Great Taste e o competiția în care produsul trebuie să vorbească singur. Rezultatele sunt cu atât mai interesante cu cât la Londra nu este o competiție în care ambalajul, notorietatea brandului sau povestea producătorului pot salva un produs care nu convinge la degustare. Evaluarea se face de juriile Guild of Fine Food, iar produsele sunt analizate pentru gust, textură, aspect și calitatea ingredientelor. În 2026 au fost înscrise peste 15.000 de produse, evaluate de aproximativ 800 de experți.
Great Taste,locul unde pătrund produse românești cu adevărat extraordinare
Există premii gastronomice care răsplătesc creativitatea, ambalajul, conceptul sau povestea unui brand. Great Taste începe cu gustul. Organizată de Guild of Fine Food, competiția este prezentată de organizatori drept cel mai mare și unul dintre cele mai respectate sisteme internaționale de acreditare pentru alimente și băuturi. Produsele sunt degustate de un panel numeros de specialiști, format din bucătari, cumpărători, autori de cărți culinare, jurnaliști gastronomici și retaileri.
În 2026, peste 15.000 de produse au intrat în competiție, iar jurizarea s-a desfășurat pe parcursul a 105 zile, în patru locații din Londra, Dorset, nordul Italiei și Irlanda. Aproximativ 800 de experți au participat la evaluare. Premiile sunt acordate cu una, două sau trei stele. O stea înseamnă, în vocabularul Great Taste, un produs simply delicious. Două stele indică un produs remarcabil, iar trei stele reprezintă nivelul excepțional al competiției. Sistemul nu este însă o ierarhie în care toate produsele concurează direct între ele, ci o evaluare a fiecărui produs în raport cu propriile merite.
În 2026, numai 306 produse au primit trei stele. Dintre acestea au fost selectați finaliștii pentru Golden Forks, iar la ceremonia de la Battersea Arts Centre, din 15 septembrie, titlul de Supreme Champion a revenit unui produs spaniol: Wagyu Beef Ham de la Entrepeñas. Pentru România, însă, povestea interesantă începe mai jos, acolo unde patru produse au reușit să treacă testul juraților internaționali.

Bömbi Trappista, brânza de la Tușnad care a ajuns la Londra
Primul nume din lista românească este Bömbi Trappista, o brânză maturată produsă de Andy Zoofarm în Tușnad-Nou, județul Harghita. Guild of Fine Food identifică producătorul drept o fermă familială care lucrează cu laptele provenit din propria exploatație.
Povestea producătorului este, de altfel, aproape la fel de interesantă ca premiul. Andy Zoofarm este o fermă mixtă administrată de Andrea Hegyi, cu peste 300 de bovine, dintre care aproximativ 150 sunt vaci de lapte. Exploatația își produce o parte importantă din furaje și comercializează produse lactate sub marcă proprie.
În ultimii ani, ferma a intrat într-un proces de modernizare în care tehnologia și automatizarea au devenit parte din viața de zi cu zi. Un sistem robotizat de amestecare și distribuire a furajelor este destinat obținerii unor rații mai constante și unei gestionări mai eficiente a efectivului. Dar ceea ce ajunge în fața juraților Great Taste este, în cele din urmă, rezultatul cel mai simplu de verificat. E laptele transformat în brânză.
Bömbi Trappista este o brânză maturată de tip Trapist, cu textură fermă și gust echilibrat, ușor untos. Este produsă la Tușnad-Nou și recomandată pentru platouri de brânzeturi, sandvișuri sau gustări. Great Taste o așază astfel într-un context cu totul diferit. O brânză născută într-o fermă din Harghita intră în aceeași bază de date internațională cu mii de produse de specialitate din întreaga lume. Teritoriul nu trebuie să fie celebru pentru ca produsul lui să fie remarcat.

Vanilla Delight, mierea care schimbă puțin regulile jocului
Dacă Bömbi Trappista vorbește despre lapte și fermă, Vanilla Delight vorbește despre o altă posibilitate a gastronomiei românești. Vorbim despre transformarea mierii într-un produs contemporan, destinat nu doar consumului tradițional, ci și zonei de cadouri gastronomice și delicatese.
