ANALIZĂ. PSD a respins un „Bolojan 2.0” și susține Guvernul Niculescu. Cât de diferite sunt în realitate cele două programe de guvernare?

În septembrie, Sorin Grindeanu îl descria pe Siegfried Mureșan drept un „Bolojan second-hand”. Continuitatea față de premierul demis devenise unul dintre argumentele PSD împotriva învestirii unui nou cabinet condus de un liberal.

În octombrie, partidul susține un program care începe prin a recunoaște necesitatea ajustării bugetare din perioada precedentă. Documentul depus de Luca Niculescu în Parlament vorbește despre o „ajustare bugetară necesară, care produce rezultate”, ale cărei costuri asupra economiei au devenit însă vizibile.

Comparația cu programul Guvernului Bolojan, adoptat în iunie 2025 inclusiv cu sprijinul PSD, arată o combinație de continuitate și corecții. Unele măsuri contestate ulterior de social-democrați sunt păstrate. Altele sunt reformulate sau înlocuite cu intervenții graduale, dependente de finanțare.

Reducerea deficitului rămâne obligatorie

Programul Guvernului Bolojan pornea de la necesitatea refacerii echilibrelor bugetare. Propunea reducerea cheltuielilor și modificări fiscale, printre care reașezarea TVA, creșterea accizelor și a impozitului pe dividende, precum și aplicarea CASS la pensiile mari.

Programul Niculescu păstrează obiectivul consolidării fiscale. Pentru 2027, documentul se raportează la ținta de deficit de 5,2% din PIB, calculată după metodologia europeană, din strategia fiscal-bugetară aprobată în martie 2026. Ținta finală urmează să fie stabilită pe baza prognozei de toamnă, fără depășirea plafonului de cheltuieli.

Schimbarea anunțată privește sursele ajustării. Niculescu promite că efortul va veni în principal din eficientizarea cheltuielilor și îmbunătățirea colectării. Combaterea evaziunii și reducerea risipei existau însă și în programul Bolojan.

Noul document nu propune o revenire generală la fiscalitatea anterioară guvernării Bolojan. Promisiunea evitării unor poveri suplimentare pentru contribuabilii corecți privește continuarea ajustării, fără să echivaleze cu anularea taxelor deja majorate.

În plus, programul recunoaște că problemele economice sunt mai vechi. Introducerea plasează dificultățile de competitivitate cel puțin din 2020, înaintea mandatului lui Bolojan.

Listările companiilor de stat, acceptate din nou după opoziția PSD

Una dintre cele mai interesante poziționări apare la companiile de stat.

Programul Guvernului Bolojan prevedea listarea la bursă a unor pachete minoritare, cu păstrarea poziției majoritare a statului. Programul Niculescu menține această posibilitate, după modelul societăților din energie deja listate.

Noul document adaugă condiția ca activele strategice profitabile să nu fie vândute sub presiune bugetară și fără o evaluare corectă. Listările minoritare rămân totuși un instrument acceptat.

Poziția contrastează cu declarațiile PSD din primăvară. Pe 17 aprilie, Sorin Grindeanu anunța că i-a cerut liderului senatorilor PSD, Daniel Zamfir, să inițieze un proiect care să interzică timp de doi ani vânzarea de acțiuni la companiile de stat profitabile. Demersul venea în contextul planurilor de listare discutate în Guvernul Bolojan.

Zamfir este acum propus la Ministerul Economiei, într-un cabinet al cărui program permite listările minoritare.

Cronologia include și un element suplimentar. PSD își asumase această direcție prin programul comun din iunie 2025. Măsura a fost acceptată la formarea coaliției, contestată în timpul mandatului și păstrată în programul noului cabinet.

Auditul și evaluarea companiilor cu pierderi se regăsesc în ambele programe

Continuitatea depășește tema listărilor. Programul Bolojan prevedea auditarea externă a companiilor cu pierderi de peste doi ani și introducerea unui rating de performanță de la A la E. Evaluarea urma să fundamenteze decizii de redresare, lichidare sau listare parțială.

Programul Niculescu preia aceeași structură de evaluare. Companiile cu pierderi în doi ani consecutivi ar urma să treacă printr-o analiză independentă și să primească un rating public A–E.

Noul document adaugă termene și condiții. Pentru companiile clasate D sau E, autoritatea tutelară trebuie să decidă în maximum șase luni soluția de restructurare. Trei ani consecutivi de pierderi, fără o obligație de serviciu public care să justifice activitatea, ar declanșa ieșirea din portofoliul statului.

