Cea mai recentă brăţară dacică descoperită, în România. Este cel mai mare obiect de aur geto-dacic din sudul țării (FOTO)

Istoria antică a României ascunde nenumărate taine, iar județul Olt deține o piesă de o valoare inestimabilă. O brățară dacică din aur masiv, descoperită din întâmplare în anul 2017, a trecut prin peripeții incredibile înainte de a ajunge în siguranță la muzeu. Obiectul reprezintă o dovadă clară a rafinamentului și puterii din perioada Regatului dacic condus de regele Burebista.

Valoarea acestei piese depășește granițele unei simple podoabe străvechi. Ea reprezintă cel mai mare obiect de aur geto-dacic cunoscut până în prezent la sud de Carpați. Cu toate acestea, destinul artefactului a fost aproape frânt de ignoranță și de necunoaștere.

Descoperirea din Olt care a uimit lumea arheologică

Descoperirea a avut loc în anul 2017 în localitatea Optași-Măgura. Un tânăr din sat a dat peste bijuterie în timp ce pregătea materiale pentru o construcție în propria gospodărie. Nici măcar nu a bănuit că sub mâinile lui se afla o adevărată avuție antică.

Bărbatul a dus obiectul acasă și l-a tratat fără nicio grijă. O vreme, copiii s-au jucat cu piesa de aur fără ca nimeni să realizeze importanța ei istorică.

„Am dat de ea în timp ce făceam o temelie pentru gard. Am dus-o în casă, și am lăsat-o prin casă. O vreme s-a jucat fie-mea cu ea. Pe urmă, a luat nevastă-mea bijuteriile, ce mai avea, și le-a pus toate într-o geantă. Și-am uitat de ea, a dat din nou de ele acum. Când am găsit-o știam eu, nevastă-mea și doi-trei vecini. Dacă nevastă-mea a pus-o acolo unde a pus-o, uitasem de ea, puteam s-o pierd de 10 ori. Acum a dat de ea și o luasem la analizat, cu bătrâni, cu vecini, întrebam și eu – bă, nene, ai mai văzut așa ceva, ce-ar putea fi? Dar n-am știut niciodată că sunt cel mai bogat om din sat, când eu sunt sărac lipit, vai de mama mea, cumpăr pâine pe datorie. Vă dați seama, am doi copii mici, doar eu lucrez…”, povestea la acea dată bărbatul.

Momentul critic: Brățara tăiată pentru a fi amanetată

Pericolul cel mai mare pentru această piesă unică a apărut atunci când posesorul s-a gândit că ar putea obține bani de pe urma ei. Încercând să valorifice descoperirea, el a rupt o bucată din brățară. Apoi a mers cu fragmentul la un amanet din orașul Pitești.

Din fericire, vigilența angajaților de la casa de amanet a salvat situația. Aceștia și-au dat seama imediat că au în față un metal prețios cu o vechime considerabilă. Au alertat imediat autoritățile competente.

În luna noiembrie a anului 2017, polițiștii din Optași au intervenit rapid. Oamenii legii au ridicat brățara de la domiciliul tânărului. În urma anchetei, s-a stabilit că artefactul fusese deja deteriorat prin tăiere.

De la momentul recuperării, drumul piesei a trecut prin laboratoarele de specialitate. Brățara a ajuns în custodia Muzeului Național de Istorie a României din București. Acolo a beneficiat de expertiză detaliată și evaluare riguroasă. Ulterior, prin eforturile constante ale Consiliului Județean Olt și ale conducerii Muzeului Județean, comoara s-a întors acasă.

Începând din anul 2021, publicul poate admira bijuteria antică direct la Slatina. Piesa este expusă în cadrul Muzeului Județean Olt, unde atrage atenția iubitorilor de istorie.

O analiză de specialitate: Piesa unică a regelui Burebista

Specialiștii au studiat amănunțit artefactul pentru a-i stabili originea exactă și semnificația istorică. Printre primii experți care au văzut podoaba se numără directorul general al Muzeului Național de Istorie a României.

Dr. Ernest Oberländer-Târnoveanu a subliniat importanța uriașă a acestei descoperiri pentru patrimoniul național.

„A constituit o adevărată surpriză în lumea arheologică, având în vedere atât semnificația și valoarea obiectului, cât și raritatea pieselor de aur din perioada dacică în genere”, a declarat Dr. Ernest Oberländer-Târnoveanu.

O replică mai simplă a somptoaselor brățări regale dacice de la Sarmizegetusa Regia

Analiza detaliată a scos la iveală detalii uimitoare despre modul de confecționare. Specialiștii au observat că podoaba are o singură spirală. Ea este decorată cu un cap de dragon înaripat. Această reprezentare amintește de brățările regale descoperite la Sarmizegetusa Regia.

