În ultimele zile, Bucureștiul a avut parte de o perioadă cu precipitații, iar Drumul Ghindari este acum plin de bălți, mai mici sau mai mari. În unele locuri, apa ocupă o bună parte din carosabil, iar pietonii sunt cei mai ghinioniști. Un adolescent cu ghiozdanul în spate mergea cât mai aproape de gardul unei case, de teamă ca mașinile care trec prin apa adunată pe carosabil să nu-l stropească. „Trotuarele sunt înguste pe strada asta. Dacă treci pe lângă o baltă, iar în același timp cu tine vine și o mașină în viteză, te-a făcut praf. Mi s-a întâmplat o dată, mai demult, și a trebuit să mă întorc acasă să mă schimb și am întârziat la liceu”, povestește adolescentul.
El spune că ar putea să aleagă un alt drum, însă ar avea de făcut un ocol până la stația de autobuz, ceea ce nu-l ajută foarte mult. „Aș putea să merg și pe altă stradă, pe unde nu sunt bălți ca acestea, dar ocolesc foarte mult până la stația de autobuz pe drumul acela. Pe aici ajung mai repede, doar că trebuie să merg atent când plouă, să nu mă ude vreo mașină care vine cu viteză”, explică tânărul.
După ploaie, ceea ce pentru un șofer este doar o baltă pe carosabil poate însemna, pentru un pieton, haine ude, timp pierdut și un drum mai complicat decât ar trebui să fie.
Cu un petic de asfalt nu se face primăvară
Drumul Ghindari și împrejurimile au devenit în ultimii zece – douăzeci de ani o zonă dezvoltată de locuire, iar strada este folosită de foarte mulți localnici pentru deplasările de zi cu zi. Doar că infrastructura nu ține întotdeauna pasul cu nevoile oamenilor. O femeie ce locuiește în zonă de aproape trei ani spune că a găsit strada în aceeași stare în care este și acum, cu un asfalt peticit, gropi și aglomerație în orele de vârf. „E așa de peticit, cu gropi, de când ne-am mutat noi aici. Facem trei ani în zonă. Și drumul este o problemă, într-adevăr. Și mai ales că dimineața și spre seară, când pleacă și se întorc oamenii de la muncă, este foarte aglomerat, ca în orice zonă din București, de altfel”, povestește ea.
Când mergea la serviciu și începea programul la ora opt de dimineață, prefera să plece de acasă cu mult înainte pentru a evita aglomerația. „Eu acum sunt în concediu de creștere copil. Dar când lucram și începeam la ora 8:00, preferam să plec la 6 jumătate, să ajung la muncă mai devreme, să-mi beau cafeaua o oră de la birou”, mai spune localnica.

Bine cu puțin rău
Cu toate acestea, ea s-a obișnuit cu situația, nu o mai deranjează așa de tare drumul și aglomerația și nu regretă că s-a mutat în zonă. „Dar, pe de altă parte, nouă ne place aici. Este liniștit și e un aer curat. După ce am născut, am luat un purificator de aer. Am zis că o să fie nevoie, dar am văzut apoi că purificatorul nu face mare lucru, dar nu pentru că nu mergea el, ci pentru că aerul era curat. Am rămas surprinsă de acest aspect și pentru asta merită să stai în zona asta. Pentru noi, cu un copil mic, asta contează”, explică ea.
Mulți oameni aleg să se mute în astfel de zone mărginașe pentru liniște și aer mai curat. Însă, după câte se poate observa pe Drumul Ghindari, un bine nu vine niciodată fără puțin rău.
Intervenții fără rezultat
Un alt localnic, care își plimbă câinele în pauza de lucru, spune că a văzut de multe ori cum se intervine asupra carosabilului, însă reparațiile nu au rezolvat până în prezent problema apei care se adună la fiecare ploaie. „Au mai venit, au mai peticit, dar mereu la ploaie se face așa. Se întâmplă de ani de zile. Sunt niște șantiere pe partea cealaltă și pe Prelungirea Ghencea se lucrează. Dacă tot sunt mașinile în zonă, de ce nu ajung și aici să mai toarne puțin, nu știu să vă zic”, declară el.
