Comori din Răsărit, cu gust românesc. Brânzeturi de Horezu, vin de Sâmburești, bere de Cluj și alți producători premiați la Craiova

Trei brânzeturi au obținut punctajul cel mai mare și distincția Treasures of the East: Bömbi, de la Bömbi Farm, o brânză semitare din lapte de vacă, maturată patru luni; Brânza de Horezu, produsă de Five Continent, o brânză tare din lapte de oaie, de tip Manchego, maturată 12 luni; și Gran Sârbova, de la Curtea Culorilor, o brânză tare din lapte de vacă, maturată 12 luni.

Rezultatele sunt interesante și pentru că reunesc trei stiluri diferite de a construi un produs artizanal. În cazul brânzeturilor maturate, timpul nu este doar o etapă tehnologică, ci un element care contribuie la dezvoltarea texturii și a profilului aromatic.

Mai multe vinuri și beri artizanale au plecat de la Craiova cu distincția Treasures of the East. Dar cel mai mare punctaj le-au întrunit un vin Château Valvis Fetească Neagră 2022 de la Domeniile Sâmburești și berea Clusa, IPA 1989 de la Cluj-Napoca.

Andreea Popa și miza educației gustului

Concursul de brânzeturi a fost organizat de Raluca Dumitrana, fondatoarea Economie Rurală, Andreea Popa, fondatoarea Cheese Orbit și specialist, jurat în competiții internaționale de brânză, Cristina Chinole, project manager al platformei Produs în Oltenia, și Gina Crăciun, de la Bonding Bites.

Andreea Popa a avut un rol central în coordonarea concursului, aducând experiența sa în jurizarea internațională a brânzeturilor și în formarea specialiștilor. Este trainer acreditat de Academy of Cheese și susține cursuri în română și engleză pentru nivelurile introductive ale acestei instituții. Am fost onorați să ne acorde un interviu în exclusivitate, pe care îl puteți citi aici.

La Craiova, evaluarea a fost făcută în orb. Membrii juriului nu cunoșteau identitatea producătorului sau marca produsului pe care îl aveau în față. În aceste condiții, aprecierea s-a concentrat asupra caracteristicilor brânzei, nu asupra reputației sale.

În piață, povestea de brand poate cântări mult. Degustarea în orb readuce însă produsul în centrul atenției. Aceasta este și una dintre mizele educației gustului: să învățăm să recunoaștem calitatea, să descriem ceea ce simțim și să înțelegem diferențele dintre produse.

Brânza de Horezu: timpul, materia primă și identitatea unui produs premium

Brânza de Horezu, produsă de compania Five Continent, a fost una dintre câștigătoarele concursului. Sortimentele sale tari, maturate pentru perioade diferite, arată cum aceeași materie primă poate da produse cu profiluri distincte.

Trei sortimente de Brânză de Horezu au obținut medalii de aur la Treasures of the East, pentru perioade de maturare de șase, 12 și 24 de luni. Numeroasele medalii internaționale ale producătorului, nu fac decât să confirme că sortimentele de Horezu sunt de nivel competițional internațional și dovedesc că un lapte de calitate și tehnologia potrivită pot aduce pe podium brânza românească.

Maturarea îndelungată presupune timp, spațiu și control al procesului de producție. Aceste costuri se reflectă în prețul produsului, dar și în caracterul său. Nu mai este vorba despre o brânză destinată exclusiv consumului cotidian, ci despre un produs care poate fi explorat, comparat și asociat cu alte ingrediente.

Laura Ion, femeia care a propulsat brânzeturile de Horezu spre succesul internațional, conduce fabrica din iunie 2014. În cei peste 11 ani de activitate a reușit să formeze și să consolideze o echipă pe care o coordonează în prezent de la distanță, din Spania.

Originară din Ploiești, Laura Ion a absolvit Ingineria Petrolului, iar în 2003, în timpul facultății, a ajuns în Spania prin programul Erasmus, la Oviedo. A rămas acolo pentru un doctorat în chimie supramoleculară, pe care l-a încheiat în 2008, hotărând apoi să-și construiască viața profesională în această țară. Legătura cu fabrica de la Horezu a apărut pe neașteptate. Proprietarii spanioli o cunoscuseră deja ca inginer, după ce o angajaseră la o altă fabrică a lor pentru realizarea unui program informatic, și i-au propus să preia conducerea unității din România.

De la petrolul negru la petrolul alb

Comparația vine din două sensuri. Unul, din faptul că tatăl Laurei Ion a fost petrolist la viața sa. Al doilea vine din valoarea brânzei de Horezu. Și din faptul că de la procesarea materiilor prime agricole până la pregătirea bunătăților din bucătărie, e tot un fel de chimie.

