Pensii mai mari în 2027, fără taxe noi. Cât de fezabilă este promisiunea PSD? Adrian Negrescu: Doar dacă România face alegeri dure în altă parte

Pensiile trebuie să crească, însă finanțarea lor va cere decizii dificile în alte zone ale bugetului, spune Adrian Negrescu. Analistul consideră că România poate susține majorări fără taxe noi doar dacă reduce alte cheltuieli și îmbunătățește colectarea.

Declarațiile vin după ce liderul PSD, Sorin Grindeanu, a susținut că pensiile trebuie indexate în 2027, conform legii, și a reafirmat intenția partidului de a nu majora taxele. Detaliile urmează să fie reflectate în bugetul pentru anul viitor.

Întrebat dacă România își permite să respecte ambele angajamente, Negrescu a răspuns: „Își permite doar dacă face alegeri dure în altă parte”.

Analistul estimează că o indexare de aproximativ 7,7% ar costa între 10 și 12 miliarde de lei anual. 

Indexare în două etape?

În opinia analistului, creșterea pensiilor trebuie corelată cu veniturile efectiv încasate de stat. Un angajament care se repetă în fiecare an are nevoie de surse de finanțare stabile.

„Pensii mai mari fără taxe noi se pot face doar prin tăieri de cheltuieli în alte zone sau prin împrumuturi suplimentare. A doua variantă este cea mai riscantă”, afirmă Negrescu.

El spune că o variantă ar putea fi ca prima majorare să fie aplicată la începutul anului, iar o a doua să depindă de evoluția încasărilor. În scenariul descris pentru NewsEdge, pensiile ar crește inițial cu 3–4%, de la 1 ianuarie. O nouă creștere ar urma în a doua parte a anului, dacă bugetul o permite.

Adrian Negrescu susține că această abordare ar limita presiunea imediată asupra cheltuielilor, fără să abandoneze obiectivul recuperării puterii de cumpărare a pensionarilor.

De unde ar putea veni banii

Consultantul economic identifică mai multe zone în care statul ar putea obține venituri suplimentare sau reduce cheltuielile. Prima este colectarea taxelor datorate deja.

„Un ANAF digitalizat complet și controale țintite pot aduce câteva miliarde de lei în plus fără nicio taxă nouă. A doua sursă este reducerea cheltuielilor de funcționare ale statului: achiziții inutile, chirii, mașini, consultanță, sporuri fără acoperire în performanță.”

Adrian Negrescu include între soluții reformarea pensiilor speciale și recuperarea datoriilor fiscale de la companii de stat și mari contribuabili.

„A treia este reformarea pensiilor speciale, unde corectarea unor beneficii disproporționate este și o chestiune de echitate. Nu în ultimul rând, statul are datorii neîncasate de la companii de stat și de la mari contribuabili. Recuperarea lor ar putea finanța o parte importantă din indexare.”

Sumele pe care aceste măsuri le-ar putea aduce efectiv depind însă de aplicarea lor și de calendarul încasărilor. În buget, diferența dintre o creanță de recuperat și bani disponibili pentru plăți rămâne esențială.

Comasările nu finanțează pensiile din ianuarie

PSD a anunțat și pregătirea unor comasări de instituții, agenții și companii de stat. Negrescu consideră reforma necesară, dar avertizează că economiile nu pot fi tratate drept bani disponibili imediat.

Întrebat dacă acestea pot acoperi creșterea cheltuielilor cu pensiile, răspunsul său este: „Nu în 2027 și nu în totalitate. Estimările de până acum arată că reforma administrației centrale și locale poate aduce economii de 3–4,5 miliarde de lei pe an. Comasarea comunelor ar putea aduce încă 5–10 miliarde, dar pe termen lung.”

Avertismentul privește diferența dintre calendarul politic și cel bugetar. Majorarea pensiilor produce cheltuieli imediat după intrarea în vigoare. Reorganizarea administrației presupune decizii, proceduri și costuri de tranziție înainte să reducă facturile statului.

„Problema este calendarul: comasarea unei agenții sau a unei primării nu produce economii din prima zi. Există costuri cu reorganizarea, cu personalul și cu sistemele informatice, iar efectele reale apar abia după un an sau doi. Reforma este absolut necesară, dar banii pentru indexarea din ianuarie trebuie găsiți acum, nu din economii care vor veni în 2028.”

Creșterea salariului minim: cât primește angajatul și cât plătește firma

O altă discuție pentru bugetul din 2027 privește salariul minim. Sindicatele cer un nivel de 5.000 de lei brut, față de cei 4.325 de lei în vigoare de la 1 iulie 2026.

