Guvernul interimar Bolojan mărește salariile la Romgaz printr-un Memorandum. Decizie strategică sau ultimul act înainte de plecare?

Marți, 5 mai 2026, moțiunea de cenzură inițiată de PSD, AUR și PACE a trecut cu cel mai mare număr de voturi din istoria Parlamentului României. Guvernul condus de Ilie Bolojan a fost demis, rămânând în funcție sub formă de interimat până la instalarea unui nou cabinet, cu atribuții limitate, exclusiv pentru gestionarea treburilor curente ale statului.

Câteva zile mai târziu, același guvern interimar adoptă un Memorandum. Prin acesta se aprobă o majorare salarială de 6,5% pentru angajații SNGN Romgaz SA. Ea se va aplica de la 1 iunie 2026. Coincidență? Timing calculat? Sau pur și simplu administrarea unui dosar care era deja pe agenda executivului? Să fie acesta ultimul tren al unui guvern demis sau ne mai așteaptă și alte surprize similare? Oricare ar fi răspunsul, imaginea politică este, în cel mai bun caz, incomodă.

Ce spune Memorandumul și ce nu spune

Decizia guvernului invocă argumente solide și verificabile. Romgaz derulează în 2026 cel mai mare program de investiții din istoria companiei, de aproximativ 5,6 miliarde de lei. Printre proiectele aflate în derulare se numără Neptun Deep, parteneriatul cu OMV Petrom pentru exploatarea gazelor din Marea Neagră, finalizarea centralei electrice de la Iernut și acordul de principiu cu Azomureș privind preluarea activității operaționale a producătorului de îngrășăminte chimice, cu scopul de a asigura funcționarea industriei naționale de fertilizanți cu gaze din resurse proprii.

Documentul guvernamental menționează explicit „nevoia de menținere a stabilității și motivării resursei umane” ca „condiție esențială pentru realizarea obiectivelor operaționale și investiționale asumate de companie”. Tot în Memorandum se subliniază riscul de migrare a personalului calificat către companii concurente. Contextul luat în calcul este de presiune crescută pe piața forței de muncă specializate.

Toate acestea sunt argumente reale. Dar un guvern cu mandate depline le-ar fi putut formula, dezbate și asuma public, cu o lună înainte de a fi demis.

Romgaz, compania care aduce miliarde la buget și plătește bine, inclusiv angajații obișnuiți

Romgaz este cel mai mare producător și principal operator de înmagazinare a gazelor naturale din România, cu statul român deținând 70% din companie prin Ministerul Energiei. Grupul Romgaz a obținut în 2024 un profit net consolidat de 3,2 miliarde lei. A fost cu aproape 15% mai mare față de cel din 2023, deși pentru 2025 s-a estimat o scădere cu aproximativ 26%, la 2,35 miliarde lei. Perspectivele pentru 2026 sunt mai optimiste, cu venituri estimate la peste 7,9 miliarde lei.

La nivelul conducerii executive, salariile sunt, prin orice standard, generoase, potrivit Unde lucrăm. Directorul general Răzvan Popescu și directorul general adjunct Aristotel Jude au încasat în 2024 remunerații totale anuale de câte 1,357 milioane lei fiecare. Este aproape dublu față de cei 584.000 lei primiți în 2023. Directoarea economică Gabriela Trânbițaș a primit 816.000 lei, față de circa 489.000 lei în 2023.

Creșteri salariale pe baza bonusurilor de performanță

Creșterile sunt explicate parțial de plata în 2024 a bonusurilor de performanță cuvenite pentru rezultatele din 2023. Bonusurile, în mod surprinzător, nu fuseseră acordate deloc în perioada 2019-2022, deși fuseseră provizionate. CEO-ul și directorul adjunct au încasat bonusuri variabile de circa 756.000 lei fiecare, iar directoarea economică, aproximativ 315.000 lei.

Față de aceste cifre ale conducerii, salariul mediu brut național în România la începutul lui 2026 este de aproximativ 8.200 lei. Salariu mediu net este de circa 4.760 lei pe lună. Adică, asta înseamnă că, la o medie brută lunară a directorului general de peste 50.000 lei, vorbim de un raport de aproximativ 1 la 6 față de angajatul mediu din economie. Angajații de rând din Romgaz se situează semnificativ peste această medie națională. Energia rămâne unul dintre cele mai bine plătite sectoare din industria românească.

