Apa este identitate și are nevoie de timp. Cum funcționează pragurile de retenție din lemn și piatră construite la Daia, județul Harghita

De aceea, pe 16 octombrie, peste 60 de voluntari, localnici și reprezentanți ai companiei PepsiCo România au lucrat la construirea unor structuri de retenție din materiale naturale pentru a încetini scurgerea apei și a-i oferi timp să se infiltreze în pânza freatică. Proiectul va continua în perioada următoare și în 2027, atât în Daia, cât și în Cernat, județul Covasna, unde apa pune în pericol o tradiție locală, anume morile de apă.

Acțiunea face parte din proiectul „Apa este identitate. Daia și Cernat”, implementat de Asociația Human Made Art, cu sprijinul PepsiCo România și cu implicarea comunităților locale. Prin această inițiativă se încurajează schimbarea felului în care oamenii se raportează la apă. 

De ce poate suferi de secetă un sat înconjurat de verdeață

Problema din Daia este reprezentată de faptul că apa cade într-un interval scurt, în cantități mari, apoi se scurge repede, fără să rămână suficient timp în sol. O ploaie puternică poate umple temporar un pârâu, fără să asigure umezeala necesară pentru săptămânile care urmează. Dacă apa se scurge repede, terenul poate rămâne la un nivel scăzut de umiditate. Agenția Europeană de Mediu atrage atenția că fenomenele extreme, precum secetele, valurile de căldură și inundațiile, pun presiune asupra resurselor de apă și asupra ecosistemelor care depind de acestea.

„Ploile regulate au devenit mai rare. Apa care se adună din pădure fuge înspre aval și dispare de aici, din albie. În funcție de condiții, scurgerea se poate produce în numai câteva ore. În schimb, dacă o parte din apă este reținută și are timp să se infiltreze, solul poate rămâne umed mai mult timp”, explică Gábos Csaba-Dénes, inginer structurist. 

În Daia, problemele sunt unele mai vechi. Căci lucrările ample de drenaj realizate în anii 1980, în perioada comunistă, pentru intensificarea producției agricole au modificat regimul apei din vale. Presiunile climatice se adaugă la aceste schimbări ale peisajului. În timp, pâraiele care curgeau regulat au devenit sezoniere sau au secat, iar accesul la apă a devenit nesigur. „Iar în perioadele lungi de secetă, unii fermieri au fost nevoiți să transporte apă de la o distanță de zece până la 15 kilometri pentru a-și adăpa animalele. Apa nu este doar o problemă de mediu. Ea influențează agricultura, viața de zi cu zi și capacitatea unei comunități rurale de a-și păstra modul de viață”, adaugă Gábos Csaba-Dénes.

Ce este un prag de retenție și cum poate ajuta

Soluția inițiată la Daia pornește de la ideea că, dacă apa se scurge prea repede, trebuie găsite modalități prin care să fie încetinită și păstrată mai mult timp în peisaj. Silvia Teodorescu, vicepreședinta Asociației Human Made Art și coordonator al proiectului Cronicari Digitali, explică principiul care stă la baza lucrărilor și spune că „în aceste zone cu umiditate naturală, lucrările de retenție a apei încurajează băltirea. În loc să se ducă apa de ploaie rapid, încercăm prin astfel de construcții să o ținem cât mai mult timp într-un singur loc sau să circule mai lent pentru a pătrunde în pânza freatică. Apa are nevoie de timp pentru a intra în pământ”.

Pragurile realizate pentru retenția apei pot fi construite din lemn, crengi, piatră și alte materiale naturale disponibile în apropiere. Amplasate în locurile potrivite, ele încetinesc curgerea apei și pot permite acumularea temporară a acesteia în amonte. În loc să treacă rapid printr-un canal sau printr-o albie, apa primește mai mult timp pentru a se infiltra în sol. Perioada efectivă în care apa rămâne într-un anumit loc depinde de cantitatea de precipitații, de sol, de configurația terenului și de felul în care este construit pragul. 

„Se urmează firul pe care apa îl creează în momentul în care plouă. De-a lungul acestor mici șanțuri sau culoare de scurgere, sunt amenajate zone unde apa poate fi reținută temporar. De asemenea, structurile sunt făcute din materiale naturale, din crengi, lemn sau piatră. Este folosit ceea ce se găsește deja în peisaj pentru a încetini scurgerea”, subliniază Silvia Teodorescu.

Centrul Comun de Cercetare al Comisiei Europene explică faptul că soluțiile de retenție pot contribui la disponibilitatea apei și la reducerea unor riscuri asociate excesului de apă, însă eficiența lor depinde de proiectare și de condițiile fiecărei zone. 

Cât durează până se văd rezultatele?

