Analiză. De ce riscă România să încaseze doar 3 miliarde de euro din ultimele 6,4 miliarde cerute prin PNRR. Ce bani mai poate salva Guvernul

În bilanțul publicat de NewsEdge la 31 august, România avea în conturi 12,97 miliarde de euro din PNRR. Ultima cerere de plată abia urma să fie depusă. Două luni mai târziu, statul a încasat încă 301,2 milioane de euro, a trimis și ultimul dosar la Bruxelles și știe exact cât mai are de cerut. Mult mai puțin clar este cât va primi.

Vineri, 6 noiembrie, este ultima zi până la care ministerele urmau să trimită documente revizuite, potrivit calendarului anunțat de Ghigiu. Unele dintre ele trebuie să explice lucruri cât se poate de concrete: cu ce se încălzește o clădire renovată din bani europeni sau câte posturi de conducere din companiile publice au fost ocupate efectiv prin numiri definitive. Statul a plătit deja o parte dintre lucrări și a construit bugetul pe ipoteza că își va recupera banii în acest an.

Ce s-a schimbat din august. România a încasat 13,27 miliarde de euro

La 9 octombrie au intrat în țară 301,2 milioane de euro, bani aferenți unor obiective pentru care Comisia suspendase o parte din plata celei de-a treia cereri. Totalul încasat a urcat astfel la 13,27 miliarde de euro, potrivit Ministerului Finanțelor. Din această sumă, 8,95 miliarde sunt granturi, iar 4,32 miliarde sunt împrumuturi.

Pentru cererea a treia, Dragoș Pîslaru anunțase pe 1 mai o pierdere de 458,7 milioane de euro. Decizia adoptată de Comisia Europeană pe 2 octombrie stabilește reducerea la 457,36 milioane. Tot atunci, Comisia a autorizat pentru aceeași cerere o plată suplimentară de aproximativ 352 de milioane de euro. După scăderea avansurilor primite deja, România a încasat efectiv 301,2 milioane. Cele 3,4 miliarde de euro aflate acum în discuție privesc ultimele două cereri de plată.

Cererea a cincea, transmisă pe 14 august, valorează în continuare 2,08 miliarde de euro net. Cifra de 2,84 miliarde, anunțată la depunere, era valoarea brută. Diferența provine din avansurile primite deja de România, care se scad atunci când Comisia calculează cât mai are de virat.

Cererea a șasea a fost depusă pe 30 septembrie, chiar în ultima zi permisă. Valoarea comunicată acum de Finanțe este de 4,35 miliarde de euro net, foarte aproape de estimarea de 4,34 miliarde din august. Împreună, cele două cereri însumează 6,43 miliarde. Aproximativ 4,23 miliarde sunt granturi. Restul, circa 2,2 miliarde, reprezintă împrumuturi.

Reformele ratate și investițiile care mai pot fi decontate

La cererea a cincea, ministerul a identificat probleme la șase dintre cele 75 de jaloane și ținte. La ultima cerere, 32 dintre cele 104 obiective prezentau, potrivit evaluării din 4 noiembrie, risc de penalizare parțială sau de pierdere a întregii sume aferente. 

Ghigiu a dat exemplul unor clădiri renovate pentru a consuma mai puțină energie. În documentele transmise de autoritățile române lipsea tocmai sursa de încălzire. Dacă lucrările au fost făcute la timp și respectă cerințele, ministerul mai poate completa dosarul pentru ca evaluatorii să verifice investiția.

Mai complicată este situația de la AMEPIP, agenția care monitorizează companiile publice. Pentru consiliile de administrație ale companiilor locale, Comisia urmărea câte locuri erau efectiv ocupate prin numiri definitive. Potrivit lui Ghigiu, agenția s-a raportat la înregistrările de la Registrul Comerțului. Ministrul susține și că unele date trimise la Bruxelles se contrazic de la o raportare la alta.

„Dacă vom avea o penalizare, cineva de la AMEPIP va trebui să își asume această răspundere”, a declarat Ghigiu.

