Analiză. Legea partidelor politice. Ce decizii ar trece de la Tribunalul București la AEP și de ce se opun PNL și USR

PNL și USR cer retragerea proiectului. Cele două partide avertizează că o instituție cu o conducere desemnată politic ar putea întârzia înregistrarea unei alianțe chiar înainte de alegeri.

Ce conține proiectul AEP pentru schimbarea legii partidelor

Proiectul publicat de AEP schimbă atât condițiile pentru înființarea unui partid, cât și instituția care verifică dosarul. Numărul minim de membri fondatori ar crește de la trei la 100. Cererea de înregistrare s-ar depune la AEP, unde dosarul ar fi repartizat aleatoriu unui complet format din cinci angajați ai autorității. Ședința ar fi publică, iar persoanele interesate ar putea interveni pentru a susține sau a contesta cererea.

AEP ar prelua de la Tribunalul București registrele partidelor și alianțelor politice și le-ar digitaliza. Ar verifica inclusiv dacă numele și sigla unei formațiuni noi pot fi confundate cu cele ale unui partid deja înregistrat. Adrian Țuțuianu, președintele AEP, invocă situația așa-numitelor partide-clonă, ale căror denumiri asemănătoare pot deruta alegătorii pe buletinul de vot.

Textul intervine și în organizarea internă a partidelor. Conducerile ar urma să fie alese prin vot secret, pentru mandate de cel mult patru ani, cu posibilitatea reînnoirii. Un interimat ar putea dura cel mult șase luni. Proiectul introduce și garanții pentru membrii care riscă sancțiuni disciplinare.

Cea mai amplă extindere a atribuțiilor AEP apărea la dizolvarea partidelor. Forma publicată în august îi permitea autorității să pronunțe ea însăși dizolvarea în mai multe situații. După consultări, Țuțuianu a anunțat că susține păstrarea acestei decizii la instanțe. Pentru înregistrarea partidelor, șeful AEP a menținut propunerea inițială.

Ce decide astăzi Tribunalul București și când ar mai interveni un judecător

În baza Legii nr. 14/2003, fondatorii unui partid depun la Tribunalul București statutul, programul politic, actul de constituire și documentele privind sediul, patrimoniul și contul bancar. 

Cererea se afișează timp de 15 zile. Un judecător examinează dosarul în ședință publică, la care participă și un procuror. Tribunalul are la dispoziție încă cel mult 15 zile după expirarea perioadei de afișare pentru a se pronunța.

Hotărârea poate fi atacată în cinci zile de la comunicare. Curtea de Apel București judecă apelul în cel mult 15 zile și dă soluția definitivă. Partidul dobândește personalitate juridică în momentul în care hotărârea de admitere a cererii rămâne definitivă.

În procedura prezentată de Țuțuianu pe 25 septembrie, AEP ar avea 30 de zile pentru a decide asupra înregistrării. Cei interesați ar putea contesta hotărârea în cinci zile la Curtea de Apel București, care ar urma să soluționeze cauza în 15 zile.

Pentru fondatorii unui partid, diferența se vede cel mai bine atunci când cererea este respinsă. Astăzi, ei primesc o hotărâre judecătorească și pot cere unei instanțe superioare să o reexamineze. În procedura propusă, ar primi o hotărâre a AEP și ar trebui să o conteste pentru ca dosarul să ajungă pentru prima dată în fața unui judecător. Dacă nimeni nu contestă decizia autorității, niciun magistrat nu mai examinează cererea.

De ce vrea AEP să preia înregistrările și ce a propus CSM

Unul dintre argumentele AEP vine chiar din sistemul judiciar. Pe 2 februarie, cu peste șase luni înainte ca proiectul să fie pus în dezbatere, Consiliul Superior al Magistraturii transmitea Ministerului Justiției o serie de propuneri pentru reducerea volumului de muncă al instanțelor. 

