Miliardarul Peter Thiel leagă inteligența artificială de amenințarea Anticristului și de controlul tehnologic

În Silicon Valley, dezbaterea despre viitorul inteligenței artificiale a depășit de mult întrebările despre locurile de muncă, profituri sau puterea marilor companii. Pentru unii dintre cei mai influenți oameni din industria tehnologică, miza a devenit una existențială.

În timp ce o parte dintre specialiști avertizează că inteligența artificială ar putea amenința supraviețuirea omenirii, miliardarul Peter Thiel privește cu suspiciune eforturile de a limita riscurile acestei tehnologii.

În interpretarea sa religioasă, apelurile la siguranță și la controlul tehnologic pot pregăti terenul pentru apariția Anticristului. Ideile sale au ajuns în centrul unei dezbateri despre legăturile dintre credință, puterea financiară și influența politică în lumea tehnologiei.

De ce consideră Peter Thiel că siguranța poate deveni o amenințare

Peter Thiel este cofondator al PayPal și unul dintre investitorii importanți din industria tehnologică americană. În ultimii ani, și-a construit o viziune religioasă centrată pe sfârșitul lumii. Această ramură a teologiei poartă numele de eshatologie. Ea studiază lucrurile ultime, precum sfârșitul istoriei, judecata finală și destinul omenirii, scrie publicația americană The Verge.

Interesul său se concentrează asupra Anticristului. În tradiția creștină, această figură este asociată cu o putere înșelătoare, care apare înaintea sfârșitului. Thiel a început să vorbească public despre aceste teme în 2023. A susținut atunci o conferință la Universitatea Catolică a Americii. Din 2025, a continuat cu o serie de prelegeri private, organizate pe bază de invitație, în San Francisco.

În martie, miliardarul a mers la Roma pentru o nouă serie de patru conferințe despre Anticrist. Înregistrările acestor prelegeri au ajuns ulterior la publicația The Verge. Jurnaliștii le-au analizat împreună cu transcrierile. Ideile prezentate au fost discutate și în contextul unui eseu publicat de Thiel în revista religioasă conservatoare First Things. Textul a apărut în luna iulie, sub titlul „The Pope and the Antichrist”, tradus prin „Papa și Anticristul”.

Un concept revine constant în explicațiile sale: „pace și siguranță”. Thiel interpretează acest mesaj dintr-un pasaj al Primei Epistole către Tesaloniceni ca pe un avertisment biblic. În lectura sa, pasajul descrie o liniște înșelătoare, care ar preceda apariția Anticristului. Teama de război și de catastrofe poate determina societățile să accepte orice soluție care promite stabilitate. Acest lucru s-ar putea întâmpla chiar dacă soluțiile respective presupun restrângerea libertăților.

Inteligența artificială și teama de un control excesiv

Interpretarea lui Thiel intră în contradicție cu avertismentele unor lideri din industria inteligenței artificiale. Aceștia au atras atenția asupra riscurilor pe care tehnologia le-ar putea crea pentru omenire. Au susținut, de asemenea, adoptarea unor măsuri preventive. În schimb, miliardarul privește cu suspiciune ceea ce numește „safetyism”. Termenul descrie tendința de a pune siguranța pe primul loc și de a extinde mecanismele de control.

Pentru Thiel, teama de o catastrofă globală poate deveni justificarea unor reguli tot mai stricte. El consideră că apelurile la protejarea populației pot deschide calea unei ordini autoritare. Aceasta ar fi prezentată drept necesară pentru evitarea unui dezastru. În această logică, reglementarea inteligenței artificiale nu mai reprezintă doar o dispută despre tehnologie. Ea capătă și o semnificație religioasă.

Miliardarul a folosit și termenul grecesc „katechon”. Acesta provine din interpretările teologice ale unei forțe care ar întârzia venirea Anticristului. Thiel identifică asemenea mecanisme de restrângere în diferite forme de autoritate. În trecut, a indicat inclusiv activitatea lui Anthony Fauci drept un exemplu. În prezent, criticile sale se îndreaptă și împotriva adepților altruismului eficient.

Altruismul eficient, rivalul ideologic al lui Thiel

Altruismul eficient este o filozofie care urmărește folosirea resurselor pentru a obține cel mai mare beneficiu posibil pentru cât mai mulți oameni. Susținătorii săi încearcă să identifice problemele care pot fi rezolvate cu impact maxim. Apoi, direcționează fondurile către intervențiile considerate cele mai eficiente. În industria inteligenței artificiale, unii dintre ei acordă prioritate prevenirii riscurilor existențiale asociate noilor tehnologii.

Această preocupare intră în conflict cu perspectiva lui Thiel. Adepții altruismului eficient vor să reducă pericolele care ar putea amenința viitorul omenirii. Miliardarul consideră însă că tocmai apelurile la prevenție pot contribui la consolidarea unei puteri excesive. Cele două abordări pornesc de la preocuparea pentru viitor. Totuși, ele ajung la concluzii diferite despre rolul reglementărilor.

Dezbaterea reflectă și o diferență mai amplă între grupurile influente din Silicon Valley. Unii investitori și specialiști consideră că dezvoltarea inteligenței artificiale trebuie însoțită de mecanisme de protecție. Thiel avertizează, dimpotrivă, că o societate obsedată de siguranță poate ajunge să sacrifice libertatea. Acest lucru s-ar întâmpla în numele evitării unor amenințări.

Cum interpretează Thiel Biblia și istoria Bisericii

Viziunea miliardarului nu se limitează la inteligența artificială. În conferințele sale, el combină pasaje biblice, texte teologice și opere literare pentru a-și susține interpretările despre Anticrist. Printre reperele invocate se numără romanul „Stăpânul lumii”, publicat de Robert Hugh Benson în 1907. Thiel face trimitere și la scrierile unor teologi creștini.

