Leontina Văduva și Cătălin Răducanu au oferit o seară de eleganță muzicală la ICR Londra. De la Enescu la Piaf și Maria Tănase

Uneori, întâlnirea dintre două instrumente, vocea și pianul, poate deschide un univers muzical întreg. Așa s-a întâmplat la Institutul Cultural Român de la Londra, unde soprana Leontina Văduva și pianistul Cătălin Răducanu au adus împreună sensibilitatea repertoriului liric, farmecul cântecului francez și expresivitatea muzicii românești, într-un recital care a traversat epoci și stiluri, păstrând în centrul său emoția interpretării.

Revenirea Leontinei Văduva la Londra, după 17 ani

Miercuri, 14 octombrie, sediul Institutului Cultural Român de la Londra, de la 1 Belgrave Square, a găzduit recitalul „Bella voce, Bella musica: From Enescu to Piaf”, susținut de soprana Leontina Văduva și pianistul Cătălin Răducanu. Pentru artistă, seara a avut și o semnificație personală: au trecut 17 ani de la precedenta sa apariție pe scena ICR Londra, în 2009, în cadrul Seriei Concertelor Enescu.

Evenimentul a fost deschis de Aura Woodward, directoarea Institutului Cultural Român de la Londra, care i-a întâmpinat pe artiști și pe invitați. A urmat prezentarea introductivă susținută de muzicologul Oltea Șerban-Pârâu, care a oferit repere pentru înțelegerea repertoriului, a parcursului artistic al celor doi interpreți și a universurilor muzicale reunite în program.

Recitalul a fost organizat cu sprijinul Ambasadei României în Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord, în colaborare cu ICR Londra, și face parte din cea de-a treia ediție a proiectului internațional „Turnee de poveste… pretutindeni”, inițiat și produs de Asociația Pro Contemporania, cu finanțarea Departamentului pentru Românii de Pretutindeni.

De la George Enescu la Édith Piaf și Maria Tănase

Programul a propus o succesiune de întâlniri între stiluri și tradiții muzicale diferite. Aceasta a pus în valoare versatilitatea interpreților și capacitatea muzicii de a comunica dincolo de granițele limbajelor și ale epocilor.

Creația lui George Enescu a deschis această călătorie. Au fost alese piesele Changeons propos și/sau Aux demoiselles paresseuses, alături de cântecul românesc Eu mă duc, codrul rămâne. Repertoriul a continuat cu La danza, de Gioachino Rossini, și Stornello, de Giuseppe Verdi. Asta înainte de a trece spre universul muzical al secolului XX, prin lucrări de Kurt Weill și Joseph Kosma.

Un loc important l-a ocupat chanson-ul francez, reprezentat de cântece consacrate din repertoriul lui Édith Piaf. S-a cântat Padam, Padam, Mon Dieu, Non, je ne regrette rien, Milord, La foule și Hymne à l’amour. Melodia și cuvântul se întâlnesc într-o expresie directă a iubirii, dorului, a regretului și a forței de a continua.

Repertoriul românesc a revenit în prim-plan prin creația lui Henry Mălineanu, cu Nu se poate, și prin cântecele consacrate de Maria Tănase: Cântec de leagăn, Cine iubește și lasă, Tulnicu, Butelcuța mea și Sanie cu zurgălăi. În acest parcurs, muzica românească nu a fost doar un reper identitar. A fost o parte firească a unui dialog artistic mai amplu. Tradiția, teatrul muzical și cântecul de autor își găsesc locul alături de marile nume ale repertoriului european.

Un dialog între voce și pian

Potrivit relatării publicate după eveniment de ICR Londra, recitalul a fost construit ca un dialog intim între voce și pian. Expresivitatea Leontinei Văduva a fost susținută de acompaniamentul nuanțat al lui Cătălin Răducanu. Sensibilitatea sa muzicală a oferit spațiu fiecărei piese să-și păstreze personalitatea.

