Știrile zilei, 27 octombrie. Nicușor Dan condamnă sabotajul Rusiei în România. Premierul Bulgariei, declarații controversate asupra atacurilor cu drone

Luca Niculescu a ales Chișinăul pentru prima vizită externă. Un incendiu a făcut o victimă cu arsuri grave la Spitalul Județean Reșița, iar ANAF a descoperit un comerciant care a vândut 75 de mașini fără să considere necesar să-și declare activitatea.

Sabotaj cu comandă de la Moscova

Președintele Nicușor Dan a condamnat marți implicarea Rusiei în operațiuni de sabotaj pe teritoriul României, după ce Serviciul Român de Informații a anunțat identificarea unei rețele coordonate din Federația Rusă.

Potrivit SRI, rețeaua este implicată în provocarea incendiului izbucnit pe 14 septembrie pe platforma industrială Carfil din Brașov, în apropierea unei fabrici de armament din cadrul ROMARM.

Serviciile de informații românești au colaborat cu parteneri europeni pentru identificarea persoanelor implicate. Ancheta vizează mai mulți cetățeni din fostul spațiu sovietic, inclusiv doi bieloruși și un ucrainean.

Rețeaua ar fi primit însărcinări care depășeau teritoriul României. Printre ținte se aflau fabrici de armament și alte obiective industriale sau militare din Europa.

„Condamn cu fermitate orice implicare a Federației Ruse în acte de sabotaj pe teritoriul României”, a transmis Nicușor Dan.

Președintele a avertizat că asemenea acțiuni fac parte dintr-o campanie premeditată împotriva securității europene.

SRI a explicat și mecanismul recrutării. Persoanele vulnerabile financiar sunt abordate prin rețele sociale și primesc inițial bani pentru sarcini aparent banale, precum fotografierea unor obiective. Ulterior, solicitările pot ajunge la incendieri, distrugeri sau chiar asasinate. Cine refuză riscă să fie șantajat.

Rusia atacă. România provoacă?

Premierul Bulgariei, Rumen Radev, a găsit o explicație surprinzătoare pentru continuarea atacurilor cu drone asupra navelor comerciale din Marea Neagră: declarațiile României la adresa Rusiei.

La un forum economic de la Sofia, Radev a susținut că Bucureștiul a indicat public Rusia drept responsabilă pentru atacurile asupra navelor, după care au urmat noi lovituri în zona economică exclusivă românească.

Premierul bulgar a sugerat astfel că reacția autorităților române ar fi contribuit la escaladarea incidentelor. Nu a prezentat însă dovezi care să stabilească această legătură.

Radev a mai declarat că a fost singurul prim-ministru dintre cele trei state NATO riverane Mării Negre (România, Bulgaria și Turcia) care l-a convocat pe ambasadorul Rusiei pentru a-și exprima protestul. A lăudat intervenția echipelor bulgare de salvare după atacurile recente, subliniind că acestea au acționat în condiții dificile.

Declarațiile vin după incidentele în care mai multe nave comerciale au fost atacate în apropierea apelor românești și bulgare, iar echipaje au fost puse în pericol.

Premierul bulgar a criticat eficiența declarațiilor publice prin care este indicat agresorul. Explicația sa mută însă discuția de la cei care lansează dronele la cei care îi acuză că le lansează.

Luca Niculescu, la Chișinău

Luca Niculescu a ales Republica Moldova pentru prima sa vizită externă de la preluarea funcției de prim-ministru. Șeful Guvernului român s-a deplasat marți la Chișinău, unde a avut pe agendă întâlniri cu omologul său, Vasile Tofan, președinta Maia Sandu și președintele Parlamentului, Igor Grosu.

Discuțiile au vizat relația bilaterală, investițiile românești și sprijinul acordat Republicii Moldova pentru integrarea europeană. Un punct important al vizitei îl reprezintă infrastructura energetică.

Niculescu și Tofan au inclus în program o vizită la Stația Electrică Chișinău și la linia Vulcănești–Chișinău, un proiect menit să reducă dependența energetică a Republicii Moldova.

Premierul român a avut programate și întâlniri cu reprezentanții companiilor românești care investesc peste Prut.

Vizita are loc la o săptămână după învestirea Guvernului Niculescu și transmite un semnal privind importanța Republicii Moldova în politica externă a Bucureștiului.

Relația economică și energetică dintre cele două state rămâne cu atât mai importantă cu cât Chișinăul încearcă să-și reducă vulnerabilitatea în fața presiunilor rusești.

Georgescu, din nou la Curtea de Apel

Călin Georgescu a avut marți un nou termen la Curtea de Apel București în dosarul în care este judecat alături de Horațiu Potra și alte 20 de persoane pentru acuzații privind acțiuni împotriva ordinii constituționale. 

Dosarul este legat de evenimentele care au urmat anulării alegerilor prezidențiale din 2024. Potrivit procurorilor, Georgescu și ceilalți inculpați ar fi fost implicați în pregătirea unor acțiuni violente menite să destabilizeze ordinea constituțională.

La termenul precedent, din 12 octombrie, unul dintre inculpați ceruse reluarea procedurii de cameră preliminară, însă solicitarea a fost respinsă.

Instanța respinsese anterior și o cerere de recuzare a judecătorului. Procesul pe fond a putut începe după ce Înalta Curte a respins, în august, contestațiile formulate în procedura preliminară.

