Știrile zilei, 10 noiembrie. Conferința lui Nicușor Dan. Președintele își răspunde la propriile întrebări

Între timp, patru medici de la Spitalul Sf. Pantelimon au fost trimiși în judecată pentru moartea unor pacienți. Rheinmetall a achitat 138 de milioane de euro pentru Șantierul Naval Mangalia. Iar PSD și AUR au votat împreună din nou pentru conducerea Curții de Conturi. La Cernavodă, ambele reactoare rămân oprite.

Președintele își răspunde la propriile întrebări

Nicușor Dan a susținut marți seară, la Palatul Cotroceni, prima conferință de presă după instalarea Guvernului Luca Niculescu. Președintele a anunțat de la început că va răspunde mai întâi la patru întrebări. Nu au fost adresate de jurnaliști, ci formulate chiar de el.

Prima privea situația financiară a României. Celelalte trei, motivele pentru care AUR nu putea ajunge la guvernare, de ce alegerile anticipate nu reprezentau o soluție, iar PNL și USR nu puteau forma singure un guvern.

Președintele a prezentat un deficit bugetar de 150 de miliarde de lei pentru 2026, dintre care 60 de miliarde reprezintă dobânzi la datoria publică. A avertizat că pierderea ratingului recomandat investițiilor ar duce la împrumuturi mai scumpe și ar putea obliga România să apeleze la FMI.

„AUR la guvernare ar fi însemnat într-o săptămână retrogradarea ratingului de țară”, a susținut Nicușor Dan. Președintele a argumentat că partidul nu oferă investitorilor garanțiile de predictibilitate necesare.

Șeful statului a respins și varianta alegerilor anticipate, despre care a afirmat că ar fi provocat o nouă perioadă de instabilitate economică.

În privința unei guvernări PNL–USR fără PSD, președintele a invocat lipsa unei majorități parlamentare. „30% e mai mic de 50%”, a spus președintele, explicând că sprijinul său nu ar fi putut suplini voturile necesare în Parlament.

Nicușor Dan și-a justificat astfel deciziile luate în cele aproape șase luni de criză politică, după căderea Guvernului Bolojan. A spus că a preferat să aștepte până la calmarea situației pentru a explica public de ce a respins celelalte scenarii de guvernare.

Justiția capturată, Lucian Pahonțu și raportul despre anularea alegerilor

Conferința a ajuns și la situația din Justiție. Întrebat de ce nu a reacționat după sancționarea unor magistrați care au vorbit în documentarul Recorder „Justiție capturată”, Nicușor Dan a invocat criza politică, despre care a spus că „ne-a luat toată energia”. A criticat Inspecția Judiciară și s-a declarat dispus să reia dialogul cu magistrații.

Președintele a cerut însă documente care să demonstreze abuzurile reclamate. Când i-au fost amintite cazurile Laurențiu Beșu și Sorina Marinaș, a răspuns: „Eu n-am văzut asta”. Întrebat unde ar trebui prezentate dovezile, a precizat: „La mine, dacă vor”.

Despre prezența șefului SPP, Lucian Pahonțu, la o cină cu Mitropolitul Banatului, a spus că era o masă cu aproximativ 15 persoane. „Eu nu cred că SPP este un serviciu secret, ci un serviciu de pază. Nu cred că e relevant”, a afirmat el. 

Întrebat despre neconcordanțele semnalate în declarațiile de avere ale lui Pahonțu, inclusiv terenuri nedeclarate, a evitat să se pronunțe până la primirea unor explicații.

Nicușor Dan a apărat și numirile procurorilor-șefi, respingând acuzația că ar fi acceptat propunerile PSD. A susținut că procedura a fost legală și că activitatea acestora va putea fi evaluată după prezentarea unui raport privind primele șase luni de mandat.

