Cine sunt miniștrii propuși în Guvernul Niculescu: condamnări penale, acuzații de plagiat și zboruri private la Mykonos

Lista și programul de guvernare urmează să fie supuse votului Parlamentului.

Marian Neacșu (PSD), vicepremier și ministru de Interne

Fost apropiat al lui Liviu Dragnea, cu o condamnare penală urmată de reabilitare, Marian Neacșu este considerat unul dintre cei mai influenți social-democrați, organizator și negociator de culise.

Economist de profesie, și-a început cariera la întreprinderi agricole din Slobozia, apoi a condus firme private de morărit și panificație. 

A făcut parte după ’90 din Partidul Agrar. Din 2001 este membru PSD (PDSR atunci), cu o scurtă perioadă în partidul Pro-România al lui Victor Ponta. A intrat în Parlament în 2008 și a devenit lider al grupului parlamentar PSD și secretar general al partidului.

În 2018, a fost printre cei care cereau demisia lui Dragnea. A fost exclus din PSD și a trecut temporar la Pro România. Ulterior, a ocupat funcția de vicepreședinte ANRE, fără experiență anterioară în sectorul energetic. A făcut parte și dintr-un comitet de la Eximbank, de unde lua 52.000 de euro pe an pentru participarea la câteva ședințe.

Din 2021 a fost readus în prima linie de Marcel Ciolacu. A fost secretar general al Guvernului în cabinetul Ciucă, apoi viceprim-ministru, funcție menținută în formulele guvernamentale ulterioare.

În 2016 a fost condamnat definitiv la șase luni de închisoare cu suspendare pentru conflict de interese, după ce și-a angajat fiica la biroul parlamentar. Între timp, a intervenit reabilitarea. Marcel Ciolacu l-a apărat public în 2021: „Și-a angajat fata pe o perioadă de patru luni. Hai să fim serioși, asta e corupție?”.

Florin Barbu (PSD), ministrul Agriculturii 

Ministru al Agriculturii în guvernele Ciolacu și Bolojan, Florin Barbu provine din organizația PSD Olt, asociată cu influența lui Paul Stănescu. A fost director în Primăria Slatina, a condus Agenția Națională de Îmbunătățiri Funciare între 2014 și 2020, apoi a intrat în Parlament.

În martie 2024, a provocat un scandal după ce a declarat că „președintele nostru, Nicolae Ceaușescu, n-a spus niciodată rău și a pus în valoare tot ce înseamnă productivitatea în România”. Ulterior, a susținut că se referea la sistemul de irigații.

O altă controversă privește subvențiile pentru stuful din Delta Dunării. Investigațiile „România, te iubesc!” au prezentat legăturile dintre firmele beneficiare și familia lui Paul Stănescu. Barbu a fost criticat pentru promovarea modificării legislative care a permis încadrarea suprafețelor cu stuf în categoria pajiștilor eligibile pentru subvenții. Ministrul a susținut că nu știa despre implicarea fiului lui Stănescu și a anunțat verificări.

Un alt moment în care a atras atenția presei: a fost fotografiat cu un geamantan Louis Vuitton de aproximativ 5.000 de euro în drum spre o delegație oficială. Răspunsul dat presei a devenit viral: „Nu cunosc marca, nu știu cât costă, l-am primit cadou.”

Alexandru Rogobete (PSD), ministrul Sănătății 

Alexandru Rogobete a condus Ministerul Sănătății și în guvernul Bolojan. A urmat rezidențiatul în Anestezie și Terapie Intensivă la Timișoara, pe care l-a suspendat pentru activitatea administrativă. Are studii în medicină și chimie, precum și un doctorat în științe medicale.

A intrat în minister în 2020 ca simplu consilier, a devenit consilierul ministrului Alexandru Rafila în 2021, apoi secretar de stat din 2023, coordonând capitolul Sănătate din PNRR. 

În decembrie 2024 a devenit deputat și a preluat conducerea Comisiei pentru sănătate din Camera Deputaților.