Produsul aparține ROI Honey Goods, companie din Sic, județul Cluj, pe care Guild of Fine Food o prezintă ca producător de miere crudă în loturi mici și produse de cadouri inspirate de natură, meșteșug și ritualurile simple ale vieții cotidiene. Prezența Vanilla Delight în selecția Great Taste 2026 este importantă tocmai prin această schimbare de registru. Mierea rămâne miere, dar poate deveni, în același timp, un produs gastronomic cu identitate proprie.
Vanilia introduce o aromă recognoscibilă și elegantă într-un produs care, în România, este încă asociat în primul rând cu micul dejun, ceaiul sau leacurile tradiționale. Este o mutare discretă, dar importantă. Asta pentru că una dintre problemele produselor românești nu este neapărat lipsa calității, ci faptul că ele sunt uneori prezentate consumatorului într-o formă prea apropiată de imaginea tradițională pentru a fi percepute ca produse premium.

Un produs al stupului cu o atingere de lux
Pentru publicul larg, producătorii de miere sunt în general moștenitorii unei tradiții. Este și cazul celor de la Sic, o localitate cunoscută pentru lactatele tradiționale și stufărișul devenit obiectiv turistic.
„ROI este o afacere de familie. Venim dintr-o familie de apicultori, iar pasiunea noastră pentru gastronomie și experiența dobândită în urma cursului de somelier de miere din Italia ne-a făcut să privim mierea dintr-o perspectivă diferită. Ne bucurăm de această recunoaștere, dar vrem să continuăm să experimentăm, să participăm la competiții, să învățăm și, mai ales, să arătăm în continuare cât de interesantă poate fi mierea atunci când este privită ca ingredient gastronomic” ne-a declarat în exclusivitate Alexandra Mureșan, co-fondator al ROI Honey Goods.
ROI schimbă perspectiva îngustă a mierii ca atare, în mierea-ingredient principal. Mierea poate fi cadou, ingredient, obiect de degustare și poate avea o poveste. Acum are și o recunoaștere Great Taste. Alexandra Muresan, care este și somelier de miere ne-a împărtășit emoțiile premiului obținut la Londra.
„Pentru noi, Roi Honey Goods, participarea la Great Taste Awards 2026 a fost prima experiență într-o competiție internațională de acest tip. Am ales să înscriem mierea de salcâm infuzată lent cu păstăi de vanilie, un produs la care ținem foarte mult și pe care l-am dezvoltat pornind de la ideea că mierea poate fi folosită ca ingredient gastronomic, nu doar ca îndulcitor” a detalia Alexandra Mureșan.

„Ai câștigat? Continuă!”
De la prima participare la Londra, Roi Honey va reveni, cu siguranță, și la alte astfel de provocări. Mai ales că steaua obținută nu a fost nici pe departe doar un noroc al începătorului. A fost recunoașterea unui produs cu adevărat savuros.
„Nu am mai participat până acum la Great Taste și, tocmai de aceea, am fost foarte curioși să vedem cum va fi evaluat produsul într-un context internațional, printr-o degustare „blind”. Faptul că am obținut o stea Great Taste la prima participare ne-a bucurat mult și ne-a dat, în primul rând, încredere că ceea ce facem la ROI poate fi apreciat și dincolo de piața românească” a recunoscut somelierul de miere.
I-a bucurat în mod special și feedback-ul primit de la juriu. „Deși aspectul și aroma evocă plăcut salcâmul, gustul dezvăluie note bogate și calde de vanilie autentică, aflate într-un echilibru cu aciditatea delicată a salcâmului, lăsând să se simtă chiar și ușoare nuanțe florale. Nota dominantă și extrem de plăcută este cea untoasă. Produsul oferă un potențial culinar remarcabil și este delicios întins pe pâine prăjită” au apreciat jurații.
Alexandra Mureșan recunoaște că produsul lor a atins exact țintele dorite, iar juriul a remarcat cele mai puternice atu-uri ale mierii lor cu vanilie. „Pentru noi, acesta este un aspect foarte important, pentru că exact asta încercăm să facem prin ROI: să arătăm că mierea are complexitate aromatică și că poate fi folosită în gastronomie în mult mai multe feluri decât suntem obișnuiți. Și anume nu doar când ne doare gâtul sau să ne îndulcim băuturile”.

