David Ciolacu, medic cardiolog, despre gărzi, angiograf și miturile despre inimă. Legătura dintre vinul roşu şi infarct

El a descris și cum comunică cu pacienții, ce înseamnă prevenția și ce mituri despre inimă consideră false.

De la kinetoterapie la cardiologie intervențională

Ciolacu a povestit că alegerea medicinei a fost una etapizată. El a povestit că după ce a suferit un accident la fotbal, a citit o carte care i-a schimbat perspectiva asupra vieţii.

 „În ceea ce privește alegerea profesiei de medic, a fost o alegere etapizată. În prima etapă, având un accident în jurul vârstei de 16 ani la fotbal, am luat contact cu un kinetoterapeut și mi-a plăcut foarte, foarte mult acest domeniu și am văzut interactivitatea aceasta umană. Inițial, poate mulți dintre dumneavoastră nu cunosc, eu am făcut primul an la kinetoterapie. Ulterior am început să studiez mai mult despre latura aceasta, ce înseamnă medicină în general. Am citit o carte care m-a influențat profund, scrisă de un neurochirurg american, Ben Carson, «Think Big» se numește. Și în cartea respectivă mi-am găsit motivația să dau la medicină și practic, în etape, am ajuns să urmez acest drum al medicinei. Bine, de la kinetoterapie la cardiologie intervențională, care este o supraspecializare, pare un drum lung, dar mă bucur că am trecut pe aici”, a povestit David Ciolacu.

Alegerea cardiologiei

El a spus și cum a ajuns la cardiologie, după ce a cântărit și alte specialități.

 „Am cochetat și cu alte specialități. În primul rând, specialitățile din medicină care derivă din medicină generală se împart în specialități medicale și cele chirurgicale. Prima întrebare la care trebuie să-ți răspunzi ca și student la medicină este dacă vrei să faci o ramură pur chirurgicală.

Am cântărit bine asta în timpul studenției și am hotărât că nu este potrivit pentru mine, din anumite motive. Ulterior, eu sunt o fire un pic mai analitică, mă regăsesc mai mult în latura reală, nu în umană, iar cardiologia se pliază mult mai bine pentru latura mea.

Este logică, găsim conexiuni, electrocardiograma la fel, are niște valențe foarte frumoase. Deci, pentru mine personal, cardiologia se potrivește ca fel de a fi, ca fel de a gândi. Și cumva, din anul 4, am început să simpatizez cardiologia. Priveam pe mentorii noștri, priveam așa cu admirație și ușor-ușor a fost un gând care s-a conturat foarte, foarte bine către sfârșitul studenției. Practic, ultimul an este momentul în care decizi și pentru mine a fost o alegere naturală să zic”, a explicat medicul.

Cardiologie și chirurgie cardiacă, două specialități separate

Ciolacu a explicat diferența dintre cardiologie și chirurgia cardiacă. El a vorbit și despre echipa inimii și despre facultatea de la Craiova.

 „Nu, chirurgia cardiacă este o specialitate complet separată și ea se referă la intervenții chirurgicale în sfera aparatului cardiovascular, pe cord, vase. Cardiologia este o ramură medicală și are potențial de supraspecializare. Pe un departament care e cumva între cele două, între o ramură medicală și cea chirurgicală, intervențiile din cardiologia intervențională sunt intervenții minim invazive, dar la care procedura în sine, chirurgicală, are un aport, să zic, de 5-10%, restul sunt niște tehnici speciale pe care ușor-ușor, cu timpul, ajungi să le stăpânești. Dar există o distincție destul de importantă între cele două. Și noi colaborăm, ca și cardiologi, ca și cardiologi intervenționiști. Intră în acest Heart Team, echipa inimii, deci noi credem în echipă și lucrăm în echipă și colaborăm foarte, foarte mult, dar fiecare domeniu are o nișă de care se ocupă”, a spus David Ciolacu.

Medicul a vorbit apoi despre alegerea facultății de la Craiova și despre motivele din spatele ei.