Ce urmărește Bolojan cu această majorare

Există cel puțin trei lecturi posibile ale acestei decizii, și toate trei pot coexista simultan.

Lectura operațională, cea mai puțin controversată, spune că majorarea era necesară indiferent de context politic. Romgaz execută în 2026 investiții record, are nevoie de ingineri, tehnicieni și specialiști în exploatare care sunt vânați și de companii private. Pierderea personalului calificat în mijlocul proiectului Neptun Deep sau al preluării Azomureș ar fi un risc real și cuantificabil.

Lectura politică este mai acidă. Guvernul Bolojan a fost acuzat de opoziție tocmai că vrea să slăbească companiile de stat prin listări și reducerea participației statului — moțiunea de cenzură numea explicit Romgaz și Hidroelectrica printre „victimele” planului de privatizare. Senatorul PSD Daniel Zamfir acuza că, prin deciziile Executivului, „în cazul Romgaz se coboară chiar sub praguri de control esențiale”. Mai mult, se afirmă că este vorba de o „subminare a economiei naționale”. Într-un astfel de climat, o majorare salarială la Romgaz are și funcția de a transmite un mesaj de tipul „Nu am abandonat compania, dimpotrivă.”

Lectura cinică, poate cea mai incomodă, observă că un memorandum favorabil angajaților uneia dintre cele mai puternice companii de stat, cu sindicate active și un electorat tehnic numeros, nu strică niciodată unui premier demis care speră că partidul său va conta în viitoarea coaliție.

Paradoxul de la Bursă

Imediat după adoptarea moțiunii de cenzură, piața a dat un verdict propriu. Ministrul PSD Marius Budăi scria pe Facebook că „Bursa a vorbit — Romgaz plus 4%, Hidroelectrica plus 1%”, sugerând că investitorii au primit vestea căderii Guvernului Bolojan cu optimism, nu cu panică, contrazicând argumentul că moțiunea ar fi destabilizat economia.

E o ironie greu de ignorat: compania pentru ai cărei angajați tocmai s-a aprobat o majorare salarială de 6,5% — tocmai a crescut cu 4% la bursă imediat ce guvernul care a aprobat acea majorare a fost demis.

Neptun Deep și miza reală. Cine controlează gazele din Marea Neagră

Dincolo de cifre salariale și calcule electorale, decizia privind Romgaz se înscrie într-un tablou strategic mai amplu. Romgaz, prin parteneriatul cu OMV Petrom, investește masiv în proiectul Neptun Deep, estimat să aducă venituri suplimentare anuale de 1,5-2 miliarde de euro, recurent, după începerea producției. Guvernul Bolojan a negociat și majorarea redevențelor pentru petrolul și gazele extrase de OMV Petrom cu 40%. E o decizie amânată timp de 20 de ani.

Preluarea activității operaționale a Azomureș de către Romgaz completează lanțul. Gaze din Marea Neagră → producție de îngrășăminte chimice în România → securitate alimentară internă. O viziune coerentă de politică energetică și industrială, care acum riscă să fie administrată de un guvern care nu a conceput-o.

Ce rămâne după ce pleacă un guvern demis

Majorarea de 6,5% va produce efecte concrete, indiferent de culoarea politică a guvernului următor. Angajații Romgaz vor câștiga mai mult din 1 iunie 2026. Compania va continua să execute investiții record. Neptun Deep nu se oprește pentru că s-a schimbat premierul.

Dar momentul ales pentru această decizie, la câteva zile după cel mai zdrobitor vot de cenzură din istoria parlamentară românească, este cel puțin nefericit ca optics politic și cel mult o confirmare că, în România, marile companii de stat rămân, înainte de orice, monedă de schimb în relația dintre putere și alegători.

Că e vorba de o majorare justificată tehnic sau de un act de imagine al unui executiv care știa că pleacă, răspunsul corect e, probabil, că e vorba de ambele.