Iliana Iotova, favorită să câștige președinția Bulgariei. Susținătoarea dialogului cu Rusia conduce în exit-poll-uri în fața candidatului prooccidental

Bulgaria pare să aleagă continuitatea politică și o abordare mai conciliantă față de Rusia, într-un moment în care războiul din Ucraina și incidentele de securitate din Marea Neagră pun presiune asupra statelor de pe flancul estic al NATO. Iliana Iotova, președinta în exercițiu, conduce în toate principalele exit-poll-uri publicate după turul al doilea al alegerilor prezidențiale, desfășurat duminică, 1 noiembrie. Susținută de partidul premierului Rumen Radev, ea s-a confruntat cu fostul prim-ministru interimar Andrei Ghiurov, un candidat cu o platformă explicit proeuropeană și pro-NATO. Diferența dintre cei doi nu ține doar de politica internă, ci și de felul în care Sofia ar trebui să se raporteze la Moscova și la sprijinul acordat Ucrainei.

Exit-poll-urile o indică pe Iotova drept câștigătoare

Primele estimări publicate după închiderea urnelor îi atribuie Ilianei Iotova un avantaj consistent în fața lui Andrei Ghiurov. Potrivit agenției Alpha Research, citată de televiziunea publică bulgară BNT și de publicația The Sofia Globe, Iotova și candidatul său la funcția de vicepreședinte, Kiril Vâlcev, au obținut 52,5% din voturi. Perechea Ghiurov–Georgi Kandev este creditată cu 43,4%.

Celelalte agenții de sondare indică rezultate apropiate. Market Links estimează un scor de 50,7% pentru Iotova și 44% pentru Ghiurov, în timp ce Trend îi atribuie primei 51,6%, iar contracandidatului 43,4%. Exit-poll-ul Myara indică 51,1% pentru perechea Iotova–Vâlcev și 44,6% pentru Ghiurov–Kandev.

Și agenția Gallup International, potrivit datelor preluate de presa bulgară, o plasează pe Iotova în frunte, cu aproximativ 51% din voturi, față de 44% pentru adversarul său. Estimările privind prezența la vot diferă, la rândul lor, în funcție de agenție. Alpha Research a indicat o participare de 29,1%, iar Market Links, de 26,4%. În orice caz, scrutinul s-a desfășurat pe fondul unei mobilizări reduse a electoratului. Aceste cifre sunt rezultate preliminare ale sondajelor de la ieșirea de la urne, nu rezultatele oficiale ale numărătorii. Comisia Electorală Centrală urmează să publice rezultatele validate.

Rusia și războiul din Ucraina, principala linie de separație între candidați

Campania electorală a fost dominată de diferențele dintre cei doi candidați în privința războiului din Ucraina și a relației cu Rusia. Iliana Iotova a susținut constant că soluția conflictului nu poate fi una militară și că negocierile trebuie să includă Moscova.

La dezbaterea televizată din 29 octombrie, organizată de televiziunea publică BNT, candidata a afirmat că Europa are nevoie de un acord real de pace și că Rusia nu poate fi exclusă din discuțiile privind încheierea războiului, relatează BTA.

„Nu poți exclude Rusia în această privință, pentru că nimeni altcineva nu poate lua o decizie în locul ei”, a declarat Iotova, potrivit agenției bulgare de presă BTA.

Ea a criticat suplimentarea ajutorului militar pentru Ucraina, susținând că livrările de arme mai performante și alocarea unor fonduri suplimentare nu fac decât să prelungească distrugerile și pierderile de vieți omenești. În viziunea sa, Bulgaria ar trebui să promoveze o inițiativă europeană pentru negocieri și să contribuie la formarea unei „coaliții pentru pace”.

În timpul campaniei, Iotova a mai afirmat că Bulgaria nu trebuie să participe la o eventuală prezență militară în Ucraina și că niciun soldat bulgar nu va fi trimis acolo cât timp ea ocupă funcția de președinte. Poziția sa nu înseamnă însă că a cerut retragerea Bulgariei din structurile occidentale. Iotova a declarat că țara trebuie să acționeze în cadrul Uniunii Europene și NATO, dar să promoveze în interiorul acestora o inițiativă diplomatică pentru încheierea conflictului.

Ghiurov a pledat pentru o poziție fermă față de Moscova

Contracandidatul său, Andrei Ghiurov, economist și fost viceguvernator al Băncii Naționale a Bulgariei, a reprezentat alternativa prooccidentală în această confruntare electorală. Susținut de formațiunile reformiste și proeuropene, între care Continuăm Schimbarea și Bulgaria Democratică, Ghiurov a criticat abordarea guvernului în privința securității și a sprijinului pentru Ucraina. El a susținut că Rusia trebuie să pună capăt agresiunii înainte ca negocierile să poată avansa și a acuzat tabăra adversă că evită să identifice responsabilitatea Moscovei pentru război.