Nobless oblige
Presiunea oricărui premiu asupra deținătorului nu e doar o expresie goală. Un titlu poate fi o țintă, dă un sens efortului zilnic. Dar ceea ce faci după ce atingi ținta, e poate mai dificil. Căci o cupă, o medalie, și în cazul Great taste, o stea sunt echivalentul unei greutăți pe care onoarea te îndeamnă să o ții mereu sus, pe culmile succesului. În cazul ROI este chair poziționarea produsului în propriul portofoliu.
„Steaua obținută schimbă în primul rând felul în care privim noi produsul. Este o validare externă, venită de la un juriu internațional, și ne confirmă că atenția pe care o acordăm ingredientelor, rețetelor și procesului de producție nu e degeaba. Evident, este și o recunoaștere pe care o vom folosi în comunicarea produsului, dar nu vrem ca premiile să devină scopul nostru principal. Pentru noi, mai important este să continuăm să facem produse de calitate și să construim în jurul lor o cultură a mierii” a apreciat Alexandra Mureșan.
În ceea ce privește următoarele competiții, ne dorim să participăm și la alte concursuri internaționale de profil. Nu am stabilit încă produsele cu care vom merge, pentru că vrem ca fiecare înscriere să aibă un motiv și să alegem produsele care ne reprezintă cel mai bine. Cu siguranță, însă, această primă experiență ne-a făcut să fim mai deschiși către astfel de evaluări.
Lindahls Protein Cottage Cheese, un produs cu ADN românesc într-un brand internațional
Al treilea produs din lista României cere cea mai atentă explicație. Lindahls Protein Cottage Cheese 175g apare în directorul Great Taste sub producătorul Lactalis McLelland Ltd, companie din cadrul Lactalis UK & Ireland. Dar produsul este fabricat în România de Covalact S.A. din Sfântu Gheorghe, județul Covasna, Este un exemplu foarte bun pentru felul în care trebuie privite astăzi performanțele alimentare.
Un produs poate purta un brand internațional, poate fi comercializat într-o altă țară și poate intra într-un portofoliu global, păstrând în același timp o legătură directă cu industria alimentară românească. Lindahls Protein Cottage Cheese face parte dintr-o gamă lansată de Lactalis pentru consumatorii interesați de produse lactate bogate în proteine. Varianta de 175 de grame are 25 de grame de proteină per recipient, este low-fat, fără lactoză și potrivită pentru vegetarieni.
Great Taste 2026 îi adaugă o dimensiune interesantă, căci produsul nu este premiat pentru faptul că provine din România, ci pentru ceea ce este. Faptul că originea poate deschide ușa, dar gustul trebuie să țină produsul în încăpere este unul dintre cele mai importante aspecte pentru industria alimentară locală.
ARCA și zacusca de pește care a trecut granița
Zacusca Trio cu sturion, păstrăv și crap, realizată de ARCA România la Blăgești, în județul Bacău este un produs spectaculos. A primit o stea Great Taste 2026 și este prezentat de producător și de industria alimentară drept prima zacuscă românească recompensată în această competiție. E o poveste care merită mai mult decât o simplă mențiune într-o listă de premii.
Zacusca este unul dintre acele preparate care par atât de românești, încât tocmai familiaritatea lor le face greu de exportat ca produse premium. O știm din copilărie, o asociem cu legumele coapte, cu sfârșitul verii, cu borcanele pregătite pentru iarnă.
ARCA a schimbat însă registrul. În aceeași rețetă intră sturionul, păstrăvul și crapul, trei tipuri de pește autohton care ar merita mult mai mjultă atenție. Alături sunt legumele, iar produsul este realizat în cadrul unui ecosistem care leagă acvacultura, agricultura și procesarea. ARCA România este divizia alimentară a ARCA Resort, dezvoltată pe 130 de hectare pe malurile Bistriței.
Jurații Great Taste au remarcat prospețimea gustului, echilibrul dintre pește și legume, textura uniformă și nota discret afumată. Unul dintre evaluatori a observat că nu mai întâlnise până atunci un produs similar. Aici se află poate adevărata miză, că nu este o zacuscă pe care producătorii încearcă să o convertească în altceva. Este o zacuscă românească ce își folosește identitatea ca punct de plecare pentru un produs gourmet. Tocmai de aceea poate fi memorabilă.