 „De asemenea, aceleași motive, nu vreau să repet, dar chiar au fost aceleași motive, familia, prietenii au cântărit foarte mult în alegere. Și acum, eventual, chiar pot să ridic și meritul pentru că cred că ne-a format bine. Eu o parte din rezidențiat am petrecut-o și în alt centru universitar și nu cred că sunt diferențe, adică, mai direct, pot să spun că te poți pregăti foarte bine la Craiova”, a spus medicul despre facultatea din Craiova.

Prima gardă, pe 31 decembrie 2024

Ciolacu a povestit cum a ajuns la Spitalul Județean de Urgență Slatina și de ce a rămas. El a spus că a venit inițial doar pentru gărzi.

„Prima mea gardă la Spitalul Județean de Urgență Slatina a fost pe 31 decembrie, anul 2024, deci aproape doi ani. Inițial am venit strict pentru ideea de gărzi, eram la început de an 5, mai aveam un an și jumătate, nu m-am gândit atât de departe. Am vrut să fac gărzi. Activitatea de gărzi, mărturisesc că îmi place. Chiar dacă sunt obositoare, uneori surmenante, îți oferă satisfacție profesională, tratezi cazuri acute. Și mărturisesc că îmi place și partea de autonomie, îmi place să mă descurc singur, să gândesc singur, să analizez, îmi place, deși uneori poate este stresant. Și ușor-ușor am cunoscut mediul, colectivul, spitalul, urgența cu tot ce înseamnă și am decis să vin aici. Am decis să vin aici și pentru că e aproape de casă. Slatina a devenit foarte aproape de Craiova de ceva vreme”, a povestit David Ciolacu.

O gardă de 24 de ore și medicul singur în fața urgențelor

Medicul a descris cum arată o gardă de 24 de ore, în timpul săptămânii și în weekend. El a spus și cât de greu este să fii singur medic de gardă.

El a explicat cum se desfășoară o gardă în timpul săptămânii și în weekend. A povestit și un sentiment pe care îl încearcă uneori în gărzile de weekend.

 „Deci o gardă înseamnă, gardă din timpul săptămânii, care începe la două, până a doua zi la 8:00, și ulterior mai ai activitate de secție, deci multe ore de stare. Și garda de weekend începe la 8:00 dimineața, adică sâmbătă dimineața la 8:00 sau duminică dimineața la 8:00, și se termină a doua zi, duminică, respectiv luni la ora 8:00, deci 24 de ore.

Pot să vă mărturisesc un sentiment pe care mă încearcă uneori în gărzi, în special în gărzile de weekend. Ajungi la 8:00 seara, 12 ore, e destul de mult, ești obosit și din păcate uneori cauți un gând de care să te legi, ca să-ți dea puțin așa un boost, un om, și-ți dai seama că mai ai jumătate de gardă. Este un sentiment destul de greu, credeți-mă, cântărește destul de mult, ești obosit după 12 ore și-ți dai seama că mai e încă atât”, a mărturisit David Ciolacu.

Situaţii limită

Medicul a vorbit despre rolul spitalului din Slatina în județul Olt și despre faptul că, în gardă, este un singur medic.

„Slatina se definește în primul rând ca fiind spital județean de urgență și în județul Olt este spitalul numărul unu clar, adică este spitalul care poate primi urgență și de la celelalte spitale. Adică adresabilitatea în spitalul din Slatina, categoric, este mai mare decât în alte spitale din acest județ, fără să criticăm, doar că așa este, așa este activitatea. Și ești un singur medic. În alte centre universitare sunt trei, patru medici de gardă, adică este o echipă. De asta, uneori, faptul că ești singur face dificilă activitatea din gardă și poate timpii de așteptare uneori sunt mai mari decât ne-am dori. Ai o urgență concomitent și pe secție, poate și în ATI și în UPU. Este destul de dificil. Dar încercăm, cu ajutorul celorlalți medici din UPU, cu ajutorul asistentelor, cu înțelegerea oamenilor, cu îngăduința oamenilor, să ne desfășurăm activitatea cât de bine putem”, a explicat medicul.