În dezbaterea televizată, Ghiurov a insistat că nu poate exista o pace durabilă fără oprirea agresiunii ruse. Diferența față de Iotova a fost evidentă. Iotova a pus accentul pe necesitatea dialogului și pe oprirea sprijinului militar suplimentar pentru Kiev. Ghiurov a considerat că o abordare prea conciliantă riscă să slăbească poziția Bulgariei și a aliaților săi. Disputa a căpătat o semnificație suplimentară în contextul incidentelor recente din Marea Neagră. Securitatea navigației și riscul extinderii efectelor războiului în regiune au devenit teme importante ale campaniei.

Iotova, ajunsă la președinție după demisia lui Rumen Radev

Iliana Iotova ocupă funcția de președinte al Bulgariei din ianuarie 2026. Ea a preluat mandatul după ce Rumen Radev a demisionat pentru a intra în politica parlamentară. Acesta a putut astfel să participe la alegerile legislative anticipate. Fostă vicepreședintă a țării, Iotova a fost susținută în actuala competiție de formațiunea Bulgaria Progresistă, condusă de Radev. El a devenit între timp prim-ministru. De asemenea, ea s-a bucurat și de sprijinul mai multor partide de stânga.

Radev și-a consolidat puterea politică după victoria categorică a formațiunii sale la alegerile parlamentare anticipate din aprilie. Potrivit rezultatelor scrutinului legislativ, Bulgaria Progresistă a obținut 131 dintre cele 240 de mandate ale Adunării Naționale. Acest scor i-ar permite să formeze o majoritate parlamentară.

O victorie a Ilianei Iotova ar însemna, astfel, că aceeași zonă politică ar avea o influență importantă atât asupra guvernului, cât și asupra instituției prezidențiale, opinează The Sofia Globe. Oponenții săi au avertizat în campanie asupra riscului concentrării puterii și al slăbirii contraponderilor instituționale. Dacă exit-poll-urile vor fi confirmate, Iotova va deveni prima femeie aleasă direct în funcția de președinte al Bulgariei. Ea ar obține astfel un mandat propriu, după ce a exercitat funcția în urma demisiei predecesorului său.

Un președinte cu atribuții importante într-o țară membră UE și NATO

Deși Bulgaria are un sistem parlamentar, funcția prezidențială nu este lipsită de influență. Președintele este ales direct pentru un mandat de cinci ani, este comandantul suprem al forțelor armate, poate retrimite legi Parlamentului pentru reexaminare și are atribuții în reprezentarea statului în relațiile internaționale.

Prin urmare, rezultatul scrutinului are o importanță care depășește dimensiunea simbolică a funcției. Într-o perioadă în care regiunea Mării Negre este afectată de războiul din Ucraina, iar relațiile cu Rusia rămân un subiect sensibil pentru statele europene, poziția șefului statului poate influența dezbaterea publică și orientarea diplomatică a Bulgariei.

Totuși, politica externă și deciziile executive sunt împărțite între mai multe instituții, iar președintele nu poate decide singur direcția guvernului. Tocmai de aceea, apropierea politică dintre Iotova și Radev este relevantă. O victorie a candidatei ar putea consolida o orientare deja reprezentată de majoritatea parlamentară și de executiv.

Miza regională a rezultatului

Alegerile din Bulgaria sunt urmărite cu atenție și de statele vecine, inclusiv de România. Securitatea Mării Negre, războiul din Ucraina și relația cu Rusia au consecințe directe asupra întregii regiuni.

O eventuală victorie a Ilianei Iotova nu ar însemna automat schimbarea apartenenței Bulgariei la UE sau NATO. Dar ar putea întări o abordare diplomatică mai favorabilă dialogului cu Moscova. De asemenea, ar însemna o atitudine mai rezervată în privința sprijinului militar pentru Ucraina.

Pentru Bulgaria, întrebarea centrală rămâne cum poate concilia statutul de membru al alianțelor occidentale cu o politică de dialog cu Rusia, într-un moment în care securitatea regională este tot mai fragilă. Exit-poll-urile sugerează că electoratul a înclinat spre răspunsul propus de Iotova. Confirmarea oficială a rezultatului va arăta dacă această opțiune se transformă într-un nou mandat prezidențial.