,,O creștere a salariului minim brut de la 4.325 la 5.000 de lei, așa cum cer sindicatele, ar însemna pentru angajat, în funcție de facilitățile fiscale păstrate, cam 250–300 de lei în plus în mână. Pentru angajator, costul total ar crește cu aproape 700 de lei pe lună pentru fiecare salariat.”

Pentru firmele mici, spune el, contează atât dimensiunea creșterii, cât și timpul disponibil pentru adaptare.

„Pentru o firmă mică din comerț, HoReCa, agricultură sau industria ușoară, unde marjele sunt deja mici, o asemenea creștere bruscă poate însemna mai puține angajări, trecerea unor oameni pe normă parțială sau, în cel mai rău caz, munca la negru.”

Analistul susține că reducerea taxării veniturilor mici ar trebui să fie o prioritate în această discuție.

„Mai e și problema predictibilității. Salariul minim a crescut deja de la 1 iulie, iar o nouă creștere după doar șase luni dă peste cap bugetele firmelor. Dacă vrem venituri mai mari pentru cei mai prost plătiți, soluția cea mai eficientă este reducerea taxării pe salariile mici, nu creșterea costului total al muncii.”

Cât din majorări se va simți în puterea de cumpărare

Creșterea veniturilor ar recupera doar parțial pierderile provocate de scumpiri, apreciază Negrescu. Efectul asupra nivelului de trai depinde de evoluția prețurilor după aplicarea majorărilor. Consultantul economic avertizează că o parte din câștig poate fi absorbită de noi scumpiri, în special în sectoarele în care concurența este redusă.

„Riscul ca o parte din majorări să fie înghițită de prețuri este real. Când veniturile cresc brusc, comercianții și prestatorii de servicii își ajustează rapid prețurile, mai ales în zonele cu concurență redusă.”

Negrescu leagă protejarea puterii de cumpărare și de politica bugetară. În opinia sa, cheltuielile statului trebuie gestionate astfel încât să nu îngreuneze reducerea inflației.

„Fără o politică fiscală prudentă, care să ajute BNR să reducă inflația, majorările din ianuarie pot dispărea în câteva luni”, avertizează el.

Investițiile, expuse dacă veniturile nu ajung

Dacă încasările vor rămâne sub estimările pe care este construit bugetul, Negrescu se așteaptă ca presiunea să se mute asupra investițiilor publice. Aceste cheltuieli pot fi amânate mai ușor decât obligațiile lunare ale statului.

„Salariile și pensiile sunt protejate politic, dobânzile trebuie plătite, așa că rămân autostrăzile, spitalele, școlile și cofinanțarea proiectelor europene.”

Analistul invocă rectificarea bugetară din octombrie, care a redus inclusiv alocări pentru proiecte cu finanțare externă. Ministerul Finanțelor a explicat că reducerile au vizat sume estimate că nu vor fi utilizate până la finalul anului. O parte importantă provenea din rezerva pentru finanțarea temporară a proiectelor în cazul indisponibilității fondurilor europene.

Negrescu avertizează asupra transformării amânării investițiilor într-o soluție recurentă pentru acoperirea cheltuielilor curente.

„Este o economie falsă. Fiecare leu tăiat din investiții înseamnă mai puțină creștere economică mâine, deci mai puține venituri la buget.”

Riscul major: pierderea încrederii celor care finanțează România

Pentru 2027, Negrescu consideră că cel mai grav risc este retrogradarea României sub categoria recomandată investițiilor. În evaluarea sa, consecințele s-ar transmite din costurile de finanțare ale statului către firme și populație.

,,Toate cele trei mari agenții ne au pe ultima treaptă, cu perspectivă negativă, și ne reevaluează la începutul anului. O retrogradare ar scumpi imediat împrumuturile statului, dar și creditele firmelor și ale populației, ar slăbi leul și ar alimenta din nou inflația. Ar fi exact opusul a ceea ce le promite Guvernul românilor.”, declară consultantul economic pentru NewsEdge.

Un buget credibil ar trebui să arate cum vor fi plătite promisiunile sociale și ce măsuri reduc presiunea asupra datoriei.

„Ca să reducă acest risc, Guvernul trebuie să adopte până la sfârșitul anului un buget pe 2027 credibil, construit pe ipoteze realiste, nu pe promisiuni. Pensiile trebuie indexate prudent, în etape, iar reformele administrației și ale companiilor de stat trebuie începute imediat, ca semnal pentru piețe.”

Negrescu susține că Guvernul trebuie să ofere și un calendar fiscal pe care firmele să își poată construi bugetele.

„Fondurile europene trebuie folosite la maximum, iar mediului de afaceri trebuie să i se garanteze că nu vor mai exista surprize fiscale. În 2027, predictibilitatea va valora mai mult decât orice promisiune electorală.”, conchide Adrian Negrescu.