Sala de angiografie, USTAC și un suport de mână de câteva mii de euro

Despre spital, Ciolacu a spus că este în dezvoltare, dar are și lucruri de îmbunătățit. El a vorbit despre sala de angiografie, despre renovarea secției și despre USTAC.

 „Este categoric un spital în dezvoltare și cred că descriu cel mai corect în sensul că sunt lucruri de îmbunătățit, fără doar și poate. Dar avem sală de angiografie, nu-s multe spitale județene non-universitare care se pot mândri cu asta.

Partea de imagistică merge destul de bine, suntem în proces de renovare a secției, de modernizare a unei unități. O să menționez numele și-l și dezvolt, USTAC se numește, este unitatea de terapie avansată a pacienților cardiaci, adică pacienții cardiaci în stare mai gravă sunt monitorizați acolo.

Încercăm să creăm un climat foarte bun pentru a putea să manageriem aceste cazuri. Deci este un spital în dezvoltare, sunt lucruri de îmbunătățit, dar pe mine mă interesează foarte, foarte mult direcția și văd că este o direcție bună, pentru asta am și venit. Că dacă nu vedeam direcția și potențialul de dezvoltare, probabil era o decizie pe care o luam mai greu. Dar această direcție pe care mergem cred că este una foarte bună și suntem optimiști”, a declarat David Ciolacu.

Dotări-cheie

Ciolacu a povestit despre un suport de mână, achiziționat recent pentru sala de angiografie.

 „Permiteți-mi să fiu subiectiv în această sală despre care am dezvoltat puțin, s-a luat acum un suport de mână. Pare banal pentru dumneavoastră, dar costă câteva mii de euro și pe noi ne va ajuta foarte, foarte mult, adică îți va crește confortul intraoperator, sunt materiale foarte fine. La vreo două-trei luni după ce l-am cerut, adică destul de repede, și am o altă experiență cu un spital care de un an și ceva e în așteptarea unui suport special. Eu sunt foarte fericit… Eram în momentul în care… deci este, chiar am fost fericit. Vorbeam cu domnul doctor Țireanu, mi-a trimis poză când am primit și chiar eram foarte, foarte bucuros. Sunt lucruri care ne dau imbold să avem o atitudine pozitivă și să fim optimiști că lucrurile se pot dezvolta”, a spus medicul.

Cardiologia intervențională din Slatina, între programări și rutina zilnică

Ciolacu a explicat ce este nevoie pentru ca activitatea de cardiologie intervențională să devină o rutină zilnică la Slatina. El a vorbit despre secție, despre materiale și despre programele naționale.

„Încerc să descriu cât mai pe larg, ca să înțelegem subiectul acesta, mai ales că este unul sensibil. Partea de cardiologie intervențională este, din punctul meu de vedere, o anexă a unei secții funcționale. Ca să poți să desfășori activitatea de cardiologie intervențională, ai nevoie de o secție funcțională, cu număr de medici suficienți, cu paturi de monitorizare adecvate și cu materiale. Materialele pentru aceste proceduri sunt destul de costisitoare, la momentul actual spitalul le procură din fonduri proprii”, a spus David Ciolacu.

Colaborarea cu alţi medici

Ciolacu a spus când trebuie să intre spitalul în programele naționale și de ce este nevoie, deocamdată, de sprijinul unui medic de la Craiova.

„Noi va trebui în viitorul apropiat, poate vorbim de luni, până la maxim un an-doi, să intrăm în programe naționale. În aceste programe putem să intrăm doar dacă suntem unu-doi medici cu competență acreditate de minister. Momentan, avem nevoie de sprijinul domnului doctor [n.r. Eugen Țieranu, de la Spitalul Clinic Județean de Urgență Craiova] și de asta noi putem să facem doar programat, nu putem să intrăm în aceste programe ca să facem zi de zi”, a explicat medicul.

Medicul a răspuns și la întrebarea cât timp va mai dura până când această activitate devine o rutină zilnică.