În privința raportului despre anularea alegerilor din 2024, a invocat neregulile din finanțarea campaniei lui Călin Georgescu și dovezile privind influența rusă. Documentul ar trebui să prezinte și amploarea războiului hibrid desfășurat de Rusia în Europa. Președintele nu a oferit un termen de publicare, explicând că raportul a trecut în plan secund din cauza crizei politice.

Președintele Dan a apreciat și că Primăria Capitalei a procedat corect neavizând protestul anunțat pentru eliberarea lui Georgescu, invocând neconcordanțe între cererea organizatorilor și manifestația preconizată.

„Nora pentru vizită”

Patru medici de la Spitalul Clinic de Urgență „Sf. Pantelimon” din București au fost trimiși în judecată. Aceștia sunt acuzați că au provocat moartea a patru pacienți internați la Terapie Intensivă, prin reducerea deliberată a tratamentului necesar menținerii lor în viață.

Alături de ei au fost trimise în judecată două asistente, acuzate de mărturie mincinoasă și fals intelectual.

Potrivit rechizitoriului, între mai 2023 și aprilie 2024, medicii ar fi selectat pacienți pe care îi considerau fără șanse de supraviețuire, fără să existe o evaluare medicală obiectivă care să justifice întreruperea tratamentului.

Procurorii susțin că dozele de noradrenalină, substanță folosită pentru menținerea tensiunii arteriale, erau reduse brusc, uneori până la 1 ml pe oră. În alte situații, ar fi fost diminuată concentrația de oxigen administrată prin ventilatoare sau pacienții nu ar fi fost resuscitați.

Anchetatorii descriu și o practică numită de personalul medical „nora pentru vizită”. Doza de noradrenalină ar fi fost crescută temporar în timpul vizitelor aparținătorilor, pentru ca aceștia să nu observe reducerea tratamentului, apoi micșorată din nou. Procurorii susțin că valorile reale erau ascunse prin consemnări false în documentele medicale.

Ancheta vizează patru decese, o tentativă de omor asupra unui al cincilea pacient și indicații de reducere a tratamentului pentru un al șaselea.

Rheinmetall cumpără oficial Șantierul Mangalia

Grupul german Rheinmetall a achitat integral prețul de peste 138 de milioane de euro pentru Șantierul Naval Mangalia. Contractul de vânzare-cumpărare a fost semnat. Anunțul a fost făcut marți de CITR, lichidatorul judiciar al șantierului.

Compania Rheinmetall Real Estate România a plătit 138.034.320 de euro, fără TVA, sumă stabilită în urma licitației publice din 9 octombrie. Potrivit CITR, este cea mai mare tranzacție realizată vreodată în România pentru o companie aflată în insolvență sau faliment.

Șantierul Naval Mangalia, unul dintre cele mai importante obiective industriale de la Marea Neagră, a trecut prin ani de dificultăți financiare și incertitudine privind continuarea activității.

Intrarea Rheinmetall, unul dintre principalii producători europeni de echipamente militare, ar putea deschide noi perspective pentru platforma industrială, inclusiv în sectorul apărării.

Transferul efectiv al proprietății depinde de obținerea avizelor, autorizațiilor și aprobărilor necesare unei investiții de asemenea importanță strategică.

Tragedie pe autostradă în Bulgaria

Cel puțin 12 persoane au murit și zeci au fost rănite marți, în două accidente în lanț produse pe o autostradă din Bulgaria, în apropierea orașului Iambol. Printre răniți se află și un cetățean român, potrivit informațiilor confirmate de Ministerul român al Afacerilor Externe.

Accidentele s-au produs în condiții de ceață densă, pe autostrada care leagă Sofia de Burgas, pe cele două sensuri de circulație, în aproximativ aceeași zonă. Aproximativ 86 de vehicule au fost implicate în coliziuni, potrivit informațiilor transmise de autoritățile bulgare și relatate de presa internațională.