Una dintre ele privea cererile de înregistrare a partidelor. CSM propunea ca acestea să fie soluționate de o structură administrativă din cadrul AEP, cu păstrarea accesului la instanță.

În punctul de vedere făcut public de AEP după dezbaterea din 4 noiembrie, Consiliul arată că și în alte state europene o autoritate administrativă se pronunță prima, iar decizia ei poate fi verificată de un judecător. Poziția CSM privește însă o atribuție precisă, cea de înregistrare. Ea nu echivalează cu o aprobare a întregului proiect sau a condițiilor propuse pentru dizolvarea unui partid.

AEP invocă și dificultățile pe care le întâmpină când controlează finanțele unor formațiuni care figurează în registre, dar nu mai pot fi contactate. Din perspectiva instituției, actualizarea evidențelor și verificarea actelor în același loc ar simplifica procedurile. Tot AEP ar putea verifica, înainte de înregistrare, dacă denumirea aleasă este disponibilă.

Aici apare obiecția celor care contestă transferul. Un registru digital îi poate arăta unui funcționar că un nume este deja folosit. Când două denumiri sunt diferite, dar suficient de apropiate încât una să poată fi respinsă, cineva trebuie să aprecieze riscul de confuzie. De această apreciere poate depinde înregistrarea unui competitor politic.

De ce cer PNL și USR retragerea proiectului

Disputa a căpătat o miză electorală pe 8 noiembrie, când PNL a aprobat deschiderea negocierilor pentru absorbția Forței Dreptei. Liberalii urmăresc construirea unui pol de centru-dreapta pentru alegerile din 2028 și discută cu USR despre o posibilă colaborare. O zi mai târziu, deputații Alexandru Muraru, de la PNL și Alexandru Dimitriu, de la USR, i-au cerut împreună lui șefului AEP să retragă proiectul.

Astăzi, două partide care formează o alianță politică depun protocolul la Tribunalul București. Ele aleg partenerii, obiectivele și regulile de funcționare, iar instanța verifică legalitatea asocierii. PNL și USR contestă mutarea acestei verificări la o instituție al cărei președinte este desemnat de Parlament. Cele două formațiuni pot colabora și vota împreună indiferent de proiect. Disputa privește momentul în care vor să își înregistreze oficial alianța.

„AEP ar decide nu doar dacă alianța poate exista, ci și când”, a declarat Alexandru Muraru. În apropierea unui scrutin, chiar și un refuz pe care instanța îl anulează ulterior poate consuma o parte din timpul rămas pentru pregătirea candidaturilor. Liberalul mai invocă termenul de șase luni în care, potrivit interpretării sale, partidele deja înregistrate ar trebui să își adapteze statutele.

PNL cere ca legea să fie discutată într-o comisie parlamentară specială, cu reprezentanți ai tuturor partidelor. Liberalii au anunțat și o propunere proprie pentru depolitizarea conducerii executive a AEP și înființarea unui consiliu de supraveghere în care să fie reprezentate formațiunile parlamentare.

USR contestă dreptul AEP de a scrie proiectul. Ce răspunde Țuțuianu

Obiecția USR merge mai departe. Alexandru Dimitriu susține că AEP își depășește atribuțiile atunci când elaborează reguli despre înființarea, asocierea și desființarea partidelor. Deputatul l-a acuzat pe Țuțuianu că folosește resursele instituției în interesul PSD și a amenințat cu depunerea unei plângeri penale pentru delapidare dacă proiectul nu este retras.

Țuțuianu a respins acuzația și a invocat articolul 103 din Legea nr. 208/2015. Acesta îi dă AEP atribuția de a elabora proiecte de acte normative pentru îmbunătățirea sistemului electoral și de a le transmite Guvernului. Guvernului îi revine decizia de a exercita dreptul de inițiativă legislativă, iar Parlamentul decide dacă schimbă legea.