 „Deci, cât timp vom mai aștepta? Probabil că de la câteva luni până la un an ca să putem să… practic această activitate să devină o rutină, o rutină zilnică. Peste tot să știți că a fost acest proces, niciunde nu a fost totul gata. Deci suntem în proces, avem nevoie de sprijinul dânsului, eu cu un coleg, Belu Alexandru, suntem în acest domeniu și, ușor-ușor, după ce ne obținem competențele, după ce avem toate actele în regulă, trebuie să accesăm aceste programe, trebuie ca secția să fie adecvată, v-am spus, USTAC-ul acesta care este crucial pentru această activitate este în renovare. Deci minim câteva luni”, a adăugat David Ciolacu.

Angiograful, folosit mai puțin decât și-ar dori medicii

Medicul a spus că angiograful din Slatina este folosit, dar nu atât de mult cât ar vrea echipa. El a explicat și ce arată experiența Craiovei.

 „Angiograful se folosește, cu siguranță, nu atât de mult cât ne-am dori, trebuie să fim onești, dar se folosește. Și ne dorim ca în viitor să-l folosim mai des, cu siguranță”, a spus David Ciolacu.

Ciolacu a dat și un exemplu din perioada rezidențiatului la Craiova.

 „Vreau să le spun telespectatorilor că în primul meu an de rezidențiat la Craiova încă nu erau în programul acesta RO-STEMI, nici ei, și erau asigurate urgențele doar până la ora 14:00 și apoi, de la ora 14:00, trimiteam pacienții la București. Deci vorbim de un centru mare acum câțiva ani. Craiova este un centru excelent, ne-am format acolo și suntem recunoscători, dar și acolo a fost în proces”, a povestit medicul.

Cum arată un angiograf, pe înțelesul oamenilor

Ciolacu a explicat cum arată aparatul și ce face el. A descris și de ce această metodă este apreciată în cardiologie.

 „Deci, ca aparat, este un aparat special, în care practic este o masă pe care pacientul stă în permanență. În timpul procedurii, acest aparat, deasupra pacientului, are o formă de C, chiar așa arată, C-arm se numește, adică un braț în C. Și jos, dedesubtul pacientului, este un emițător, efectiv sunt niște raze care pornesc de acolo, și deasupra este un receptor. Între cele două e pacientul și noi vedem acolo cordul, și cu ajutorul unor substanțe de contrast, cu ajutorul unor catetere, cu ajutorul unor sonde, putem să caracterizăm anatomic arterele de la inimă. Deci, cât mai plastic, cam asta este, un aparat de radiografie mai special, cu care putem să facem imagistică live, în direct”, a explicat David Ciolacu.

Medicul a explicat și de ce metoda este apreciată în cardiologie.

 „Este o metodă diagnostică și terapeutică. Adică în momentul în care ai văzut, poți să și rezolvi. Alte investigații pot să fie doar diagnostice, dar nu și terapeutice. De aceasta este cumva, este cumva această arie apreciată, pentru că de foarte multe ori găsești și soluție la problemă”, a spus medicul.

De ce a ales spitalul de stat, nu pe cel privat

Ciolacu a vorbit despre cardiologia ca subiect sensibil, nu doar în Olt, și despre alternativa privatului. El a explicat de ce a rămas, deocamdată, în spital.

 „Permiteți-mi să fac o scurtă paranteză despre cardiologie și ați spus că practic cardiologia a fost un subiect sensibil în județul Olt. Aș vrea să spun că nu doar în județul Olt. Am stat câțiva ani în București, făceam gărzi la Ploiești. La Ploiești la un moment dat nu aveau gardă. Nu aveau gardă, adică o treime de lună nu era gardă de cardiologie, au pierdut programul acela de infarct. Nu s-a închis secția, dar au pierdut programul de infarct. La Buzău s-a închis secția. Nu vreau să aruncăm pete, doar că în multe centre din țară, până la urmă sunt localități similare cu Slatina, municipii reședințe de județ mai mari, cardiologia este un subiect sensibil și motivul este tocmai pentru că ai această alternativă a privatului”, a spus David Ciolacu.