AMEPIP a respins pe 5 noiembrie acuzația că ar fi schimbat cifrele de la o raportare la alta. Agenția susține că a calculat indicatorii pe baza datelor de la Registrul Comerțului, așa cum prevede ținta 442 privind reducerea numirilor provizorii în companiile publice. La solicitarea Comisiei Europene, a cerut autorităților care dețin aceste companii și acte care să arate cine ocupa efectiv locurile din consiliile de administrație la 31 august.

Pierderile pe care partidele le cunoșteau din vară

Două dintre cele mai costisitoare probleme erau cunoscute înainte ca Ghigiu să preia ministerul. Prima privește legea salarizării unitare. Pe 26 august, după discuțiile de la Cotroceni, Nicușor Dan anunța că PSD, PNL, USR și UDMR își asumă amânarea legii și pierderea celor 770 de milioane de euro asociate reformei. Un vot până la sfârșitul anului poate schimba salarizarea din sectorul public. Pentru plata din PNRR contează doar ce a fost adoptat până la 31 august. În cazul acesta, nimic. 

A doua problemă vine din energie. România se angajase să retragă din exploatare 710 MW de capacități pe lignit și huilă. Cu trei zile înainte de termen, Guvernul a decis să mențină temporar în producție grupurile Craiova 1 și 2 și Turceni 5, invocând securitatea energetică. Decizia a păstrat capacități disponibile pentru sistem, dar a afectat îndeplinirea angajamentului pentru care România ceruse bani europeni.

În octombrie, Pîslaru estima la aproximativ 900 de milioane de euro riscul asociat în principal salarizării și decarbonizării. Și programul de guvernare al Cabinetului Luca Niculescu semnala, încă dinaintea învestirii, un risc de circa 970 de milioane de euro la ultima cerere de plată.

Un alt risc privește legea integrității și așa-numitul „amendament Fritz”. În august, Comisia Europeană confirmase că va evalua legea odată cu ultima cerere de plată. Pe 4 noiembrie, Ghigiu a declarat că România a trimis documente pentru a răspunde obiecțiilor Bruxelles-ului. Întrebat la Antena 3 CNN dacă penalizarea ar putea ajunge la 100–200 de milioane de euro, ministrul a spus că speră la o sumă mai mică, dar consideră puțin probabil ca România să evite orice sancțiune.

De ce Pîslaru crede că mai pot intra 2,5 miliarde în decembrie

La plecarea din minister, Pîslaru dădea un semnal optimist pentru cererea a cincea. Pe 16 octombrie, spunea că peste 1,4 miliarde din cele 1,65 miliarde de euro cerute ca granturi trecuseră deja de verificările discutate cu Bruxelles-ul. Era bilanțul lui pentru o parte dintr-o singură cerere. În cazul celei de-a șasea, chiar el avertiza asupra reformelor îndeplinite doar parțial.

Pe 5 noiembrie, după prezentarea succesorului său, fostul ministru a făcut un calcul pentru ambele cereri. Din cele aproximativ 6,4 miliarde, consideră aproape un miliard pierdut din cauza reformelor ratate. Din ce rămâne, cei doi miniștri contează pe aproximativ 3 miliarde. 

Disputa reală privește celelalte aproximativ 2,5 miliarde: Pîslaru susține că Guvernul mai poate convinge Comisia să le plătească în decembrie. Ghigiu vede riscul ca o parte să rămână în discuție până în 2027.

„Rămâneți, așadar, în negocieri dure până pe 20 noiembrie pentru restul de 2,5 miliarde de euro”, le-a transmis Pîslaru actualilor miniștri.

Există o neconcordanță chiar în explicația fostului ministru. În mesajul din 5 noiembrie, el descrie aproximativ 5,5 miliarde de euro drept granturi care ar mai putea fi atrase. Defalcarea pe care tot el o prezentase în octombrie arată însă 4,23 miliarde de euro în granturi în total pentru cele două cereri. Suma de 5,5 miliarde poate fi discutată ca estimare politică a încasărilor posibile numai luând în calcul și împrumuturile. Diferența contează direct pentru deficit.

