Realitatea amară a pensiilor. OCDE avertizează că recalcularea din 2024 a fost „înghițită” de doi ani fără indexare

Realitatea amară a pensiilor. OCDE avertizează că recalcularea din 2024 a fost „înghițită” de doi ani fără indexare pensii (sursă foto: Pexeles)
Înghețarea pensiilor în 2025 și 2026 a anulat majorările obținute după recalcularea generală din 2024, conform Raportului OCDE pentru România. În 2024, a avut loc recalcularea pensiilor. Autoritățile au prezentat atunci reforma ca pe o corectare a inechităților din sistem și ca pe o metodă prin care pensia să fie legată mai clar de contribuțiile plătite de-a lungul vieții.

Potrivit datelor Casei de Pensii, în septembrie 2024, la recalculare, pensiile au crescut în medie cu 620 de lei. Însă creșterea a fost anulată de faptul că indexările prevăzute pentru 2025 și 2026 nu au mai fost acordate.

Un raport recent al Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) arată că majorarea medie de 620 de lei pentru aproximativ 4 milioane de pensii a fost „înghițită” de înghețarea pensiilor și lipsa ajustării lor cu inflația. Conform legii, pensiile ar trebui să fie indexate anual, la 1 ianuarie, cu rata inflației plus jumătate din creșterea salariului mediu.

Ce spune raportul OCDE despre pensiile din România

Reprezentanții OCDE notează faptul că reforma din 2024 a avut un scop clar. S-a urmărit atunci ca sistemul de pensii să fie mai sustenabil pe termen lung. S-a încurajat, de asemenea, o durată mai lungă de timp petrecută pe piața muncii.

Totuși, raportul atrage atenția asupra deciziei de a îngheța pensiile în 2025 și 2026. Măsura a anulat aproape complet creșterea medie de aproximativ 20% obținută prin recalculare, se notează în raport.

Practic, ceea ce pensionarii câștigaseră în urma recalculării din 2024 a fost pierdut din cauza lipsei indexărilor pentru doi ani consecutivi.

Cum funcționează noul sistem de pensii

În raportul OCDE se explică schimbările aduse sistemului. „Reforma aplicată în 2024 a schimbat mai multe reguli importante ale sistemului de pensii. Una dintre cele mai importante modificări este legătura mai clară dintre contribuții și pensie. Practic, suma primită la pensie depinde mai direct de cât a contribuit fiecare persoană de-a lungul vieții active”, se arată în rapor.

„De asemenea, vârsta de pensionare pentru femei va crește treptat până la 65 de ani până în 2035, astfel încât să fie egală cu cea a bărbaților. Măsura urmărește atât echitatea între femei și bărbați, cât și creșterea participării persoanelor mai în vârstă pe piața muncii. În prezent, România are o vârstă medie relativ scăzută la care oamenii primesc prima pensie pentru limită de vârstă, aproximativ 59,5 ani în 2023, comparativ cu 61,3 ani media Uniunii Europene”, se mai menționează în raportul OCDE.

Conform legii din 2024, după anul 2035, vârsta de pensionare va fi legată de speranța de viață. „Dacă oamenii trăiesc mai mult, perioada de muncă ar putea crește automat. Conform simulărilor OCDE, o persoană care a intrat pe piața muncii în 2022 la 22 de ani ar putea ajunge să se pensioneze în jurul vârstei de 67 de ani”, au mai scris reprezentanții OCDE.

Cum vor evolua pensiile în viitor

Noua lege introduce și o formulă clară de indexare anuală. Căci pensiile ar trebui să crească în fiecare an cu rata inflației, plus jumătate din creșterea salariilor reale. Regula a fost gândită pentru a evita majorările ocazionale decise politic și pentru a face sistemul mai previzibil.

Însă, tocmai această regulă este suspendată temporar prin înghețarea pensiilor pentru 2025 și 2026. Conform estimărilor OCDE, majorările ar putea fi aplicate din nou abia din 2027, când indexarea va fi reluată în funcție de inflație, scrie Newsweek.ro.

0 comentarii