Activitatea sa administrativă a fost criticată în contextul întârzierilor proiectelor de spitale finanțate prin PNRR și al riscului pierderii finanțărilor europene.

Florin Manole (PSD), ministrul Muncii 

Istoric de formație și activist pentru drepturile romilor, Petre-Florin Manole a condus Ministerul Muncii și în guvernul Bolojan. În 2025 a devenit primul ministru de etnie romă din România.

A fost implicat în pregătirea proiectului noii legi a salarizării, dar a criticat ulterior unele dintre prevederile discutate, în contextul protestelor sindicale.

O controversă din primul său mandat parlamentar privește împrumutul de 225.000 de lei acordat PSD în 2019. Întrebat despre proveniența banilor, a explicat că economisea din indemnizația și diurnele de parlamentar și că păstra o parte dintre economii în numerar.

La începutul anului 2026, a criticat inclusiv direcția propriului partid, afirmând că PSD pierduse „din misiunea fondatoare a social-democrației”.

Cea mai recentă controversă îl privește pe Manole în scandalul deplasărilor cu avioane private. În iulie 2026, a zburat la Mykonos alături de politicieni, judecători și oameni de afaceri, printre care judecătorul CCR Cristian Deliorga, fostul premier Victor Ponta și Gruia Stoica.

Pe 7 octombrie, în Parlament, Manole a răspuns criticilor printr-o întrebare: „Ar fi trebuit oare Camera de Comerț să facă o întâlnire bilaterală în Ferentari să discute despre investiții în România?”.

Daniel Zamfir (PSD), ministrul Economiei 

Daniel-Cătălin Zamfir este inginer constructor de profesie și liderul senatorilor PSD. A fost deputat între 2012 și 2016, apoi senator. Înainte să ajungă în PSD, a trecut prin PD, PNL și ALDE. Este cunoscut pentru inițierea legii dării în plată și pentru proiectele privind plafonarea costurilor creditelor.

S-a remarcat și prin atacurile la adresa adversarilor politici. În august 2026, de la tribuna Senatului, i-a numit pe reprezentanții USR „neomarxiști croasantiști” și le-a transmis că vor ajunge „în lada de gunoi a istoriei”. 

A invocat „neomarxismul” și în disputa privind proiectul său pentru introducerea uniformelor școlare obligatorii. După anunțarea protestului elevilor, a acuzat USR de manipulare și a cerut „Fără neomarxism în școli”.

Pe 28 septembrie, într-o dezbatere la „Academia Europa FM”, jurnalista Oana Dimofte l-a întrebat ce înțelege prin termenul pe care îl folosea. Zamfir nu a oferit o definiție, iar după ce jurnalista a insistat, a închis telefonul și a părăsit emisiunea.

Radu Marinescu (PSD), ministrul Justiției 

Radu Marinescu a fost ministrul Justiției în guvernele Ciolacu și Bolojan.

Avocat din Craiova din 1995, șef de promoție la Facultatea de Drept, a fost consilier local și vicepreședinte al PSD Craiova. A reprezentat-o pe Lia Olguța Vasilescu, inclusiv într-un dosar de corupție clasat ulterior de DNA. L-a reprezentat și pe Claudiu Manda, în cazul căruia procesul penal a încetat ca urmare a prescripției.

În ianuarie 2026, jurnalista Emilia Șercan a publicat în PressOne o investigație potrivit căreia 140 dintre cele 247 de pagini ale tezei sale de doctorat conțin texte copiate din alți autori, fără atribuirea corespunzătoare. Proporția indicată este de 56,68% dintre paginile lucrării.

Marinescu a respins acuzația: „Eu nu consider că am plagiat”. A susținut că teza a respectat regulile și evaluările academice de la momentul realizării sale.