Mai multe autoturisme și camioane au fost distruse, iar unele persoane au rămas blocate în vehicule. Autostrada a fost închisă în ambele sensuri, pentru intervenția echipajelor de salvare.

Ministerul român de Externe a transmis că cetățeanul român rănit primește îngrijiri medicale și că echipele consulare sunt pregătite să acorde asistență.

Bulgaria a declarat zi de doliu național pentru miercuri, 11 noiembrie.

Cernavodă mai așteaptă

Nuclearelectrica a amânat cu o zi reconectarea Unității 2 de la Cernavodă la Sistemul Energetic Național, în timp ce Unitatea 1 rămâne oprită după o nouă defecțiune. Potrivit anunțului făcut marți, Unitatea 2 ar urma să fie reconectată miercuri, 11 noiembrie, și să atingă puterea nominală joi.

În cazul Unității 1, lucrările de remediere sunt estimate să dureze între două și patru zile. Abia apoi vor putea începe procedurile de repornire și reconectare. Unitatea 1 fusese repusă în funcțiune vineri, după mai bine de trei luni de oprire, dar luni seară a fost din nou deconectată.

Ministrul Energiei, Dumitru Chisăliță, a explicat că defecțiunea s-a produs la turbina de abur, în partea instalației destinată producerii energiei electrice.

Problema nu a afectat reactorul nuclear și nu există riscuri pentru securitatea nucleară, potrivit autorităților. Revenirea centralei la capacitatea normală de producție a fost amânată de mai multe ori.

În condiții obișnuite, cele două reactoare asigură aproximativ o cincime din producția de electricitate a României. Deocamdată, sistemul energetic trebuie să funcționeze fără această contribuție.

Criza continuă la Teatrul Național București

Teatrul Național București a suspendat marți repetițiile pentru spectacolul „Tartuffe”, în regia lui Felix Alexa, după scandalul provocat de angajarea regizorului. Decizia a fost luată în urma unei întâlniri între reprezentanții teatrului și cei ai Ministerului Culturii.

Conducerea TNB a anunțat că repetițiile vor rămâne suspendate până la identificarea unei soluții profesionale pentru continuarea proiectului.

Felix Alexa a fost angajat pentru montarea spectacolului de Molière, a cărui premieră era programată în decembrie. Din distribuție fac parte actori precum Maia Morgenstern, Marius Manole și Emilia Popescu.

Angajarea regizorului a provocat reacții în comunitatea teatrală, după ce au fost readuse în atenție acuzațiile de hărțuire și șantaj prezentate într-o investigație RISE Project din 2022. 

Mai mulți artiști au protestat față de colaborare, iar doi actori au renunțat să mai lucreze cu instituția. Peste 2.000 de persoane au semnat o petiție prin care solicită rezolvarea situației.

Managerul TNB, Ada Hausvater, a apărat anterior decizia de angajare, susținând că aceasta a fost discutată cu Consiliul artistic și a avut la bază criterii profesionale.

Șefi noi la TVR și Radio

Parlamentul a reluat marți procedurile pentru desemnarea conducerilor Televiziunii Române și Radio România, după expirarea mandatelor interimare. Noii reprezentanți ai partidelor în consiliile de administrație au fost votați în plenul reunit.

Ulterior, cele două consilii au formulat propunerile pentru funcțiile de președinte-director general.

La TVR a fost propusă Sorina Matei, susținută de AUR, iar la Radio România, Răzvan Ioan Dincă, susținut de PSD. Ambele propuneri au primit aviz favorabil din partea comisiilor parlamentare de cultură și trebuie supuse votului final al Parlamentului.

Procedura a fost reluată după ce Curtea Constituțională a admis o sesizare a AUR privind numirile efectuate în noiembrie 2025. Partidul contestase modul în care fusese respectată ponderea parlamentară în desemnarea membrilor consiliilor de administrație.