Unele efecte ale pragurilor pot fi observate după primele ploi. Apa poate rămâne mai mult timp în zona în care a fost construită structura, iar sedimentele pot începe să se acumuleze. Alte schimbări, precum evoluția umidității solului sau eventualele modificări ale rezervelor de apă subterană, necesită o perioadă mai lungă.

Gergely Rodics, director al Asociației Agri-Cultura-Natura Transylvaniae, spune că „contează foarte mult ce se întâmplă în timpul ploilor, câtă apă rămâne în zonă, cât de repede se infiltrează și dacă solul își păstrează umezeala în perioadele fără precipitații”.

De exemplu, la Ighiu, o localitate învecinată unde s-au construit praguri similare în primăvara lui 2025, se pot colecta aproximativ 2.500 de litri de apă pe zi pentru animale printr-un asemenea sistem.

Praguri construite la Daia, cu ajutorul comunității

Oamenii cunosc terenul, știu unde se adună apa și unde apar problemele în perioadele secetoase. Ei sunt cei care vor observa în timp dacă structurile au efect și dacă au nevoie de întreținere.

Printre cei care contribuie la inițiativă se numără și Szilvia Bencze, ambasador al Pactului climatic european. Ea este originară din Daia, dar este stabilită la Bruxelles. S-a întors și s-a implicat în eforturile de a găsi soluții pentru satul în care s-a născut.

„Implicarea comunității este esențială. Un prag trebuie urmărit, iar dacă este afectat de viituri, dacă se degradează sau dacă necesită lucrări de întreținere, oamenii trebuie să știe ce au de făcut. De asemenea, structurile trebuie amplasate astfel încât să nu producă efecte nedorite asupra cursurilor de apă și a habitatelor”, specifică ea. 

Ce urmează în Daia și Cernat?

Programul „Apa este identitate. Daia și Cernat” va continua în 2027 cu noi intervenții realizate cu scopul de a se păstra apa în peisaj. În Daia, planurile includ plantarea a aproximativ 100 de arbori de-a lungul canalelor de scurgere și amenajarea unei grădini în care să fie folosită apa pluvială. Vegetația poate ajuta la stabilizarea solului, poate reduce efectele eroziunii și poate contribui la menținerea unor condiții locale mai favorabile pentru umiditate. 

Atunci când apa devine greu de găsit, animalele, pășunile și activitățile agricole sunt afectate. În timp, pot dispărea și ocupații sau obiceiuri care depind de resursele locale. De aceea, în Cernat, județul Covasna, intervențiile vor răspunde unei probleme legate de patrimoniu. „Cernatul a avut numeroase mori de apă, însă în prezent doar două mai funcționează. Mândria aceasta, morăritul, cumva se pierde”, a spus Silvia Teodorescu. 

În 2027, proiectul prevede curățarea Pârâului Mare și a canalului care îl leagă de cele două mori încă funcționale, astfel încât apa să poată circula și să le alimenteze în continuare. De asemenea, în cadrul proiectului vor avea loc și activități educaționale destinate copiilor și tinerilor pentru ca generațiile următoare să poată înțelege cum funcționau morile și de ce erau importante pentru viața satului. „În felul acesta, apa este privită atât ca resursă naturală, cât și ca element care a susținut, de-a lungul timpului, ocupații și tradiții locale”, a adăugat vicepreședinta Asociației Human Made Art.

PepsiCo România, voluntar la datorie

La construirea pragurilor din Daia au participat și voluntari din partea PepsiCo România, companie care sprijină programul „Apa este identitate. Daia și Cernat”. „Valorile unei companii se văd cel mai bine în acțiunile echipei. Am vrut să venim aici, în Daia, pentru că ne-am dorit ca implicarea PepsiCo să nu însemne doar un sprijin financiar. Am vrut să fim prezenți aici și să lucrăm împreună cu comunitatea la găsirea unor soluții concrete”, a declarat Silvia Petre, People Director, PepsiCo East Balkans.

PepsiCo România a anunțat redirecționarea a peste 550.000 de euro către cinci organizații din societatea civilă și mediul academic, pentru inițiative care urmează să fie implementate în perioada 2026–2028. 

O soluție care trebuie măsurată în timp

Pragurile construite la Daia reprezintă o încercare de a păstra apa în peisaj. În loc să se scurgă imediat spre aval, o parte este încetinită și poate rămâne mai mult timp în sol sau la suprafață. Bineînțeles, contează cum evoluează umiditatea solului, dacă unele izvoare își păstrează debitul, câtă apă rămâne disponibilă pentru vegetație și animale și ce se întâmplă după perioadele lungi fără precipitații.

În Daia, procesul este important pentru comunitate, pentru agricultură, creșterea animalelor și pentru o viață mai bună a localnicilor. În Cernat, mai apoi, este vorba despre întreținerea canalelor și păstrarea în funcțiune a unor mori care fac parte din istoria comunității.