Alexandru Stoica (PSD), ministrul Dezvoltării 

Marcel-Alexandru Stoica este inginer și provine din organizația PSD Buzău. A fost subsecretar de stat în Ministerul Dezvoltării în perioada 2017–2019 și administrator public al județului Buzău. 

La sfârșitul anului 2021 a fost numit secretar de stat la Dezvoltare, funcție ocupată până în aprilie 2026. A lucrat cu programele naționale de investiții și cu autoritățile locale. În 2025 a fost numit și în Consiliul de Administrație al CFR SA.

Marcel-Alexandru Stoica este administratorul public al județului Buzău și un apropiat al lui Marcel Ciolacu. Fostul premier, ajuns la conducerea Consiliului Județean, l-a cooptat în echipa sa în vara anului 2026, după plecarea din Ministerul Dezvoltării. Nominalizarea sa pentru conducerea ministerului beneficiază de susținerea lui Ciolacu.

Presa a relatat despre legăturile familiale ale sale cu administrația din Buzău. Este fiul primarului comunei Pănătău, Alexandru Marcel Stoica. 

Ștefan-Ovidiu Popa (PSD), ministrul Transporturilor 

Ștefan-Ovidiu Popa este deputat PSD de Vâlcea din 2016 și liderul grupului social-democrat din Camera Deputaților. Anterior a fost consilier județean și a condus o casă de ajutor reciproc din Râmnicu Vâlcea.

Are studii în drept și economie la Universitatea din Craiova. În Parlament a activat în comisiile juridică și pentru constituționalitate. CV-ul său nu indică o experiență profesională relevantă în administrarea infrastructurii de transport.

Numele său apare și într-o investigație Europa Liberă despre deputații care încasau bani pentru cazare, deși declarau proprietăți în București sau în zona metropolitană. Investigația ridică problema justificării acestor cheltuieli publice, fără să stabilească automat caracterul ilegal al încasărilor.

Natalia Intotero (PSD), ministrul Mediului 

Natalia Intotero este deputată PSD de Hunedoara din 2012 și a lucrat în învățământ înainte de a ocupa funcții guvernamentale.

A fost secretar de stat în Ministerul Afacerilor Externe, ministru pentru Românii de Pretutindeni, ministru al Familiei și ministru al Culturii. Experiența sa executivă este în aceste domenii, fără un mandat anterior la Mediu.

Natalia Intotero s-a remarcat și prin gafe publice. În 2009, când ocupa funcția de secretar de stat în Ministerul Afacerilor Externe, a afirmat că Suedia are președinte, deși țara este monarhie.

Într-un interviu acordat în 2013, întrebată despre românii care pleacă în străinătate pentru că nu găsesc de lucru în țară, a oferit soluția: „Te poți angaja să ai trei meserii, să muncești”, susținând că rezultatele materiale ar putea fi aceleași.

În februarie 2025, vizita sa la Târgu Jiu, de Ziua Brâncuși, a provocat un alt scandal, după ce copii au fost ținuți afară, în frig, pentru activități artistice. Părinți au reclamat condițiile în care s-au desfășurat manifestările. Intotero a declarat că nu cunoștea detaliile organizării, că nu era de acord cu asemenea practici și și-a cerut scuze în numele organizatorilor.

Mihai Ghigiu (PSD), ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene 

Conferențiar universitar la SNSPA, unde a ocupat și funcția de prorector, Mihai Ghigiu și-a construit cariera în mediul universitar și în aparatul PSD. Domeniile sale de activitate academică sunt relațiile internaționale și politicile europene.

Președinte al Tineretului Social Democrat, a ajuns în 2023 șef al Cancelariei premierului Ciolacu, funcția prin care treceau toate filtrele politice de la Palatul Victoria. La alegerile din 2024 a intrat în Parlament și a preluat șefia Comisiei pentru Învățământ.

În formula cabinetului Veștea fusese propus pentru Ministerul Mediului. 