Plafonarea din sistemul privat

Ciolacu a explicat de ce varianta privatului nu a fost tentantă pentru el.

„Pentru mine, momentan, nu a fost atât de tentant, pentru că eu, de-a lungul rezidențiatului, am știut că îmi doresc să lucrez într-un spital. Consider că sunt și unele părți negative, că ești mai obosit, e mai riscant, dar sunt și părți de satisfacție profesională la care, momentan, eu nu vreau să renunț, fiind la început, fiind tânăr. Nu vreau să renunț. Momentan încă îmi place. Îmi place și cred că acum este momentul cel mai bun să ai continuitate.

Practic, am terminat într-un spital, am terminat rezidențiatul, și dacă nu ai această continuitate va fi foarte greu să te întorci din mediul privat într-un sistem de stat, pentru că devii foarte comod. Deci pentru mine n-a fost o opțiune. Înțeleg riscul acesta, ca mulți să meargă către varianta privatului, dar îi încurajez pe viitorii medici specialiști, pe cei și mai tineri, că în echipă putem să facem lucruri decente și că în spital îți poți găsi și satisfacție, nu este totul doar negru. Adică sunt și părți pozitive în a lucra într-un spital”, a adăugat medicul.

Stentul, o procedură cu anestezie locală, în care pacientul comunică cu echipa

Ciolacu a explicat cum pregătește pacienții pentru intervenții și cum îi liniștește. El a spus că procedura se face cu anestezie locală.

 „Menționez și aici că nu este vorba despre anestezie completă, nu este, locală, este o mică înțepătură la mână și în timp ce noi lucrăm, comunicăm. Pregătirea pacientului are o chestiune tehnică, trebuie să ai o branulă, trebuie să iei niște măsuri de siguranță, dar este și partea de pregătire, în care informez pacientul etapă cu etapă, și dacă pentru pacient etapele care se succed în cadrul acestei… acestui tip de intervenții sunt cunoscute, teama, anxietatea pot să vină mai greu și contează foarte mult. Acum eu aș vrea să menționez un lucru în care cred eu, cred în individualizare și în personalizare. În sensul că și tratamentul, cred într-o medicină personalizată.

Adică nu e un tratament general valabil care se aplică. De asemenea, nici pacienții nu sunt la fel, unii sunt mult mai sensibili, alții sunt mai curajoși, contează foarte mult să simți pacientul. Și dacă văd că de exemplu, în cadrul acestor proceduri, sunt mai temători, se sperie mai ușor, îi țin foarte mult de vorbă. Stăm de vorbă, etapă cu etapă, comunicarea, păstrarea legăturii, practic că nu este o distanță mare între noi și ei, contează foarte, foarte mult. Adică au fost pacienți care spuneau: «A, mie mi-e frică de ace!» și cu toate astea au făcut fără niciun fel de problemă”, a spus David Ciolacu.

Proiectul de la Spitalul Slatina

Ciolacu a povestit despre prima perioadă de lucru ca medic specialist la Slatina.

 „Am început să lucrez de pe data de 15 septembrie ca medic specialist în Spitalul Slatina, deci destul de recent. Au fost două sesiuni de proceduri și urmează în scurt timp să fie și următoarea. Menționez că din punctul meu de vedere n-a fost nimic deosebit, de ce, pentru că am participat la sute. Adică au fost implanturi de stenturi, dar n-a fost nimic așa deosebit. Inima bate… În timp ce pacientul e conștient, comunică cu noi, noi îi montăm stentul acesta”, a povestit medicul.

Proceduri minim invazive

El a explicat ce simte pacientul în timpul montării stentului și cât durează momentul în care sângele nu mai circulă.