Peticirea asfaltului a devenit o soluție, dar o soluție de moment. Locuitorii poate se bucură când văd că s-a mai turnat puțin asfalt, dar fericirea ține doar până la următoarea ploaie, când problema revine. De asemenea, contrastul cu șantierele de pe Prelungirea Ghencea, aflate la doar câteva străzi distanță, nu trece neobservat. În timp ce în apropiere se lucrează la modernizarea unor artere, locuitorii de pe Drumul Ghindari așteaptă ca intervențiile reale să ajungă și pe strada lor, unde problemele persistă de ani buni.
De zece ani, aceeași problemă
Pe platforma civică Civia, apare o sesizare depusă de un locuitor din zonă la data de 1 noiembrie 2026. El spune că Drumul Ghindari se inundă la fiecare ploaie, iar situația persistă de cel puțin zece ani. Potrivit sesizării, intervențiile făcute până acum s-ar fi limitat la peticirea carosabilului, fără să rezolve și problema colectării apei. Locuitorul respectiv subliniază că pe stradă lipsesc gurile de scurgere prin care apa de ploaie ar trebui preluată și transportată către canalizarea pluvială.
El a cerut montarea unor astfel de guri de scurgere, dar și verificarea existenței și a capacității rețelei de canalizare pluvială, pentru a stabili dacă sistemul poate prelua apa colectată de pe carosabil.
Ultimul update a fost făcut la 3 noiembrie, la ora 14:12, iar sesizarea figura cu statusul „În lucru”. Deocamdată, nu sunt precizate rezultatele unei verificări în teren, cauza tehnică exactă a acumulării apei sau un termen până la care ar urma să fie făcute lucrările.

Ce apare în documentele Primăriei?
În evidența Primăriei Sectorului 5, Drumul Ghindari este trecut ca drum aflat în administrarea Consiliului Local. Strada apare într-un document al administrației locale care arată că problemele infrastructurii pietonale au fost identificate și în alte zone ale sectorului.
Prin Hotărârea nr. 85 din 31 iulie 2024, Consiliul Local Sector 5 a avizat Planul de acțiune pentru Regenerare Urbană. În cadrul proiectului, modernizarea, reabilitarea și extinderea infrastructurii pietonale de pe Drumul Ghindari sunt incluse într-un proiect alături de alte câteva zeci de străzi. Valoarea estimată pentru acest pachet de intervenții este de 85,67 milioane de lei. Dar în document, proiectul figurează cu stadiul „Idee proiect”.
Același statut apare și în cazul propunerii de implementare a unui sistem de iluminat public inteligent, care ar urma să includă supraveghere video și Wi-Fi pe Drumul Ghindari și pe alte străzi din zonă.
Intenția există pe hârtie. Execuția se lasă așteptată.
În apropiere, un șantier de sute de milioane de lei
Prelungirea Ghencea este una dintre marile artere din sud-vestul Capitalei. La momentul de față se desfășoară un amplu proiect de extindere și modernizare ce include lărgirea bulevardului la patru benzi, construirea unei linii duble de tramvai, amenajarea trotuarelor și pistelor pentru biciclete, modernizarea rețelelor edilitare și realizarea unor spații verzi. Lucrările se desfășoară etapizat, pe mai multe tronsoane, iar Primăria Capitalei a publicat în octombrie 2026 termenele estimate pentru fiecare dintre etape.
Pe tronsonul dintre strada Râul Doamnei și strada Valea Oltului, municipalitatea anunță că lucrările la carosabil și trotuare ar urma să fie finalizate în iulie-august 2027. În paralel, sunt realizate lucrări la rețelele de apă și canalizare, la infrastructura de tramvai și la pista de biciclete.