Radu Ștefan Oprea (PSD), ministrul Apărării 

Fost prefect de Prahova și om de afaceri în Ploiești înainte de intrarea în politica națională, Radu Ștefan Oprea a fost senator PSD în trei legislaturi consecutive, începând din 2012.

A condus Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat în guvernul Dăncilă, între ianuarie 2018 și noiembrie 2019. A revenit ca ministru al Economiei, Antreprenoriatului și Turismului în primul guvern Ciolacu, din iunie 2023 până în decembrie 2024.

Din ianuarie 2025 a condus Cancelaria premierului, cu rang de ministru, în guvernul Ciolacu 2. În iunie 2025 a fost numit secretar general al Guvernului Bolojan.

În 2016 a fost trimis în judecată pentru evaziune fiscală și complicitate la spălare de bani. Dosarul a fost restituit procurorilor, iar în 2018 cauza a fost clasată. Potrivit unui răspuns al Parchetului General publicat de DeFapt.ro, pentru faptele de evaziune fiscală i-a fost aplicată o amendă administrativă, după recuperarea prejudiciului. Au fost clasate și acuzațiile de spălare de bani.

Cel mai răsunător episod recent: în contextul restructurării aparatului bugetar de către premierul Bolojan, Oprea a declarat public că angajații din ministere sunt tratați ca cifre și a tras o paralelă cu Auschwitz, spunând că „oamenii au fost transformați în numere doar acolo.”

Comunitatea evreiască, PNL și USR au cerut demisia imediată, acuzându-l de bagatelizarea Holocaustului. Oprea și-a cerut scuze publice, explicând că a fost înțeles greșit.

Alexandru Nazare, ministrul Finanțelor (independent)

Alexandru Nazare ar urma să rămână la Finanțe, portofoliu preluat în guvernul Bolojan. Deși este inclus în componenta independentă a noului cabinet, are o carieră politică în PDL și PNL.

A fost consilier la Parlamentul European din 2005 și cel mai tânăr europarlamentar român, ales în 2008. 

La București, a fost protejatul Ancăi Boagiu. Secretar de stat la Transporturi sub mandatul ei, apoi ministru al Transporturilor în 2012, în guvernul Ungureanu, mandat scurtat de moțiunea de cenzură. A trecut de la PDL la PNL după fuziune, ales senator de Prahova din 2020.

În perioada de la Transporturi, a fost audiat ca martor de DNA în dosarul Romstrade, legat de rezilierea și fraudarea contractelor pentru Autostrada Arad-Nădlac, executate de firma lui Nelu Iordache. Nu a fost inculpat.

A fost ministru de Finanțe în Guvernul Florin Cîțu. În mandatul său a gestionat deficitul post-pandemie și primele negocieri PNRR. A fost revocat brutal în iulie 2021, după o ceartă cu premierul.

În toamna lui 2024, Parlamentul l-a ales, cu susținere PNL, membru neexecutiv în Consiliul de Administrație al BNR pentru un mandat de cinci ani, moment în care a renunțat formal la calitatea de membru de partid. 

Dumitru Chisăliță, ministrul Energiei (independent)

Dumitru Chisăliță este inginer și fondatorul Asociației Energia Inteligentă, cunoscut pentru analizele publice despre prețurile energiei și piața gazelor naturale.

A absolvit Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu și are specializări în valorificarea gazelor naturale, managementul petrolului și eficiența energetică a clădirilor.

A lucrat în companii din sectorul gazelor, inclusiv Transgaz și Romgaz, și a fost consilier pentru miniștri responsabili de energie. A ocupat funcții de conducere la Romgaz, inclusiv cea de președinte al Consiliului de Administrație, în care a revenit în aprilie 2025.

Experiența sa profesională este concentrată în sectorul energetic, în special în industria gazelor naturale.

Sorin Costreie, ministrul Educației (independent)

Sorin Costreie este cadru universitar la Facultatea de Filosofie a Universității din București și consilier prezidențial pentru educație și cercetare, numit de Nicușor Dan în noiembrie 2025.