Deși avea deja o viață stabilă în Spania și nu cunoștea pe nimeni în Horezu, Laura a acceptat provocarea și s-a mutat în România împreună cu soțul său. A pornit de la înțelegerea fiecărei etape a producției, implicându-se direct în activitatea fabricii și lucrând cot la cot cu angajații, pentru a descoperi logica proceselor și a identifica soluțiile de îmbunătățire. A fost o schimbare radicală de viață, dar și începutul unui parcurs profesional care avea să lege numele ei de performanța unei fabrici românești recunoscute pe plan internațional.

La Treasures of the East, specialitățile de Horezu erau prezentate de tatăl Laurei Ion. L-am întrebat dacă e mândru de brânza de Horezu. Mi-a spus că e mândru de fiica sa. Mi-a explicat că linia funcționează din aprilie până în august. „Dacă vreți să știți de unde a învățat, vă spun: din întâmplare. Ea e doctor în chimie moleculară în Spania unde a studiat. A fost angajată în Spania, și unul din proprietarii companiei i-a oferit acest post. I-a spus că vrea ca ea să se întoarcă în România și să facă brânză. A urmat cursuri, un stagiu de pregătire și a venit în țară. I s-a cerut să scoată fabrica din situația falimentară. A durat trei ani și de 10 ani, brânza de Horezu e pe piață și acumulează anual câte o medalie” ne-a declarat mândru de realizările fiicei.

Gran Sârbova și Curtea Culorilor, o brânză care cere răbdare

Gran Sârbova, brânza maturată 12 luni de la Curtea Culorilor, a fost una dintre cele trei produse care au primit distincția principală a concursului. Tot Curtea Culorilor a obținut o medalie de aur pentru Tondello, brânză tare din lapte de vacă maturată 20 de luni, și o medalie de bronz pentru Caciotta, o brânză semitare și cremoasă, maturată șase luni.

Rezultatele conturează un portofoliu care nu se bazează pe un singur produs, ci explorează texturi și perioade diferite de maturare. Pentru un producător artizanal, această diversitate presupune să cunoască atât materia primă, cât și felul în care timpul transformă produsul.

Bömbi, încă o recunoaștere pentru un producător deja cunoscut

Bömbi Farm a intrat în grupul celor trei câștigători ai distincției Treasures of the East cu o brânză semitare din lapte de vacă, maturată patru luni. Fabrica a obținut și alte distincții în cadrul concursului: o medalie de aur pentru Trappista, maturată nouă luni, și una de argint pentru o brânză maturată peste nouă luni.

Puteți citi aici povestea rezultatelor Bömbi Farm la Great Taste 2026.

„Suntem extrem de mândri să vă anunțăm că ne-am întors de la competiția desfășurată la Craiova cu trei distincții importante pentru brânzeturile noastre artizanale! Vedeta competiției și marele nostru succes: Brânza noastră semitare din lapte de vacă pasteurizat, maturată timp de 4 luni, a obținut cel mai mare punctaj din concurs și distincția de top Treasures of the East!

Pe lângă această mare distincție, juriul de specialitate a premiat încă două dintre produsele noastre maturate:

Medaie de aur pentru brânza Trappista maturată 9 luni;

Medalie de argint pentru brânza semitare maturată peste 9 luni:

Suntem recunoscători juriului de specialitate pentru această apreciere care plasează produsele Bömbi printre cele mai bune din regiune” au declarat reprezntanții companiei.

Dincolo de cele trei mari premii, o hartă a brânzeturilor românești

Lista medaliaților arată cât de diverse sunt stilurile de producție reunite la Craiova. La categoria aur s-au remarcat, între altele, brânza maturată de capră de la Artesana, brânzeturile extramaturate de Trascău și Floare de Colț de la De Colțești, sortimentele Tilsit și Havasi de la Karpaten Milk, precum și CARNIA de la Ferma Dacilor, maturată 36 de luni.

La argint au fost premiate, printre altele, o brânză maturată de vacă cu peperoncino de la Artesana și brânza de burduf de la Stâna de Vaideeni. Medaliile de bronz au inclus produse precum brânza maturată de vacă cu trufe de la Artesana, Cabretto de la Ferma Hărman și brânza frământată de Teaca IGP de la Lacto Sinelli.

Această diversitate este importantă nu doar pentru paleta de gusturi, ci și pentru felul în care se poate construi o economie gastronomică locală: produse cu identitate, rețete diferite, perioade de maturare distincte și producători care pot ajunge la publicul interesat de calitate.