AEP consideră că problemele descoperite când organizează alegeri îi justifică intervenția. USR contestă extinderea acestui argument la decizii care produc efecte și între scrutinuri, de la validarea unui statut până la dizolvarea unei formațiuni.

Autoritatea a discutat proiectul cu partidele parlamentare în iulie și august, apoi cu formațiunile neparlamentare în septembrie. La dezbaterea din 4 noiembrie au participat inclusiv USR, Expert Forum și Centrul pentru Inovare Publică. Cinci zile mai târziu, Muraru a anunțat că PNL și USR nu vor mai participa la consultările AEP pe acest text.

Poate AEP să dizolve un partid? 

În forma analizată de Expert Forum la începutul lui septembrie, articolul 63 păstra în competența Curții Constituționale cazurile privind neconstituționalitatea unui partid. Pentru alte motive, inclusiv inactivitatea sau desfășurarea unor activități ilicite, AEP ar fi putut să se sesizeze din oficiu ori să primească o sesizare și să pronunțe o hotărâre de dizolvare.

Consecințele s-ar fi văzut inclusiv în situații administrative. Printre criteriile de inactivitate identificate de Expert Forum în proiect figurau nedepunerea situațiilor financiare timp de doi ani și lipsa unei adunări generale timp de patru ani. Organizația susține că asemenea abateri pot fi sancționate gradual. 

În procedura judiciară prevăzută de legea actuală, Ministerul Public cere dizolvarea, iar Tribunalul București decide dacă motivele o justifică.

Pe 25 septembrie, Țuțuianu a anunțat o concesie. În formula pe care a descris-o atunci, Curtea Constituțională sau Curtea de Apel București ar decide dizolvarea, în funcție de motiv. AEP ar primi dreptul să sesizeze instanța competentă.

Pentru un partid amenințat cu dizolvarea, cele două variante au consecințe diferite. În prima, partidul ar trebui să se apere împotriva unei hotărâri deja pronunțate de AEP. În a doua, autoritatea ar trebui să își susțină argumentele în fața unui judecător înainte ca formațiunea să poată fi dizolvată. Aceasta este modificarea anunțată public de Țuțuianu. Rămâne de văzut ce formulare va apărea într-un text revizuit.

De la 3 la 100 de fondatori. Ce s-ar schimba pentru partidele mici

Astăzi, trei cetățeni pot cere înregistrarea unui partid politic. Dacă proiectul AEP ar fi adoptat în forma propusă, cererea ar putea fi depusă doar după ce cel puțin 100 de membri fondatori au semnat actul de constituire. Aceeași condiție s-ar aplica și unui partid care vrea să candideze într-o singură localitate.

Țuțuianu a criticat apariția unor „partide de familie”, înființate de rude apropiate, care pot cere ulterior beneficii precum un sediu.

Expert Forum admite că există formațiuni inactive și greu de contactat, dar contestă justificarea pragului de 100. Organizația amintește precedentul din 2015, când Curtea Constituțională a declarat neconstituțională cerința de 25.000 de membri fondatori. Discuția este cât de severă poate fi o condiție de înregistrare înainte ca ea să restrângă dreptul cetățenilor de a se asocia.

Expert Forum propune ca AEP să administreze un registru public, actualizat și ușor de consultat, iar instanțele să decidă în continuare asupra înființării și dizolvării. CSM vede un avantaj în mutarea primei decizii de înregistrare la autoritatea administrativă. 

Înaintea alegerilor din 2028, PNL și USR se tem că înregistrarea unei alianțe ar putea fi întârziată. Legea ar stabili însă o regulă pentru toate partidele, inclusiv pentru cele care încă nu există. Dacă Parlamentul păstrează formula propusă de AEP, o formațiune nouă ar putea fi înregistrată sau respinsă fără ca dosarul ei să ajungă vreodată în fața unui judecător. Instanța ar interveni doar dacă cineva contestă decizia.