Problema este că investițiile cresc atât de rapid, încât nici măcar giganții din Silicon Valley nu pot suporta cu ușurință toate costurile. Potrivit unei estimări citate de The Washington Post, dezvoltarea infrastructurii AI ar putea necesita peste 10.000 de miliarde de dolari până în 2032.
Miza depășește sectorul tehnologic: succesul sau eșecul acestor investiții ar putea influența piețele financiare, economia americană și finanțele oamenilor obișnuiți.
Anthropic, Meta și SpaceX caută capital în cantități record
Trei operațiuni financiare recente ilustrează amploarea fenomenului.
Anthropic, compania care dezvoltă chatbotul Claude, a demarat pregătirile pentru o ofertă publică inițială de acțiuni (IPO), despre care se estimează că ar putea atrage 100 de miliarde de dolari. Totuși, compania avertizează că investițiile vor continua să crească. „Anticipăm investiții semnificative și în creștere în viitorul previzibil”, se arată în documentele pregătite pentru listare.
În aceeași perioadă, Meta a anunțat că ar putea emite acțiuni noi în valoare de până la 95 de miliarde de dolari. SpaceX, compania lui Elon Musk, a finalizat, la rândul său, o operațiune complexă de împrumut în valoare de 40 de miliarde de dolari pentru achiziția de cipuri și echipamente destinate inteligenței artificiale.
Mesajul pieței este simplu: companiile încearcă să atragă bani cât timp investitorii sunt încă dispuși să finanțeze expansiunea AI. „Toată lumea va avea nevoie de mai mult”, a declarat Matt Orton, strateg-șef de piață la Raymond James Investment Management, referindu-se la goana companiilor după capital.
O investiție mai mare decât marile proiecte istorice ale SUA
Costurile infrastructurii AI sunt atât de ridicate, încât comparațiile cu investițiile istorice ale Statelor Unite devin relevante.
Stijn Van Nieuwerburgh, profesor de finanțe la Universitatea Columbia, a estimat într-un studiu preliminar că dezvoltarea infrastructurii necesare inteligenței artificiale ar putea depăși 10.000 de miliarde de dolari până în 2032.
Raportată la dimensiunea economiei americane, cheltuiala anuală estimată ar depăși, în medie, angajamentele cumulate pentru electrificarea gospodăriilor la începutul secolului XX, construirea rețelei de autostrăzi interstatale și dezvoltarea infrastructurii care a susținut boom-ul internetului din anii 1990.
Pentru a acoperi asemenea sume, companiile recurg la împrumuturi de sute de miliarde de dolari, emiterea de acțiuni și mecanisme de finanțare tot mai sofisticate, unele dintre ele potențial riscante.
Competiția pentru bani afectează inclusiv guvernul american, care trebuie să atragă investitori pentru a-și finanța propriile împrumuturi. „Acest lucru provoacă o competiție pe termen scurt pentru capital”, a declarat secretarul Trezoreriei SUA, Scott Bessent, într-un interviu acordat CNBC în august.
Investitorii devin mai prudenți: riscul unei bule AI
Nu toate companiile din sector vor reuși să obțină finanțarea necesară. Investitorii încep să analizeze mai atent cine solicită bani, ce venituri poate genera și cât de realist este planul de afaceri.
Presiunea este deosebit de mare asupra companiilor numite neoclouds, care închiriază capacitate de calcul din centre de date către marii dezvoltatori de inteligență artificială. Aceste firme trebuie să investească masiv în infrastructură înainte de a încasa veniturile din închirierea ei. Dacă cererea sau veniturile estimate nu se materializează la timp, datoriile pot deveni greu de susținut.
Firma de cercetare Gartner a avertizat asupra acestui dezechilibru dintre cheltuielile imediate și veniturile viitoare, estimând că 80% dintre companiile din această categorie ar putea eșua sau ar putea fi obligate să se vândă în următorii ani. Atsi Sheth, director de analiză a riscului de credit la Moody’s, consideră sănătoasă prudența investitorilor față de companiile care se prezintă drept afaceri AI. „Dacă crezi că ceva nu este riscant, deși în realitate este, atunci apar problemele sistemice”, a avertizat aceasta.
Cu alte cuvinte, o evaluare realistă a riscurilor ar putea limita apariția unei bule speculative, în care finanțarea și prețurile cresc mult mai repede decât valoarea economică efectivă a companiilor.
Nici giganții tehnologici nu sunt feriți de costuri
Cheltuielile uriașe nu afectează doar startup-urile. Chiar și companiile profitabile trebuie să găsească un echilibru între investițiile în AI și rezultatele financiare.
Microsoft obține venituri din vânzarea de software bazat pe inteligență artificială către companii, însă costurile dezvoltării infrastructurii rămân considerabile. Compania a anunțat oferte de plecare voluntară pentru aproximativ 60.000 de angajați, echivalentul unui sfert din forța sa de muncă la nivel global, potrivit analizei Washington Post. Microsoft a precizat că se așteaptă ca doar o parte dintre angajații eligibili să accepte oferta.
Meta beneficiază de creșterea veniturilor din publicitate, susținută inclusiv de AI, dar investițiile sale în această tehnologie pun presiune asupra fluxurilor de numerar. În documentele depuse la autoritățile de reglementare, compania a avertizat că numeroși dezvoltatori, inclusiv Google, SpaceX, Anthropic și OpenAI, concurează pentru aceleași surse de finanțare.
Rezultatul este un mediu tot mai dificil pentru atragerea capitalului, chiar și pentru companii cu perspective solide de creștere.
Între promisiunea profitului și teama de suprainvestire
Economia americană este tot mai legată de rezultatul acestei curse. Nu doar investitorii și companiile AI sunt expuși, ci și firmele care închiriază spații de birouri, furnizorii de echipamente și alte afaceri care depind de investițiile din sector. Întreaga strategie se bazează pe ideea că inteligența artificială va transforma profund munca și economia, generând productivitate, profituri și prosperitate pe termen lung.
Există însă o întrebare esențială: cât va dura până când veniturile vor justifica investițiile de astăzi? Matt Orton consideră că inteligența artificială poate produce câștiguri financiare importante. În opinia sa, rezultatele publicate de Anthropic, inclusiv creșterea veniturilor provenite de la o bază relativ diversificată de clienți, au contribuit la calmarea temerilor privind o posibilă bulă. „Va exista suficient spațiu pentru ca toată lumea să câștige semnificativ”, a afirmat Orton. „Piața se întreabă cât de repede se va întâmpla acest lucru.”
Aceasta este, de fapt, marea necunoscută a boom-ului AI. Tehnologia poate transforma economia, dar finanțarea sa presupune riscuri considerabile. Dacă veniturile cresc suficient de repede, investițiile ar putea aduce câștiguri importante. Dacă rezultatele întârzie, unele companii ar putea rămâne cu datorii greu de susținut și infrastructură costisitoare.
Cursa inteligenței artificiale nu se mai desfășoară doar în laboratoare și centre de date, ci și pe piețele financiare. Iar întrebarea decisivă nu este doar cine va construi cea mai performantă tehnologie, ci și cine va putea plăti costul dezvoltării sale.
