Rwanda pune frână. În spatele blocajului se află tensiunile dintre Rwanda și Republica Democrată Congo. Potrivit informațiilor apărute în presă, Rwanda s-a opus soluțiilor de compromis, în ciuda încercărilor de mediere ale Franței și ale unor state africane.
Cioloș a fost susținut inclusiv de Republica Democrată Congo. Fostul premier român a declarat că este o zi tristă pentru Francofonie și a cerut schimbarea regulilor de alegere a conducerii. Printre propunerile sale se numără limitarea la două mandate a secretarului general și rotația geografică a funcției.
Nicușor Dan a explicat că amânarea a fost decisă pentru a proteja unitatea organizației. Premierul Luca Niculescu i-a mulțumit lui Cioloș pentru efortul diplomatic.
Francofonia reunește state și guverne de pe mai multe continente, iar România este unul dintre susținătorii importanți ai organizației. O astfel de funcție ne-ar fi putut aduce influență diplomatică într-o rețea internațională în care Bucureștiul încearcă să devină mai vizibil.
Deocamdată, am rămas cu deplasarea, declarațiile de susținere și promisiunea că la anul se încearcă din nou.
AUR scade, PSD încasează
S-a întors norocul. După luni în care AUR părea să crească indiferent ce făceau celelalte partide, cel mai recent sondaj INSCOP arată o schimbare de direcție.
AUR rămâne pe primul loc, cu 34,6% din intențiile de vot, dar pierde peste cinci puncte procentuale față de septembrie. PSD urcă de la 18,7% la 24,6%. PNL are 15,1%, iar USR, 11,9%.
Sondajul arată pentru PSD parcă prea bine să fie adevărat. Social-democrații, care au revenit la guvernare după cinci luni și jumătate de criză politică, recuperează aproape șase puncte procentuale. AUR continuă să conducă detașat, dar nu mai pare partidul care înghite tot ce întâlnește în cale.
INSCOP a testat și un scenariu în care PNL și USR ar candida împreună. O asemenea alianță ar obține 28,2% și ar trece în fața PSD, devenind principalul competitor electoral al AUR.
Sondajul a fost realizat între 26 octombrie și 2 noiembrie, deci înaintea protestului de sâmbătă pentru Călin Georgescu. Cifrele nu pot fi prezentate drept o reacție a alegătorilor la acea manifestație.
Pentru PSD, însă, momentul este convenabil. A intrat la guvernare, promite pensii mai mari și începe să recupereze electorat. Rămâne de văzut cât durează luna de miere cu alegătorii, mai ales când vin facturile.
România în opt bucăți
PSD scoate harta pe masă. Reforma administrativă a devenit noul mare proiect al social-democraților. Singura problemă este că, deocamdată, fiecare pare să aibă propria hartă.
Europarlamentarul PSD Dragoș Benea a avansat ideea unei reorganizări inspirate de structura celor 15 Curți de Apel. Astăzi, Lia Olguța Vasilescu a venit cu altă propunere: opt regiuni, după modelul actualelor Agenții pentru Dezvoltare Regională.
Primarul Craiovei spune că organizarea pe opt regiuni ar putea ajuta la atragerea fondurilor europene și la reducerea birocrației. A precizat însă că vorbește în nume personal, nu în numele PSD.
Neacșu caută Academia. Vicepremierul Marian Neacșu a explicat că toate variantele sunt încă pe masă. De la păstrarea actualei organizări până la reorganizarea județelor după diferite criterii. Guvernul vrea să consulte și Academia Română, care lucrează de mai mult timp la un proiect privind organizarea teritorială.
Neacșu a recunoscut că prima etapă, comasarea voluntară a localităților, s-ar putea să nu provoace prea mult entuziasm printre primari. Fără avantaje concrete, nu se așteaptă la înghesuială.
Vicepremierul spune că reforma trebuie făcută în 2027. Dacă nu este finalizată anul viitor, consideră că proiectul va fi îngropat definitiv.
Niculescu cere răbdare. Premierul a declarat că reorganizarea trebuie analizată și pregătită temeinic înainte de adoptarea unei decizii.
Isărescu ne aduce vești rele
Inflația nu citește promisiunile. Banca Națională a revizuit în creștere prognoza inflației pentru sfârșitul anului. În loc de 6,1%, cât estima anterior, BNR se așteaptă acum la 7,4%. Nici pentru 2027 prognoza nu mai este la fel de optimistă. Estimarea pentru sfârșitul anului viitor a urcat de la 3,4% la 3,7%.
Mugur Isărescu a explicat că scumpirea energiei și a combustibililor continuă să pună presiune pe prețuri. Guvernatorul a încercat totuși să liniștească populația înaintea sărbătorilor, spunând că nu anticipează creșteri neobișnuite ale prețurilor.
Cu alte cuvinte, scumpiri normale putem avea. Important este să nu fie spectaculoase.
BNR a păstrat săptămâna trecută dobânda-cheie la 6,5%. Isărescu a vorbit și despre posibilitatea reducerii dobânzilor în primăvară.
23 de miliarde pe minus. Tot astăzi, BNR a anunțat că deficitul de cont curent al României a ajuns la aproape 22,9 miliarde de euro în primele nouă luni, peste nivelul din aceeași perioadă a anului trecut. În acest decor, premierul Luca Niculescu garantează că pensiile vor crește în 2027 și promite că bugetul va fi gata până la sfârșitul anului. Rămâne de văzut de unde vor veni banii.