Separat, Georgescu este cercetat de DIICOT într-un dosar de înșelăciune în care un om de afaceri reclamă un prejudiciu de 1,1 milioane de euro.

Incendiu la Psihiatrie în Reșița

Un incendiu a izbucnit marți dimineață, în jurul orei 5:20, într-un salon al Secției de Psihiatrie a Spitalului Județean de Urgență Reșița.

O pacientă de 51 de ani a suferit arsuri pe aproximativ 46% din suprafața corpului. Medicii au precizat că leziunile sunt grave și îi pun viața în pericol. Alți 16 pacienți au fost evacuați rapid de personalul medical.

Incendiul a izbucnit la etajul al doilea al Staționarului 2. Au intervenit 19 pompieri, cu trei autospeciale de stingere, o autospecială de salvare de la înălțime și un echipaj SMURD, sprijiniți de ambulanțe.

Flăcările au afectat un pat din salon și au fost stinse înainte să se extindă.

Potrivit primelor cercetări, cauza probabilă a incendiului a fost fumatul într-un loc nepermis. Autoritățile verifică împrejurările exacte.

Pacienta rănită a fost internată la Terapie Intensivă, iar conducerea spitalului caută posibilitatea transferului într-un centru specializat pentru mari arși.

75 de mașini vândute, zero declarații fiscale

Un comerciant din județul Argeș a vândut 75 de autoturisme în doi ani și jumătate, în valoare de peste 7,2 milioane de lei, fără să își înregistreze activitatea economică. Nici obligațiile fiscale aferente nu au fost declarate.

Descoperirea a fost făcută de inspectorii Direcției Generale Antifraudă Fiscală și anunțată marți de ANAF. Potrivit Fiscului, persoana verificată a realizat vânzări totale de 7.258.790 de lei, iar TVA sustrasă de la plată depășește 1,1 milioane de lei.

În medie, comerciantul a vândut două-trei autoturisme pe lună. Suficient cât să desfășoare o activitate comercială de proporții, dar aparent insuficient cât să considere necesară înregistrarea acesteia.

ANAF atrage atenția că verificările din piața autoturismelor second-hand continuă.

Euro, cândva

Consiliul Investitorilor Străini a propus marți lansarea unui proiect național pentru adoptarea monedei euro. Organizația, care reprezintă aproximativ 120 de mari companii cu capital străin din România, cere Guvernului să stabilească o strategie și un calendar concret.

Proiectul ar urma să reunească Executivul, Banca Națională a României și reprezentanții mediului economic.

În termen de 12 luni, aceștia ar trebui să elaboreze o foaie de parcurs cu obiective anuale privind reducerea deficitului, controlul inflației și îndeplinirea criteriilor de convergență.

Investitorii cer și predictibilitate fiscală. Salută promisiunile privind menținerea cotei unice și eliminarea impozitului minim pe cifra de afaceri de la 1 ianuarie 2027, dar avertizează că aplicarea măsurilor contează mai mult decât includerea lor într-un program de guvernare.

România și-a asumat adoptarea monedei euro odată cu aderarea la Uniunea Europeană, în 2007. De atunci, termenele avansate de autorități s-au modificat de mai multe ori. Problemele structurale au rămas însă familiare: deficite mari, inflație ridicată și dificultăți în gestionarea finanțelor publice.

Banii fermierilor vin și după 2027

România a obținut includerea ajutoarelor naționale tranzitorii în textul de negociere al viitoarei Politici Agricole Comune a Uniunii Europene. Anunțul a fost făcut marți de ministrul Agriculturii, Florin Barbu, după discuțiile din Consiliul Agricultură și Pescuit, desfășurate la Luxemburg.

Ajutoarele naționale tranzitorii sunt plăți suplimentare pentru anumite categorii de agricultori și crescători de animale, finanțate de la bugetul național.

România a solicitat continuarea acestui mecanism și după 2027, când începe următoarea perioadă de finanțare europeană.

Președinția Consiliului UE a acceptat includerea prevederii în textul de compromis al regulamentului.

Bucureștiul a mai cerut ca plafonarea plăților pe suprafață și reducerea lor progresivă pentru exploatațiile mari să rămână opționale.

Comisiile care țin medicii pe loc

Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a anunțat marți că va schimba componența comisiilor responsabile de recunoașterea și echivalarea calificărilor profesionale ale medicilor.

Decizia vine după numeroase sesizări privind întârzieri nejustificate în recunoașterea diplomelor, a stagiilor de pregătire și a competențelor dobândite inclusiv în alte state europene.

„Orgoliile personale nu au ce căuta în deciziile care privesc viitorul profesional al tinerilor medici”, a transmis ministrul.

Rogobete susține că actualul sistem produce blocaje administrative care afectează carierele medicilor rezidenți și specialiști.

Recunoașterea calificărilor este necesară pentru exercitarea anumitor competențe medicale și pentru continuarea pregătirii profesionale.

Ministrul a anunțat că schimbările vor fi făcute în perioada imediat următoare. Nu a prezentat însă un calendar exact și nici o evaluare publică a întârzierilor semnalate.

Într-un sistem sanitar care se confruntă cu lipsa personalului în numeroase specialități și localități, blocarea recunoașterii pregătirii unor medici adaugă o dificultate pe care administrația ar trebui să o poată rezolva fără luni întregi de așteptare.