 „Este o procedură minim invazivă la care în general partea de subiectivitate, adică cât simt, este destul de redusă. Se poate să fie un disconfort atunci când pui stentul, dar e un disconfort trecător. Pentru că practic când umfli un… deci stentul este așa, e un balon și este un metal deasupra acestui balon și când umfli balonul, practic metalul rămâne în vas și îl deschide. Singurul moment când sângele nu mai circulă este cât e balonul umflat, vorbim de câteva secunde, 10-15 secunde. Am dezumflat balonul, sângele circulă, și circulă chiar mai bine decât înainte. Deci de cele mai multe ori, aceste proceduri sunt bine tolerate. Și repet, cu anestezie locală, pacienții sunt conștienți, comunicăm cu ei”, a explicat David Ciolacu.

Prevenția primară și secundară, recuperarea și simptomele atipice

Ciolacu a explicat ce înseamnă prevenția primară și cea secundară. El a vorbit despre activitatea fizică după un eveniment cardiac și despre infarctele cu manifestări atipice.

 „În ceea ce privește prevenția generală, sunt doi termeni mari pe care îi folosim: prevenție primară. Practic, este un pacient care are doar factori de risc, dar n-are niciun eveniment. Adică este hipertensiv, fumează, dar n-a avut infarct, n-a avut accident vascular. Persoanele despre care ați… le-ați încadrat dumneavoastră ca având deja afecțiuni cardiace, intră în acest grup de prevenție secundară, în care trebuie să fim mult, mult mai stricți cu tot ce înseamnă stilul de viață, și partea de activitate fizică intră în recuperarea pacientului. Adică, de cele mai multe ori, pacienții chiar sunt încurajați după un anumit timp, nu în episodul acut, nu la scurt timp după episodul acut, dar sunt încurajați să-și reia activitățile, dar într-un mod… într-un mod monitorizat, într-un mod progresiv.

Deci un pacient nu… sport de performanță. Dar în general, un pacient este încurajat să redevină activ profesional, doar că sub monitorizare. Deci noi încurajăm. De la caz la caz particularizăm, dar un eveniment cardiac nu este o contraindicație absolută pe termen lung pentru activitate fizică. Dimpotrivă”, a spus David Ciolacu.

Pericolele cardiace pentru diabetici

Medicul a vorbit apoi despre infarctele cu manifestări atipice, în special la pacienții diabetici.

 „Nu sunt atât de rare [n.r. cazurile de infarct atipic] cât ne-am gândi. În special pacienții diabetici au, în general, prezentări atipice. Diabetul în sine este o boală care are acest termen cunoscut de neuropatie. Neuropatia înseamnă că practic nervii sunt tociți, nervii conduc stimuli dureroși și, practic, dacă nu mai ai nervi buni ca să-ți dea semnalul dureros, de cele mai multe ori poți să treci peste un infarct, dar să ai alte manifestări pe care noi le numim echivalențe anginoase, adică durerea în piept este angina, și pot să fie și echivalențe anginoase, adică să respiri un pic mai greu, să te doară puțin burta. Adică pot să fie și aceste manifestări. Se întâmplă destul de frecvent pacienți care vin la control și pe EKG să fie un infarct mai demult. Și dacă întrebăm: «Ați avut vreodată o durere?», «Parcă am avut, parcă…».

Știți care este și partea nefericită? Pentru că de cele mai multe ori această durere din infarct poate să cedeze după câteva ore, 8, 10, 12 ore, 24 de ore. Cedează și omului îi dă falsa impresie că gata, i-a trecut. Ți-a trecut, dar ți-a trecut cu sechelă. Și sfatul este ca, atunci când ai această simptomatologie pe care a descris-o colega mea, să iei măsuri, nu să aștepți că-ți trece, pentru că de multe ori așteptarea este în detrimentul tău, este în dezavantajul tău”, a explicat medicul.

Ce se întâmplă dacă amânăm prezentarea la medic

El a dat și exemplul unei paciente care a amânat prezentarea la spital.