Există și o nuanțare a sprijinului financiar. Bolojan propunea oprirea capitalizării companiilor cu datorii și pierderi. Niculescu condiționează capitalizările, garanțiile sau conversiile de creanțe de existența unui plan de viabilitate, cu termen și responsabil.

Eliminarea IMCA continuă un acord făcut sub Bolojan

Programul lui Luca Niculescu confirmă eliminarea impozitului minim pe cifra de afaceri, IMCA, de la 1 ianuarie 2027. Documentul precizează că măsura nu va fi amânată și invocă OUG nr. 89/2025. Eliminarea nu reprezintă, așadar, o inițiativă nouă. Este continuarea unui calendar stabilit în timpul guvernării Bolojan.

PSD se opusese inițial renunțării la impozit. În decembrie 2025, însă, social-democrații au acceptat acordul coaliției privind reducerea IMCA la 0,5% în 2026 și eliminarea lui din 2027.

Programul Niculescu păstrează acest compromis. Acceptarea măsurii de către PSD precedă negocierile pentru noul cabinet.

Cota unică rămâne. Impozitarea progresivă cerută de PSD nu apare

Programul Niculescu menține explicit principiul cotei unice, prezentat ca reper de simplitate și predictibilitate fiscală.

În februarie 2026, PSD propunea o altă direcție. Într-un comunicat oficial, partidul susținea introducerea impozitării progresive, cu reducerea cotelor pentru veniturile mici, ca alternativă la politica de tăieri bugetare.

Programul susținut acum de social-democrați nu preia această schimbare. Veniturile suplimentare ar urma să provină din lărgirea bazei de impozitare, revizuirea facilităților și creșterea conformării. Pe acest punct, Niculescu păstrează orientarea fiscală din mandatul Bolojan, în pofida alternativei promovate public de PSD.

Diferența explicită: renunțarea la reducerile uniforme de personal

La administrație apare una dintre cele mai clare modificări. Programul Bolojan prevedea reducerea în medie cu 20% a numărului angajaților din administrația publică centrală. 

Programul de guvernare depus de Luca Niculescu anunță explicit: „Renunțăm la principiul reducerilor procentuale uniforme.”

Numărul posturilor ar urma să fie stabilit în funcție de volumul de activitate. Documentul enumeră indicatori precum populația deservită, numărul contribuabililor sau dosarele gestionate de un funcționar. Personalul instituțiilor reorganizate ar putea fi transferat către alte instituții.

În primele șase luni sunt promise evaluări ale ministerelor și agențiilor, inclusiv pentru identificarea atribuțiilor suprapuse.

Schimbarea privește metoda de reorganizare. Obiectivul unui aparat mai suplu rămâne, la fel și comasarea structurilor cu responsabilități similare. Programul nu garantează păstrarea tuturor posturilor existente.

Pensiile vor fi indexate, dar programul nu stabilește procentul

Programul Bolojan includea plafonarea pensiilor și salariilor. Niculescu promite indexarea pensiilor începând cu 2027, cu atenție pentru pensionarii cu venituri mici.

Angajamentul reprezintă o diferență față de plafonarea prevăzută în documentul din 2025. Costurile trebuie însă calculate fără afectarea traiectoriei de reducere a deficitului. Programul nu stabilește un procent de indexare.

Comparația trebuie să țină cont și de momentul redactării celor două documente. Programul Bolojan a fost prezentat în iunie 2025, iar cel al lui Niculescu în octombrie 2026, în perspectiva unui nou buget.

În plus, și Siegfried Mureșan anunțase în septembrie creșteri ale pensiilor și salariilor publice pentru 2027, cu valoarea stabilită la elaborarea bugetului. Promisiunea unor creșteri în anul următor exista, astfel, și în oferta politică respinsă de PSD.

Noua lege a salarizării rămâne sub controlul Ministerului Finanțelor

Programul Niculescu prevede elaborarea în 2027 a proiectului noii legi a salarizării, împreună cu sindicatele și instituțiile publice. Prioritatea declarată este corectarea inechităților.

Angajamentul este însoțit de limite. Orice majorare generală depinde de spațiul fiscal validat de Ministerul Finanțelor. Cheltuielile de personal trebuie să urmeze o traiectorie descendentă ca pondere în PIB, de la 9,3% în 2024 la 7,9% în 2031.

Scăderea ponderii în PIB nu presupune automat reducerea nominală a fiecărui salariu. Restrânge însă posibilitatea unor creșteri generale neacoperite de evoluția economiei și a veniturilor bugetare.