Ce i se poate reproșa fostului guvern și ce ține de cel actual

USR îi acuză pe miniștrii PSD că au lăsat nefăcute reformele și invocă anii Guvernului Ciolacu. Ghigiu reproșează ministerelor că au așteptat ultimele săptămâni pentru a trimite justificări pe care le puteau pregăti din septembrie. Pîslaru întoarce acuzația către actualul executiv: echipele tehnice care au lucrat la dosare au rămas în instituții, iar noii miniștri au acum autoritatea de a le cere rezultatele.

Pentru clădirile renovate, numirile din companiile publice și celelalte investiții a căror realizare trebuie dovedită, contează atât ce au predat foștii miniștri, cât și ce au făcut succesorii lor cu observațiile Comisiei. Ghigiu a oferit chiar măsura acestei diferențe: într-o singură zi, evaluarea internă pentru ultima cerere trecuse de la 33 de obiective cu probleme la 32.

Joi seară, premierul Luca Niculescu a anunțat că se implică în discuții alături de miniștrii Finanțelor și Fondurilor Europene. A evitat să avanseze o sumă pe care Guvernul și-ar asuma că o poate recupera.

Ce se decide pe 20 noiembrie și ce mai poate obține România în 2027

Ghigiu a folosit termenul „suspendare” pentru cele 3,4 miliarde pe care ministerul riscă să nu le încaseze în prima etapă. Regulile de închidere publicate de Comisia Europeană prevăd însă o procedură diferită de cea aplicată României la cererile anterioare. Atunci exista un răgaz în care statul putea lua măsuri pentru a îndeplini un obiectiv restant. Acest termen s-a încheiat pe 31 august.

Pentru ultimele cereri, dacă evaluarea preliminară este negativă, Comisia deschide procedura de reducere a finanțării. România are două luni pentru a prezenta observații și dovezi că obiectivul fusese îndeplinit la timp. Între timp, Comisia poate autoriza plata pentru obiectivele validate. Dacă documentele suplimentare îi schimbă evaluarea, integral sau parțial, poate fi plătită și suma corespunzătoare. În caz contrar, reducerea devine definitivă.

În calendarul european, 20 noiembrie este reperul pentru evaluarea preliminară care permite autorizarea plăților în decembrie. Calendarul indicativ prevede apoi avizul Comitetului Economic și Financiar până la 8 decembrie și deciziile de autorizare până la 18 decembrie, astfel încât viramentele obișnuite să poată fi făcute până la sfârșitul anului.

Ghigiu consideră că România ar putea recupera o parte din bani în primăvara lui 2027. Acest scenariu depinde de observațiile admise de Comisie. Pentru o școală renovată la timp, dosarul se mai poate corecta. Pentru o lege adoptată după termen, cele două luni suplimentare nu schimbă data votului.

Cine plătește dacă Bruxelles-ul respinge decontul

Ministerul Finanțelor a explicat încă din 16 octombrie de ce încasările de la sfârșitul anului sunt importante pentru buget. La 30 septembrie, statul plătise 27,19 miliarde de lei pentru proiecte finanțate din granturile PNRR și înregistrase venituri de 22,27 miliarde de lei din aceste granturi. Diferența era de 4,92 miliarde de lei. Ea arată cât avansase statul peste încasările de la acea dată. Cât rămâne definitiv în sarcina bugetului depinde de ce validează Comisia.

„Plățile pentru ținte și jaloane care nu vor fi validate de Comisia Europeană nu vor mai putea fi recuperate din PNRR și vor trebui acoperite din bugetul național”, a transmis Ministerul Finanțelor.

Pentru împrumuturi, efectul este diferit. Statul trebuie să restituie acești bani, iar Finanțele îi folosesc ca să acopere deficitul la un cost mai mic decât dacă s-ar împrumuta pe piață. De aceea, o eventuală reducere de 3,4 miliarde de euro a încasărilor din decembrie nu poate fi transpusă automat într-o creștere identică a deficitului. Contează cât din sumă reprezintă granturi pentru cheltuieli deja făcute, cât reprezintă împrumuturi și cât mai poate fi recuperat.

Pentru proiectele aflate într-un stadiu avansat, Ghigiu a spus că va căuta împreună cu Ministerul Finanțelor bani pentru finalizarea lucrărilor. Printre variantele luate în calcul sunt fondurile de coeziune, acolo unde regulile europene permit transferul, și bugetul de stat.