Este specializat în filosofia matematicii, logicii și limbajului. A obținut doctoratul la Universitatea din București și a urmat studii doctorale și în Canada.

A avut două mandate de prorector și conduce UNICA, rețeaua universităților din capitalele europene. În administrație, a fost secretar de stat în Ministerul Educației și consilier de stat pentru educație și cercetare la Cancelaria prim-ministrului.

Numele său a fost inclus și în formula de guvern propusă de Eugen Tomac, care nu a mai ajuns la votul de învestitură.

Ioana Ciocan, ministra Culturii (independent)

Ioana Ciocan este directoarea Art Safari, lector universitar la Facultatea de Istorie a Universității din București și comisarul României pentru Bienala de Artă de la Veneția.

A organizat expoziții în România și în străinătate și a inițiat „Proiect 1990”, program de artă contemporană desfășurat pe fostul soclu al statuii lui Lenin din Piața Presei Libere. În 2021 a primit Medalia „Meritul Cultural”.

Activitatea Art Safari a fost implicată într-un conflict public cu Muzeul Municipiului București privind folosirea Palatului Dacia-România. Conducerea muzeului a acuzat organizația de ocuparea abuzivă a spațiului și a invocat costurile suportate pentru depozitarea patrimoniului Pinacotecii.

Ioana Ciocan a respins acuzația și a declarat că Art Safari avea un contract valabil, încheiat chiar cu instituția care contesta folosirea clădirii.

Dănuț Neculăescu, ministrul Afacerilor Externe (independent)

Dănuț Sebastian Neculăescu este diplomat de carieră și reprezentantul permanent al României la NATO din februarie 2022.

Lucrează în Ministerul Afacerilor Externe din 2002. A fost secretar de stat pentru afaceri strategice și consilier de stat pentru politică externă la Cancelaria prim-ministrului.

A ocupat funcții în reprezentanțele României de la Viena, în domeniul securității și al relației cu Agenția Internațională pentru Energie Atomică. A participat și la pregătirea unor summituri NATO și la dezvoltarea parteneriatelor strategice ale României.

A absolvit științe politice și drept și a urmat cursuri de pregătire diplomatică, inclusiv la Colegiul NATO din Roma.

Bogdan Dumitru, Comunicații și Inteligență Artificială (independent)

Bogdan Dumitru este cercetător-șef la Bitdefender și cadru didactic la Facultatea de Matematică și Informatică a Universității din București. Are aproximativ trei decenii de experiență în dezvoltarea programelor de securitate informatică.

A fost director tehnic al Bitdefender din 2001 până în iunie 2024, când a trecut în funcția de cercetător-șef. 

Are un master în matematică și informatică și un doctorat în procesarea limbajului natural, ambele obținute la Universitatea din București. Predă la universitate din 2016, inclusiv discipline privind teoria calculului și complexitatea algoritmilor. Cercetările sale vizează combinatorica și teoria numerelor, cu ajutorul metodelor de calcul.

Numele său a mai apărut într-o formulă guvernamentală propusă în acest an. În iunie, Eugen Tomac îl inclusese pe lista cabinetului său pentru funcția de vicepremier fără portofoliu, responsabil de digitalizare.

Când ar putea primi Guvernul Niculescu votul de învestire

Votul de învestire a cabinetului Niculescu ar putea avea loc marți, 20 octombrie, potrivit informațiilor Digi24. Audierile miniștrilor în comisiile de specialitate sunt avute în vedere pentru luni, 19 octombrie. Calendarul urmează să fie stabilit de conducerea Parlamentului după depunerea listei și a programului de guvernare.

PSD a aprobat participarea la noul cabinet, iar PNL și UDMR au anunțat că susțin învestirea, fără să intre la guvernare. În cazul liberalilor, grupurile parlamentare au dat un vot consultativ favorabil, decizia finală revenind Biroului Politic Național. PNL susține că votul urmărește încheierea crizei politice și că partidul va rămâne în opoziție.