„Este vorba despre o brățară cu o singură spirală, decorată cu un cap de dragon înaripat, într-un fel o replică mai simplă a somptoaselor brățări regale dacice de la Sarmizegetusa Regia. Din păcate, a fost grav deteriorată de descoperitor, în prezent fiind tăiată în mai multe bucăți și deformată și recuperându-se doar două fragmente. Cel mai mare fragment, pe care este figurat corpul dragonului cântărește 93,39 g, are o lungime desfășurată de 198 mm, iar cel de-al doilea fragment constă dintr-o mică bară metalică cu profil circular, lipsit de decor, provenită din zona finală a brățării, care reda coada reptilei. El cântărește 14,59 g, are o lungime de 70,5 mm și un diametru care variază între 3,7 mm și 3,4 mm”, a precizat Dr. Ernest Oberländer-Târnoveanu.

Dovezi ale folosirii brăţării

Expertiza tehnică a arătat că piesa a fost realizată prin turnare. Foarte probabil, meșterii au folosit o altă brățară drept model sau mulaj. Urmele vizibile pe suprafața aurului indică o tehnică avansată de prelucrare.

„Detaliile anatomice sau de decor au fost realizate prin gravare cu dalta și poansonare, cu un poanson fin, circular. Pe suprafața piesei se mai păstrează indicii de uzură ușoară, care sunt o dovadă a folosirii a brățării, de scurtă durată, înainte de depunerea ei în sol. Prin utilizarea motivului decorativ al grupurilor de cercuri sau semicercuri gravate, dispuse pe spira aflată în continuare plăcii, brățara dacică de aur de la Optași prezintă asemănări stilistice importante cu o piesă de aur de la Sarmizegetusa Regia și cu cea din argint, din tezaurul de la București-Herăstrău”, a explicat Dr. Ernest Oberländer-Târnoveanu.

Compoziția chimică a metalului aduce informații suplimentare. Analizele au confirmat că s-a folosit aur nativ, adică metal în stare naturală. Acesta a fost topit direct, fără a trece printr-un proces complex de rafinare care să crească puritatea în detrimentul altor elemente precum argintul sau cuprul.

Cronologia și importanța politică a zonei Optași

Din punct de vedere cronologic, piesa a fost încadrată cu precizie de istorici. Analogiile cu alte descoperiri similare permit datarea ei în primele decenii ale secolului I înainte de Hristos. Perioada exactă se situează între anii 80, 70 și 50, 40 înaintea erei noastre. Acest interval corespunde apogeului Regatului dacic unificat sub conducerea lui Burebista.

Greutatea totală a artefactului ajunge la 107,98 grame de aur pur. O asemenea valoare și dimensiune indică faptul că zona Optași nu era o așezare oarecare. Prezența unui simbol regal precum dragonul înaripat sugerează existența unui centru de putere important.

„Acest artefact are o valoare istorică deosebită prin faptul că este nu numai cel mai mare obiect de aur geto-dacic cunoscut până în prezent la sud de Carpați, dar și prin faptul că poartă reprezentarea dragonului înaripat, un simbol al clanului regal dacic din vremea lui Burebista și deceniile imediat următoare. Prezența acestui motiv într-o formă extrem de apropiată de cea pe care o găsim pe brățările dacice regale de aur de la Sarmisegetuza Regia indică nu numai existența unor caiete de schițe, dar și prezența în zona Optași a unui centru politic foarte important care se afla în legătură cu autoritatea centrală din Munții Orăștiei. Un asemenea centru de putere trebuie să-și fi bazat existența pe avantajele economice ale controlului comerțului cu sare din zona Subcarpaților Olteniei cu teritoriile balcanice de dincolo de Dunăre, dar și a comerțului în general, care unea teritoriile dacice de dincolo de Carpați cu lumea sud-dunăreană”, a declarat Dr. Ernest Oberländer-Târnoveanu.

Controlul rutelor comerciale asigura prosperitatea acelor comunități. Sarea, produsele agricole și schimburile economice cu sudul Dunării reprezentau baza economică a elitei dacice locale. Descoperirea brățării confirmă legăturile strânse dintre regiunea Oltului și capitala politică din Munții Orăștiei.

Brățara dacică devine brand oficial pentru județul Olt

Valoarea simbolică a artefactului a determinat conducerea muzeului județean să gândească strategii de promovare. Obiectul unic va fi folosit ca element de identitate culturală pentru întreaga regiune. Planurile prevăd crearea unor replici fidele destinate publicului larg.

Reprezentanții instituției culturale își propun să transforme această descoperire într-un adevărat brand turistic și cultural. Vizitatorii care trec pragul muzeului vor putea achiziționa suveniruri speciale inspirate din această istorie milenară.

„Încercăm să facem un brand din această brățară. Am câteva prototipuri de obiecte pe care vrem să le comercializăm la magazinul pe care l-am deschis în holul muzeului. Brățara dacică de la Optași-Măgura va fi un brand pentru județul Olt, va fi amplasată într-un cub de rășină, iar alături de ea va fi o carte cu toate informațiile despre acest artefact, cu fotografii, dar și un certificat de autenticitate. Va fi un obiect care va putea decora destul de elegant un birou sau o vitrină”, a declarat George Smarandache, directorul Muzeului Județean Olt.

Inițiativa aduce istoria mai aproape de comunitate. Turiștii și localnicii pot pleca acasă cu o replică simbolică a celui mai important tezaur antic descoperit vreodată în sudul României. Muzeul continuă astfel campania de valorificare a patrimoniului local și de educare a publicului privind importanța protejării bunurilor arheologice.