Dulceața Veronica înseamnă rețetele bunicii, cu libertatea de a experimenta

În universul produselor artizanale, dulceața poate părea o prezență familiară. Tocmai de aceea, diferența o fac ingredientele, atenția la proces și curajul de a ieși din combinațiile previzibile. Altfel, avem impresia că toți ne pricepem la dulcețuri, prevum la politică sau fotbal.

Dulceața Veronica este un brand românesc din Alexandria, județul Teleorman, care pune accent pe producția în loturi mici, pe fructe provenite din producție proprie sau locală și pe rețete fără conservanți, coloranți ori alți aditivi artificiali. Portofoliul este împărțit între gusturi tradiționale, combinații gourmet și produse fără zahăr adăugat.

În zona gourmet, rețetele îmbină fructele cu ingrediente care le schimbă registrul aromatic. Dulceața de vișine cu mentă, de exemplu, propune o combinație proaspătă, în timp ce alte rețete explorează asocieri mai puțin obișnuite.

„Ne-am străduit de așa manieră, încât să facem dulcețuri altfel decât făceau bunicile noastre. Ne-am inspirat puțin din rețetele franțuzești, le-am adaptat produselor noastre și am reușit să facem aceste sortimente” recunoaște Veronica Lupu.

Multă lume confundă și acum gemul cu dulceața. Am rugat-o să detalieze puțin, dincolo de faptul că la dulceață, fructul rămâne întreg. „Contează mult și cantitatea de zahăr. Eu n-am pus ca în rețeta tradițională aceeași parte de zahăr pe cât e cea de fructe. Am căutat să reduc din cantitatea de zahăr. Dar, contează timpul de preparare. Dacă lași o canttitate mare de fructe și de zahăr pe foc două-trei cinci ore, nu va mai ieși dulceață. Se vor măcina fructele. Dacă mai pui gelificant sau acidifiant, va rezulta ceea ce se numește dulceață în supermarket. Unii pun zahăr cu gelifiant și ca să obțină o cantitate mai mare, căci se reduce timpul de fierbere” explică doamna Veronica Lupu.

Cum să fii altfel, făcând același lucru

Pe platoul oferit vizitatorilor erau mini-clătit cu dulcețurile aduse la Craiova. Nu-i place să rămână în tipare. Utilizează exclusiv fructe proaspete, niciodată congelate. La un moment dat i s-a părut că dulceața de cireșe are nevoie de o schimbare. A făcut dulceață de cireșe cu Amaretto, profitând că producția de cireșe întrecuse așteptările.

În portofoliul ei găsești dulceață de cireșe cu trandafiri, căpșuni cu busuioc, vișine cu mentă, prune sau căpșuni cu Pinnot Noir și condimente. Dacă v-a lăst gura apă, atunci imaginați-vă ce gust are dulceața de gutui cu nuci și scorțișoară, cea de smochine cu nuci și oțet balsamic. Sau dulceața de pere cu rozmarin, piersici și pepene galben cu Martini, pepene galben cu anason sau caise cu ghimbir. Pentru că are grijă și de diabetici, multe au variante fără zahăr. Tot dulcețuri sunt și cele de ardei iute sau de ceapă roșie cu ardei iute sau zacuști felurite.

„Suntem grăbiți. Nu vrem să înțelegem că produsele realizate în mod artizanal au altă tehnologie și timp de prepararee față de cele industriale. Șii atunci prețul este evident diferit, nu doar calitatea” a mai spus Veronica. Investiția în ambalaje, etichete, promovare, participare la evenimente nu întoarce valumul ei. O face întâlnirile cu oamenii, satisfacția de a aduce pe piață produse de calitate, curate, inedite, îndrăznețe. Ideea pe care a mizat Veronica nu este abandonarea tradiției, ci folosirea ei ca punct de plecare pentru experiențe culinare.

La Treasures of the East, astfel de producători completează imaginea unei gastronomii care nu se rezumă la restaurante și preparate servite la masă. Ea începe în cămările familiei, în grădini, în rețete păstrate și reinterpretate, loturi mici și în atenția acordată ingredientelor.

Vinul și berea, în aceeași conversație gastronomică

Ediția din 2026 a cuprins și concursuri dedicate vinurilor și berilor, alături de competiția de brânzeturi. Concursul de vinuri a fost coordonat de Cezar Ioan, organizatorul Premiilor de Excelență Vinul.ro, iar evaluarea s-a făcut de către un juriu specializat.

Concursul de bere a avut o componentă participativă. Publicul a fost familiarizat cu noțiuni introductive, apoi a evaluat produsele prin intermediul unei platforme online. Competiția a fost organizată de Liviu Gheorghe de la Winebook. Este trainer certificat ce organizează cursuri cu certificare WSET pentru vine și bere. El a asigurat furnizarea unor informații publicului în cadrul unui curs introductiv.