Prin urmare, noua lege nu vine însoțită de o promisiune necondiționată de majorare pentru toți bugetarii.

Educația: corectarea măsurilor Bolojan, în etape și în limita banilor

Programul Bolojan prevedea creșterea normei didactice și redimensionarea sistemului de burse. Niculescu promite corectarea graduală a efectelor Legii nr. 141/2025 asupra carierei didactice.

Fiecare etapă este condiționată de identificarea sursei de finanțare în buget. Documentul nu precizează, în acest angajament, ce prevederi vor fi eliminate și când ar urma să fie modificată norma didactică.

Este o schimbare explicită de accent, dar amploarea ei rămâne de stabilit prin măsurile concrete.

Există și o precizare în programul vechi: măsurile de eficientizare economico-financiară din educație puteau fi rediscutate după depășirea crizei. Niculescu transformă corectarea efectelor lor într-o promisiune distinctă, păstrând condiționarea financiară.

Scutiri de CASS pentru anumite categorii și sprijin pentru părinți

Printre intervențiile sociale propuse de Niculescu se află scutirea de CASS pentru mamele cu copii sub doi ani și veteranii de război. Aplicarea este condiționată de respectarea deficitului și de măsuri compensatorii echivalente.

Documentul propune și păstrarea indemnizației de creștere a copilului pentru o perioadă după revenirea voluntară la muncă. Bunicii angajați ar putea prelua concediul, cu acordul părinților.

Sunt intervenții țintite, care pot modifica situația beneficiarilor. Ele nu echivalează cu retragerea generală a extinderii contribuțiilor la sănătate promovate în mandatul Bolojan.

Romsilva: obiectiv păstrat, termen mutat

Programul Guvernului Bolojan prevedea reforma Romsilva, inclusiv reducerea numărului direcțiilor silvice, până la finalul lui 2025. Programul lui Luca Niculescu promite finalizarea reorganizării în 2027, după principiile guvernanței corporative și cu reducerea cheltuielilor nejustificate.

Obiectivul reformei se păstrează. Noul document nu reia însă aceeași formulă concretă privind reducerea direcțiilor, ceea ce lasă deschisă configurația reorganizării.

Promisiunile sociale trebuie să încapă în aceleași limite bugetare

Programul Niculescu permite PSD să invoce schimbări privind personalul din administrație și protejarea veniturilor. Totodată, partidul acceptă continuarea unor politici pe care le contestase în timpul guvernării Bolojan.

Testul aplicării va fi bugetul pentru 2027. Programul fixează o creștere de cel mult 4,6% a cheltuielilor nete și stabilește că nicio cheltuială permanentă nouă nu poate fi aprobată fără finanțare permanentă sau economii echivalente.

În aceste limite trebuie să încapă indexarea pensiilor și corecțiile promise în educație, alături de celelalte angajamente. Documentul precizează că ritmul implementării poate fi ajustat în funcție de încasări și de evoluția deficitului. Cât se schimbă efectiv față de guvernarea Bolojan va depinde de sumele alocate și de actele adoptate, dincolo de diferențele de formulare din program.

Ce se schimbă și ce rămâne din guvernarea Bolojan

Programul Niculescu păstrează direcția reducerii deficitului și mai multe instrumente asumate sub Bolojan. Listările minoritare la companiile de stat rămân posibile, eliminarea IMCA își păstrează calendarul, iar cota unică este reconfirmată. În aceste domenii, schimbarea premierului nu aduce ruptura de politicile precedente pe care discursul PSD o sugera.

Diferențele apar mai ales în administrație și în angajamentele sociale. Niculescu renunță explicit la reducerile procentuale uniforme de personal și promite indexarea pensiilor, alături de corectarea unor efecte ale măsurilor din educație. Amploarea schimbărilor depinde însă de finanțare. Documentul nu stabilește procente de majorare a pensiilor sau salariilor și nici un calendar precis pentru revenirea asupra măsurilor care au afectat profesorii.

PSD acceptă astfel continuarea unor politici pe care le contestase, obținând în schimb modificări ale modului de aplicare și promisiuni de protecție socială. Bugetul pentru 2027 va arăta cât din această schimbare de abordare poate fi transformat în măsuri finanțate.

Cabinetul propus de Luca Niculescu cuprinde 12 miniștri PSD și șase independenți. Audierile în comisiile parlamentare sunt programate luni, 19 octombrie, și marți, 20 octombrie. Ședința plenului reunit pentru votul de învestitură va începe marți, la ora 14:00.