Patru produse, patru feluri de a vorbi despre România
Cele patru rezultate nu construiesc o imagine unitară în sensul clasic, și poate că tocmai acesta este avantajul lor. Avem o brânză maturată dintr-o fermă din Harghita, o miere reinterpretată într-o formulă contemporană și ușor exotică. Un produs lactat cu origine românească este integrat într-un brand internațional și o zacuscă pescărească transformă o categorie tradițională într-o specialitate cu ambiție gastronomică.
România nu apare aici printr-un singur gust, ci prin diversitate. Aceasta este una dintre cele mai bune căi prin care gastronomia românească poate începe să se prezinte lumii. Și poate că, înainte de a se prezenta lumii, ar trebuie să fie cunoscută mai bine aici, la noi. Generațiile de Mileniali și Z descoperă abia acum valențele gastronomice ale satelor românești. Dacă nu prin incursiuni directe, așa cum o fac cei ce străbat Via Transilvanica de exemplu, prin brunch-uri și reinterpretări ale unor rețete tradiționale.
De ce contează o stea la Great Taste
O stea nu trebuie confundată cu un premiu suprem, dar nici nu este o simplă decorație. Great Taste spune că produsele sunt evaluate de specialiști și că rezultatul poate genera vizibilitate comercială, încredere și acces la noi consumatori. Guild of Fine Food afirmă că recunoașterea poate contribui la succesul comercial și la creșterea notorietății produselor pe piețele locale și internaționale. Însă mai există un avantaj, pe care l-am remarcat în cazul altor companii care s-au remarxat la această competiție, precum mierea Roua Maramureșului. Produsul premiat intră într-un director internațional în care poate fi descoperit de retaileri, cumpărători și consumatori.
Premiul devine astfel și instrument de distribuție, iar pentru un producător mic, această diferență poate fi esențială. Nu mai trebuie să spună doar „noi credem că avem un produs foarte bun”. Deținătorul unui premiu important poate spune că un juriu internațional l-a degustat și l-a considerat demn de Great Taste.
La Londra se gustă produsele românești
Poate că aici trebuie să fim puțin mai exigenți cu noi înșine. Un premiu internațional nu înseamnă că România a câștigat. Succesul unor producători nu este dovada că toate produsele unei categorii sunt excepționale, dar fiecare astfel de rezultat deschide o fereastră. Iar dacă analizăm fiscalitatea ridicată, înțelegem că producătorii care obțin astfel de recunoașteri internaționale nu sunt deloc susținuți din zona oficială a țării. De fapt, politicile fiscale și agroalimentare pun greutăți suplimentare și fac mult mai dificilă activitatea acestor performeri.
Prin Bömbi, Londra poate descoperi o fermă din Harghita. Prin Vanilla Delight, o mică afacere din Sic are culuar direct spre cei ce caută produse premium care să-i uimească. Lindahls dovedește capacitatea industriei românești de a produce pentru un brand internațional. ARCA arată că zacusca nu trebuie să rămână prizoniera imaginii de produs de cămară, ci că locul ei poate fi alături de marile premarate gourmet. Ceea ce este certe, este că ferestrele acestea trebuie deschise mai larg.
România are încă o problemă de comunicare gastronomică. Are produse bune, dar prea puține dintre ele au o poveste internațională suficient de coerentă.
Great Taste 2026 și o întrebare pentru România
Cea mai importantă întrebare nu este câte stele a primit fiecare produs, este ce facem după ce primim steaua. O etichetă premiată trebuie să ajungă în magazine, o poveste trebuie tradusă în acțiune cu multe episoade. Cumpărătorul are nevoie să se întâlnească cu produsul potrivit, și mai ales, un chef trebuie să-l descopere sau un distribuitor. Și pasul esențial este cel către consumator, care trebuie să înțeleagă de ce merită să-l cumpere.
Great Taste oferă producătorului o recunoaștere și o platformă, dar restul trebuie construit acasă. Premiul este începutul poveștii, nu finalul ei. Cele patru produse românești din ediția 2026 arată că avem deja povești care merită spuse.
Unele vin din ferme, altele din stupine. Unele din fabrici care lucrează pentru branduri internaționale. Altele din locuri în care o rețetă tradițională este privită cu ochii gastronomiei contemporane. Toate au ajuns, însă, în același loc, la masa juraților Great Taste din 2026. Și, pentru câteva minute, tot ceea ce a contat a fost gustul.
