Absorbția fondurilor europene din PNRR, mult sub așteptări. Statele UE au cheltuit doar jumătate din bani

Programul lansat după pandemia de Covid-19, menit să susțină relansarea economiilor europene, riscă astfel să nu își atingă integral obiectivele stabilite la momentul adoptării.

Mecanismul european de redresare a fost creat în anul 2021 și pune la dispoziția statelor membre un total de 577 miliarde de euro. Bani care sunt oferiți sub formă de granturi și împrumuturi. Cu toate acestea, datele oficiale arată că până la finalul anului 2025 au fost cheltuite aproximativ 310 miliarde de euro. Adică doar 53% din totalul sumelor disponibile. Ritmul redus de absorbție ridică semne de întrebare cu privire la capacitatea administrațiilor naționale de a finaliza proiectele asumate într-un interval atât de scurt.

Cele mai mari sume din acest program au fost alocate unor economii importante precum Italia, Spania și Polonia. Totuși, chiar aceste state se confruntă cu dificultăți majore în implementare. Italia a reușit să utilizeze aproximativ 57% din fonduri, Spania 44%, iar Polonia doar 26%. În cazul acestor țări, dimensiunea mare a proiectelor și complexitatea reformelor asumate au încetinit semnificativ procesul de absorbție.

Experții citați de publicația britanică explică faptul că întârzierile au fost provocate de mai mulți factori economici și geopolitici. Creșterea accentuată a inflației din ultimii ani a majorat costurile proiectelor publice, iar scumpirea energiei după invazia Rusiei în Ucraina a pus presiune suplimentară pe bugetele statelor. În paralel, lipsa forței de muncă și blocajele din sectorul construcțiilor au întârziat numeroase investiții.

Prelungirea termenului, scenariu puțin probabil.

Până în prezent, Comisia Europeană a transferat către guverne aproximativ 405 miliarde de euro. Pentru restul de 172 miliarde, statele membre trebuie să depună cererile de plată până în luna septembrie, iar toate transferurile trebuie finalizate până la sfârșitul anului 2026. Acest calendar strict pune presiune pe administrațiile care încă au întârzieri semnificative.

În ciuda solicitărilor venite din mai multe capitale europene, șansele unei extinderi a termenului-limită sunt reduse. Țări considerate prudente fiscal, precum Olanda, au acceptat mecanismul comun de împrumut doar cu condiția ca acesta să rămână unul excepțional și temporar. Din acest motiv, orice renegociere politică privind continuarea programului după 2026 se anunță dificilă.

Există însă și exemple pozitive. Germania a absorbit aproximativ 82% din fondurile alocate, iar Franța a ajuns la 97%. Aceste rezultate au fost posibile datorită unor proiecte mai simplu de implementat și unor administrații publice mai eficiente.

Economiștii citați de Financial Times estimează că efectul economic al programului european a fost mai redus decât se anticipase inițial. Contribuția anuală la produsul intern brut al Uniunii Europene în perioada 2021–2026 este evaluată între 0,8% și 1%, sub așteptările inițiale formulate la lansarea planului.

Pentru state precum România, unde implementarea PNRR rămâne esențială pentru investiții în infrastructură, sănătate și digitalizare, următoarele luni vor fi decisive. Fără accelerarea reformelor și a proiectelor, există riscul pierderii unor sume importante din fondurile disponibile.