Bruxelles-ul ne plătește pe jumătate
Șase restanțe la PNRR. Comisia Europeană a evaluat favorabil, dar numai parțial, a cincea cerere de plată a României, în valoare de 2,67 miliarde de euro. Din 75 de jaloane și ținte, Bruxellesul consideră îndeplinite 69. Trei jaloane și trei ținte nu au trecut evaluarea.
Restanțele privesc, printre altele, folosirea terenurilor statului pentru investiții în energie regenerabilă, hidrogenul verde, intervențiile în rețeaua electrică și măsurile de sprijin pentru firme.
Banii mai așteaptă. Evaluarea pozitivă nu înseamnă că cele 2,67 miliarde de euro intră mâine în conturile României. Mai întâi trebuie obținut avizul Comitetului Economic și Financiar, după care Comisia Europeană poate autoriza plata.
Pentru obligațiile neîndeplinite, România va avea două luni să prezinte observații și dovezi suplimentare. Dacă evaluarea negativă rămâne în picioare, suma corespunzătoare va fi scăzută din plata finală. Comisia nu a stabilit încă valoarea banilor care ar putea fi reținuți.
Danileț, victorie la CEDO, înfrângere acasă.
Înalta Curte de Casație și Justiție a respins definitiv cererea fostului judecător Cristi Danileț de anulare a unei sancțiuni disciplinare primite în 2019. Danileț fusese sancționat de CSM, condus atunci de Lia Savonea, după două postări publicate pe Facebook. Salariul i-a fost redus cu 5% timp de două luni.
Fostul judecător a ajuns la Curtea Europeană a Drepturilor Omului, unde a câștigat. CEDO a stabilit că România i-a încălcat libertatea de exprimare. După această hotărâre, Danileț a cerut Înaltei Curți să revizuiască decizia prin care fusese menținută sancțiunea. Cererea a fost respinsă.
Explicația Înaltei Curți. Instanța supremă susține că nu contestă decizia CEDO, ci apreciază că nu sunt îndeplinite condițiile excepționale necesare redeschiderii unui proces definitiv. Potrivit judecătorilor, sancțiunea a produs efecte limitate, care s-au încheiat în urmă cu mai mulți ani.
Danileț spune că, în urma deciziei, nu își poate recupera banii reținuți din salariu, dobânzile și cheltuielile judiciare și că sancțiunea nu a fost anulată printr-o hotărâre de revizuire.
Cazul vine la câteva zile după ce Nicușor Dan le-a cerut magistraților care reclamă abuzuri să prezinte dosare documentate. Cristi Danileț are unul. A ajuns inclusiv la CEDO și a obținut o hotărâre favorabilă. În România, însă, sancțiunea nu a mai fost anulată.
Georgescu mai așteaptă (cel puțin) o zi
Tribunalul Ilfov a amânat pentru marți, 17 noiembrie, pronunțarea în cazul lui Călin Georgescu. Instanța trebuie să decidă dacă fostul candidat la prezidențiale va rămâne în arest preventiv, după trimiterea sa în judecată.
Georgescu este acuzat de DIICOT, alături de omul de afaceri Ionel Rusen, de înșelăciune cu consecințe deosebit de grave și constituirea unui grup infracțional organizat. Procurorii susțin că un om de afaceri ar fi fost prejudiciat cu aproximativ 1,1 milioane de euro într-o presupusă schemă de finanțare pentru tranzacții cu metale prețioase.
Procesul de luni a fost amânat mai întâi de dimineață până la ora 13:00. Avocații au ridicat obiecții procedurale, iar ulterior instanța a decis să amâne pronunțarea pentru marți.
Două instanțe, două termene. Pe 20 noiembrie, Curtea de Apel București urmează să judece contestația DIICOT împotriva hotărârii prin care Tribunalul București a dispus, pe 9 noiembrie, înlocuirea arestului preventiv cu arestul la domiciliu. Acea hotărâre nu este definitivă, astfel că Georgescu rămâne, deocamdată, în Arestul Central.
Dacă măsura arestului preventiv va fi menținută după trimiterea în judecată, fostul candidat ar putea fi transferat într-un penitenciar.
Luni, în fața Tribunalului Ilfov, susținătorii săi au blocat temporar circulația. Jandarmii au intervenit pentru restabilirea ordinii.
Cernavodă, la mâna Dunării
200 de milioane pentru apă. O investiție de aproximativ 200 de milioane de euro ar putea rezolva o problemă importantă pentru centrala nucleară de la Cernavodă: asigurarea debitelor necesare funcționării reactoarelor în perioadele în care Dunărea are un nivel scăzut.
Reprezentanții Nuclearelectrica au vorbit luni despre proiectul Bala 2, care ar presupune lucrări de reconfigurare a debitelor Dunării. Proiectul ar ajuta atât navigația, cât și alimentarea cu apă a centralei nucleare, inclusiv pentru viitoarele reactoare 3 și 4.
Un reprezentant al companiei a afirmat că valoarea investiției este comparabilă cu pierderile înregistrate de Nuclearelectrica în perioada opririi celor două reactoare.
Problemele recente de la Cernavodă au arătat cât de vulnerabilă poate deveni producția de energie atunci când nivelul Dunării scade. Iar investițiile amânate ajung, mai devreme sau mai târziu, să fie plătite prin pierderi de producție.