 „Pot să vă dau un exemplu, că ați spus un exemplu despre gărzi. O pacientă cred că 57 de ani, care făcuse infarct în urmă cu două zile. A stat, a trecut, și a venit după, a venit că respira mai greu. N-a vrut să vină pentru că avea un context familial acasă. Dar, să știți că în general, sănătatea, nu în mod egoist, trebuie s-o prioritizăm. Pentru că dacă vrem să fim suport pentru familie, pentru cei apropiați, trebuie să avem o stare de sănătate bună. Și dânsa a venit, la o vârstă destul de tânără, 57 de ani, într-o stare destul de gravă la spital, tocmai pentru că a amânat”, a povestit David Ciolacu.

Vinul roșu, alcoolul, apneea în somn și vitaminele

Ciolacu a demontat mai multe mituri despre inimă. El a vorbit despre vinul roșu, despre alcool, despre sindromul de apnee în somn și despre vitamine.

 „Dacă vinul roșu vindecă bolile de inimă… vă răspund direct. Totul a pornit de la un așa-numit paradox francez, și s-a constatat că un subgrup de oameni, care printre altele aveau și obiceiul acesta să consume vin roșu, păreau că au afecțiuni cardiace cu o frecvență mai redusă, doar că studiul a fost printr-o analogie nefericită și nu a fost corect. Și ulterior s-au făcut studii care au arătat că, practic, vinul roșu nu scade riscul cardiovascular. Și că ipoteza aceasta, că vinul roșu are o substanță, chiar dacă este un nume mai tehnic, resveratrol, vinul roșu nu are cum să conțină în sine o cantitate atât de mare cât să aibă un efect protectiv cardiac, și deci practic este un mit, clar este un mit. Și sunt mulți pacienți care cunosc acest mit pentru că este în favoarea lor, să zic. Îți cauți mereu scuze”, a spus David Ciolacu.

Efectele alcoolului

Ciolacu a vorbit și despre efectele alcoolului asupra inimii.

 „Să știți că sunt studii care au demonstrat că alcoolul poate să determine anumite cardiomiopatii, adică cumva să facă boala să evolueze, și persoane la care stoparea consumului de alcool a dus la îmbunătățirea funcției cardiace. Deci este un factor care poate să afecteze performanța cardiacă”, a precizat medicul.

 „Sindromul de apnee în somn se asociază foarte mult cu sforăitul, dar și cu pauzele acelea dintre sforăit. Atunci îți scade oxigenul din sânge și riscul de boală de inimă crește. Hipertensiunea se controlează mult mai greu, și, în general, pacienții care au hipertensiune rezistentă, pe lângă investigațiile pe care le-a recomandat colega mea, ar trebui să se gândească și la acest sindrom. Dacă respirația nu este adecvată, dacă te trezești cu dureri de cap dimineața, dacă ești obosit pe timpul zilei, poți să ai în atenție și acest sindrom de apnee în somn. Și… ceea ce mi-a corectat o doamnă doctor pneumolog, credeam că sindromul de apnee în somn se referă doar la pacienți obezi. De fapt, pot să fie și pacienți care sunt slăbuți, și și slăbuții pot să aibă probleme acolo”, a spus David Ciolacu.

Medicul a explicat și rolul vitaminelor în alimentație.

 „În general, vitaminele sunt adiționale alimentației, nu înlocuiesc o alimentație bogată, echilibrată, în sensul acesta. Adică vitaminele pot să fie uneori utile în situații specifice, dar în general dieta este potrivită. Adică sunt alimente care te pot ajuta chiar în lupta cu anumite carențe”, a explicat medicul.

Cum schimbă inteligența artificială medicina

Ciolacu a vorbit despre felul în care inteligența artificială a schimbat medicina. El a spus că a întâlnit deja pacienți care au consultat-o înainte de a veni la medic.

 „A schimbat foarte mult paradigma în medicină și cred că trebuie să avem discernământ, da. Trebuie să avem discernământ și nu orice recomandare este potrivită. Noi trebuie să individualizăm, trebuie să particularizăm. Dar eu am întâlnit câteva cazuri de persoane care au consultat în prealabil inteligența artificială și cred că în următorii ani vor fi din ce în ce mai frecvente aceste cazuri”, a spus David Ciolacu.