O parte importantă a argumentației sale se concentrează asupra fostului papă Benedict al XVI-lea, născut Joseph Ratzinger. Thiel interpretează anumite observații ale acestuia despre istoria Bisericii și imaginile apocaliptice drept indicii ale apropierii sfârșitului. El leagă inclusiv renunțarea papei la funcție, în 2013, de presupuse avertismente despre venirea Anticristului.

Ratzinger a discutat despre limitele imaginilor apocaliptice. A analizat și dificultatea păstrării lor într-o interpretare teologică riguroasă. Preocuparea sa principală era însă viitorul Bisericii Catolice și transformările din interiorul acesteia. Nu era vorba neapărat despre o catastrofă care ar pune capăt istoriei omenirii.

De ce apare papa în teoriile lui Thiel

Relația lui Thiel cu Biserica Catolică este complicată. Deși este protestant, miliardarul a încercat să folosească anumite idei ale lui Benedict al XVI-lea pentru a-și susține propria interpretare a profețiilor religioase. În același timp, și-a exprimat suspiciunile față de actualul papă american, Leon al XIV-lea. L-a criticat pentru pozițiile sale legate de reglementarea inteligenței artificiale.

În intervențiile sale, Thiel a folosit formule precum „agent comunist chinez” și „idiot util al Beijingului” pentru a-l descrie pe Leon al XIV-lea.

Criticile sale se înscriu într-o tradiție protestantă americană care a privit adesea autoritatea papală cu suspiciune. Totuși, tentativa de a integra un fost papă într-o interpretare proprie a profețiilor despre Anticrist arată cât de mult se îndepărtează Thiel de cadrul tradițional al teologiei catolice.

O cultură americană fascinată de sfârșitul lumii

Ideile lui Thiel se înscriu într-un curent religios mai larg din Statele Unite. Interpretările despre sfârșitul lumii au avut o influență importantă asupra unor comunități protestante, în special în mediile evanghelice. Mișcările de renaștere religioasă din secolele al XVIII-lea și al XIX-lea au promovat convertirea personală. Ele au răspândit și avertismente despre revenirea lui Hristos.

În deceniile următoare, predicatorii, televiziunea și literatura populară au contribuit la răspândirea acestor credințe. Seria de romane „Lăsați în urmă” (Left Behind), publicată începând din anii 1990, a popularizat o succesiune de evenimente apocaliptice. Printre acestea se numără revenirea lui Hristos și ridicarea Anticristului, urmate de o confruntare finală între bine și rău.

În acest context, interesul pentru profeții nu este neobișnuit în cultura religioasă americană. Particularitatea lui Thiel constă în combinarea acestor credințe cu puterea economică și influența politică pe care le are în industria tehnologică. Viziunea sa nu rămâne o preocupare privată. Ea se intersectează cu dezbaterile despre reglementare, libertate și viitorul inteligenței artificiale.

De la inteligența artificială la sistemul financiar

În prelegerile sale, Thiel extinde ideea Anticristului și asupra sistemelor care reglementează banii și activitatea economică. El critică tratatele fiscale, supravegherea financiară și sancțiunile internaționale. Le prezintă drept componente ale unei infrastructuri capabile să limiteze libertatea individuală.

Miliardarul invocă și un pasaj din capitolul 13 al Apocalipsei. Acesta descrie o putere care i-ar împiedica pe oameni să cumpere sau să vândă fără un anumit semn. În interpretarea lui Thiel, mecanismele moderne de supraveghere financiară ar putea deveni instrumente de control. Autoritățile le-ar putea activa rapid, dacă ar decide să le folosească în acest scop.

Aceeași perspectivă îl conduce spre critici la adresa Curții Penale Internaționale. El contestă și legile germane privind simbolurile naziste și defăimarea online. În aceeași categorie include regulile australiene de verificare a vârstei pe internet. Thiel reunește toate aceste măsuri într-o imagine mai amplă a restrângerii libertății. Ele au însă obiective și baze juridice diferite.

În spatele acestor exemple se află o preocupare constantă pentru autonomia economică și libertatea de acțiune. Criticii săi văd însă în această construcție o interpretare ideologică a unor instituții și reglementări foarte diferite. În viziunea lui Thiel, acestea ajung reunite sub aceeași amenințare apocaliptică.

Influența politică face ca ideile sale să conteze

Puterea lui Thiel depășește lumea investițiilor. Sprijinul său financiar a contribuit la ascensiunea politică a lui JD Vance. Acesta a ajuns senator și, ulterior, vicepreședinte al Statelor Unite. Vance a vorbit și el despre sfârșitul lumii și Anticrist. A făcut-o într-o conversație cu un influencer creștin evanghelic.

Aceste preocupări religioase se răspândesc într-o cultură în care mulți oameni își construiesc propriile interpretări spirituale. Adesea, acestea apar în afara comunităților religioase tradiționale. Rețelele sociale și podcasturile le permit să-și prezinte convingerile unui public larg. Astfel, nu mai depind de instituțiile care au format istoric învățătura religioasă.

În cazul lui Thiel, combinația dintre avere, influență politică și o viziune apocaliptică ridică întrebări despre felul în care convingerile personale pot influența dezbaterea publică. Interpretările sale despre Anticrist nu reprezintă doar o curiozitate religioasă. Ele sunt legate de pozițiile sale față de tehnologie, reglementări și instituții.

Pentru miliardarul din Silicon Valley, lupta pentru viitorul lumii se poartă atât în laboratoarele de inteligență artificială, cât și în sistemele care stabilesc limitele puterii economice. În centrul acestei lupte se află o întrebare pe care o formulează în termeni religioși: poate promisiunea siguranței să devină, la rândul ei, o formă de control?