Podiumul a fost ocupat de eri apreciate. Clusa, IPA 1989 a fost declarată câștigătoarea ediției. Clusa produce beri artizanale în Cluj-Napoca și are în portofoliu mai multe tipuri de India Pale Ale.

Berea clujenilor a fost urmată la punctaj de Olovina, cu Olovina Amber Ale și Altgust cu Blanche Crăiasa.

Următoareele clasate au fost Ferma de Bere cu Antica Pale Ale, Altgust cu Czech Classic, Hercinia Brewery cu Black Sea IPA, Olovina cu Olovina IPA, Pardon Brewery cu Carpathia Eco NA, Pardon Bresery cu Pardon Helles, Turnul Berarilor cu Pils Arămie, Hercinia Brewery cu Rocky Road IPA, Bere Grivița cu Grivița Classic Lager, Ferma de Bere cu Antica Pilsner și Bere Sara cu Blondă IPA.

Vinul bun și comorile Estului

Concursul de vinuri organizat de Cezar Ioan și platforma Vinul. Ro a declarat mare câștigător un Château Valvis Fetească Neagră 2022 de la Domeniile Sâmburești, acordându-i distincția Treasure of the East. Jurizarea s-a realizat tot pe baza unei platforme on-line, cu profesioniști din lumea vinului.

S-au întors de la Craiova cu distincția Treasure of the East competitori valoroși, grupați pe trei secțiuni. La vinuri roșii, au fost ATU Winery cu Poeții, O scrisoare Pierdută Codrinschi 2020, Domeniul Bogdan cu Pătrar Shiraz 2019, Domeniile Mitroi cu un Cuvee 67 2023, Domeniile Sâmburești cu un Carpathia Cabernet Sauvignon, Merlot 2022, Gogu Winery cu Instinct Saperavi 2022, Stațiunea de Cercetare Banu Mărăcine cu Merlot 2023 și Via Sandu –cu Negru Cuvee 2024.

Doar două vinuri rose s-au bucurat de distincția festivalului. Este vorba despre Crama Hamangia și Kultura CUVEE rose 2025, iar Domeniile Mitroi pentru Invariata Rosé sec 2025.

Vinurile albe a fost o categorie disputată. Distincția s-a acordat cramelor ATU Winery pentru Fata cu Flori Viorica 2025, Crama Hamangia cu ATAMAN Fetească Regală 2025, Crama Rasova cu Sur Mer Cuvee alb 2025, Cramele Recaș cu Implicit Chardonnay 2025, Domeniile Mitroi cu Exclusiv Chardonnay 2025, Domeniile Sâmburești cu Chateau Valvis Chardonnay 2025 și Vila Babiciu cu Blanc 2025.

Aceste secțiuni, alături de degustările de vin și bere au completat componenta gastronomică a festivalului și au creat un cadru de întâlnire între producători, specialiști și public. Privit în ansamblu, evenimentul a urmărit să pună în dialog produse și tradiții din mai multe țări ale Europei de Est, fără a separa gastronomia de ospitalitate și turism.

Craiova, capitală gastronomică est-europeană. Mai mult decât un eveniment de degustare

Singurul expozant de distilate a fost Ștefan Gogotă, maramureșeanul de la La Horincie – Premium Boutique Distillery Cu produse destinate exclusiv HoReCa, produsele au fost apreciate de vizitatorii atrași de culorile diferite ale acelor licori concentrate. Horinca de gutui și cea de prune păreau favoritele. Excelența în distilate a făcut ca cei de la Horincie să reprezinte anul acesta România la ProWein Tokyo, cel mai important târgl de vinuri și băuturi din țara Soarelui Răsare.

Treasures of the East a avut loc la Ramada Plaza Craiova, în cadrul proiectului Craiova, capitală gastronomică est-europeană. Festivalul a reunit producători, specialiști și public în jurul vinului, brânzeturilor, produselor artizanale și destinațiilor turistice din regiune.

Miza proiectului a fost mai largă decât promovarea punctuală a unor produse. Un festival poate deveni o platformă de conectare. Producătorii își pot prezenta munca, profesioniștii pot descoperi furnizori și idei noi, iar publicul poate înțelege de ce anumite produse sunt diferite și ce presupune obținerea lor.

Pentru Craiova, această direcție înseamnă construirea unei identități gastronomice care să lege Oltenia de regiunea Dunării de Jos și de Europa de Est. Iar pentru producătorii artizanali, înseamnă șansa de a ieși dintr-o piață în care prețul este adesea primul criteriu și de a explica valoarea materiei prime, a muncii și a timpului investit.