Șefia Curții de Conturi, decisă de PSD și AUR

Parlamentul l-a desemnat marți pe Sorin Lazăr, fost deputat PSD, să conducă interimar Curtea de Conturi, cu sprijinul social-democraților și al AUR. Numirea a provocat un scandal în plen, unde PNL și USR au acuzat existența unei înțelegeri între cele două partide.

Lazăr a primit 248 de voturi pentru, 54 împotrivă și 48 de abțineri. Propunerea fusese făcută de deputatul PSD Adrian Câciu și a trecut de comisiile parlamentare de buget-finanțe cu voturile PSD și AUR.

Sorin Lazăr a fost deputat PSD de Buzău între 2017 și 2020. Din octombrie 2020 ocupă funcția de consilier de conturi.

El va exercita atribuțiile de președinte până la numirea unui titular. Funcția a rămas vacantă în iulie 2025, după ce Mihai Busuioc a fost numit judecător la Curtea Constituțională.

Senatoarea PNL Gabriela Horga a acuzat PSD și AUR că preferă numirea unui interimar în locul declanșării procedurilor pentru un mandat deplin.

„Am văzut astăzi din nou cum alianța PSD–AUR merge înainte. Cum alianța PSD–AUR a mai capturat încă o instituție a statului”, a declarat Horga.

Două miliarde pentru datorii

Ministerul Finanțelor a pus în funcțiune un mecanism de compensare a datoriilor administrațiilor locale, cu un plafon de două miliarde de lei. Ministrul Alexandru Nazare a semnat ordinul prin care sunt aprobate normele și formularele necesare aplicării măsurii.

Potrivit ministerului, mecanismul este destinat stingerii plăților restante înregistrate la 30 septembrie de primării, instituții publice finanțate din bugetele locale și spitale aflate în subordinea autorităților locale.

Compensarea se va realiza prin Trezoreria Statului. Mai exact, datoriile administrațiilor locale către furnizori vor putea fi stinse simultan cu obligațiile fiscale pe care acești furnizori le au către stat.

Astfel, o primărie care datorează bani unei companii poate participa la compensare dacă societatea are, la rândul ei, obligații fiscale eligibile. Ministerul susține că mecanismul va contribui la deblocarea plăților și la reducerea presiunii financiare asupra administrațiilor locale.

La sfârșitul lunii august, arieratele bugetelor locale ajunseseră la aproximativ 613 milioane de lei. Autoritățile au termen până la 25 noiembrie pentru depunerea cererilor.

Diabetul, tot mai costisitor

Cheltuielile României pentru tratarea diabetului au depășit 3,3 miliarde de lei în 2025, potrivit datelor prezentate marți de Casa Națională de Asigurări de Sănătate. Costurile au crescut cu 59% în ultimii cinci ani.

Președinta CNAS, Larisa Mezinu-Bălan, a precizat că peste 1,3 milioane de pacienți sunt înrolați în Programul Național de Diabet. Creșterea cheltuielilor reflectă atât numărul mare de pacienți, cât și nevoia de tratamente și monitorizare pe termen lung.

Reprezentanții CNAS au atras atenția și asupra obezității, unul dintre principalii factori de risc modificabili pentru diabetul zaharat de tip 2. Instituția susține că investițiile în prevenție și diagnosticare timpurie pot reduce complicațiile și costurile asociate bolii.

În lipsa unor intervenții eficiente, cheltuielile sistemului sanitar riscă să continue să crească.

Kanal D, în vizorul Clever

Consiliul Concurenței analizează intenția Grupului Clever de a prelua Dogan Media International, compania care operează în România posturile Kanal D, Kanal D2 și Radio Impuls. Tranzacția ar urma să fie realizată prin societățile Content Project și Clever Media Network.

Grupul Clever deține deja mai multe televiziuni și platforme media, printre care Prima TV, Cinemaraton și Agro TV. Preluarea ar reuni astfel sub același grup mai multe posturi importante de televiziune și radio.