Pe tronsonul dintre strada Valea Oltului și strada Mărăcineni sunt prevăzute lucrări la carosabil, trotuare și pistele de biciclete, cu termen estimat pentru noiembrie-decembrie 2027. Tot în cadrul proiectului, în zona Mărăcineni sunt amenajate bazine de retenție, care au rolul de a colecta apele pluviale.
Ceea ce înseamnă că, în apropiere de Drumul Ghindari, administrația investește într-o infrastructură complexă, care include inclusiv soluții pentru gestionarea apei de ploaie. Diferența este că Prelungirea Ghencea face parte dintr-un proiect mare al Primăriei Capitalei, cu tronsoane, finanțare și termene publicate, iar Drumul Ghindari ține de administrarea Sectorului 5 și modernizarea infrastructurii sale pietonale figurează încă la stadiul de idee.
Faptul că utilajele lucrează pe un bulevard din apropiere nu înseamnă că ele pot interveni și pe o stradă administrată printr-un alt mecanism. De aceea, marile investiții nu sunt corelate și cu nevoile străzilor care fac legătura dintre bulevardele modernizate și locuințele oamenilor.
O problemă mai mare decât o baltă
Drumul Ghindari nu este un caz singular. Problemele descrise de locuitori se întâlnesc în mai multe zone periferice ale Bucureștiului, căci dezvoltarea rezidențială nu vine întotdeauna la pachet și cu dezvoltarea infrastructurii publice.
Un studiu realizat în cadrul procesului de revizuire a Planului Urbanistic General al Capitalei, document coordonat de Primăria București și publicat în 2024, identifică mai multe probleme ale acestor zone. Printre ele se numără rețelele stradale slab conectate, densitatea crescută a construcțiilor care nu este corelată cu dotările necesare locuirii și lipsa unei planificări care să asigure o infrastructură organizată.

Autorii studiului arată că, în special la periferia Bucureștiului, dezvoltarea urbană este neuniformă. Apar locuințe, se mută familii, crește numărul celor care folosesc străzile, dar drumurile, trotuarele și rețelele edilitare nu sunt întotdeauna pregătite pentru această dezvoltare. Așa se explică de ce unele cartiere ajung să aibă străzi înguste, trotuare insuficiente, rețele de utilități care trebuie extinse și probleme de colectare a apelor pluviale.
În astfel de locuri, oamenii ajung să se descurce cu infrastructura pe care o au. Pleacă mai devreme de acasă pentru a evita ambuteiajele, își aleg traseele în funcție de bălțile de pe carosabil și se obișnuiesc cu reparațiile străzilor care se dovedesc insuficiente.
Oamenii nu trăiesc doar pe bulevarde
În bugetul Primăriei Capitalei pentru 2026 sunt prevăzute 130 de milioane de lei pentru Prelungirea Ghencea, 147 de milioane de lei pentru modernizarea și repararea străzilor și peste 85 de milioane de lei pentru extinderea și reabilitarea rețelelor de apă și canalizare. Astfel, există proiecte importante ale Primăriei Capitalei și în zonele mărginașe ale orașului. Ȋnsă investițiile nu ajung și pe străzile secundare, la cartierele mai puțin vizibile. Acolo ar trebui să se ocupe autoritățile de sector, care nu e nevoie să realizeze neapărat proiecte spectaculoase, ci măcar lucrări de infrastructură de bază.
Pe Drumul Ghindari, o gură de scurgere montată la timp ar putea conta mai mult decât un proiect urbanistic ambițios. Pe acea stradă sunt familii care își cresc copiii, elevi care merg la școală și angajați care pleacă dimineața spre serviciu. Sunt oameni care plătesc taxe, contribuie la economia orașului și ar trebui să primească servicii decente, la fel ca cei care locuiesc în zonele centrale.
O stradă inundată poate părea o problemă mică într-un oraș cu șantiere de sute de milioane de lei. Dar mulți oameni o traversează zilnic, iar problema se repetă la fiecare ploaie. Din păcate, pentru administrație, modernizarea pe Drumul Ghindari este doar la nivel de idee de proiect.