Trecerea de la Enescu la Rossini, Verdi, cântecele franceze și repertoriul Mariei Tănase, a evidențiat diversitatea expresiei artiștice. Într-un asemenea program, interpretarea presupune mai mult decât stăpânirea tehnică a partiturii. Fiecare univers muzical cere o altă măsură a expresivității, o altă relație cu textul și o altă apropiere de public.

Leontina Văduva a adus în recital experiența unei cariere internaționale construite pe marile scene de operă. În plus, a venit cu capacitatea de a se apropia de repertorii în care intimitatea cântecului primează. La rândul său, Cătălin Răducanu a contribuit la unitatea programului printr-o abordare care traversează cu naturalețe muzica clasică, jazzul și repertoriul de inspirație tradițională.

Leontina Văduva, o carieră internațională de referință

Formată la Conservatorul din București, sub îndrumarea sopranei Arta Florescu, Leontina Văduva și-a continuat perfecționarea vocală în Franța. Debutul său internațional a avut loc în 1986, la Théâtre du Capitole din Toulouse. Atunci a avut rolul titular din opera Manon, de Jules Massenet.

În 1988, soprana a primit Premiul „Laurence Olivier” pentru debutul la Royal Opera House, Covent Garden, o distincție care a marcat începutul unei relații importante cu scena lirică londoneză. De-a lungul carierei, a fost invitată pe scene prestigioase precum Teatro alla Scala din Milano, Metropolitan Opera din New York, Opéra Bastille din Paris, Wiener Staatsoper, Teatro Real din Madrid și San Francisco Opera.

Repertoriul său cuprinde roluri din opere de Puccini, Gounod, Massenet, Bizet și Verdi, iar colaborările cu dirijori precum Sir Colin Davis, Zubin Mehta, Antonio Pappano, Riccardo Muti, Michel Plasson și Kent Nagano reflectă amploarea parcursului său artistic. Pentru contribuția la viața culturală franceză, artista a fost distinsă cu Ordinul Artelor și Literelor, în rang de Chevalier și ulterior de Officier.

Participarea sa la proiectul Turnee de poveste a început în 2023. În 2026 continuă această activitate de promovare a muzicii și a artiștilor români în țară și în străinătate.

Cătălin Răducanu, între muzica clasică, jazz și folclor

Pianist, interpret la țambal și cadru didactic universitar, Cătălin Răducanu este apreciat pentru disponibilitatea de a explora zone muzicale diferite, de la repertoriul clasic la jazz și folclor. Este absolvent al Colegiului Național de Arte „Dinu Lipatti” și al Universității Naționale de Muzică din București. Tot aici a obținut titlul de doctor în muzică, artistul a susținut recitaluri și concerte în numeroase țări europene.

Din 2022 colaborează cu ansamblul Violoncellissimo, condus de Marin Cazacu, iar între 2023 și 2025 a realizat turneul „Un artist, un pian și un țambal – clasic, jazz, folclor”, dedicat întâlnirii dintre trei universuri muzicale distincte.

Colaborarea cu Leontina Văduva s-a concretizat în recitaluri la Paris și Lausanne, în cadrul proiectului Turnee de poveste… pretutindeni. De asemenea, a însemnat și turneul național Bella voce, Bella musica. În prezent, Cătălin Răducanu este lector universitar la Universitatea Națională de Muzică din București, unde predă pian și improvizație muzicală.

Muzica românească, în dialog cu marile repertorii europene

Ajuns la cea de-a treia ediție, proiectul Turnee de poveste… pretutindeni continuă inițiativa lansată în 2024 de Asociația Pro Contemporania. Aceasta reunește artiști români cu activitate națională și internațională în concerte dedicate promovării culturii române peste hotare.

Recitalul de la Londra a oferit un exemplu al felului în care această promovare poate depăși prezentarea exclusivă a unui repertoriu național. Alăturarea creației lui Enescu, a operei italiene, a chanson-ului francez și a cântecelor Mariei Tănase a pus în valoare atât diversitatea patrimoniului muzical, cât și capacitatea interpreților români de a-l aborda într-un dialog firesc cu tradițiile europene.

În mesajul publicat după eveniment, ICR Londra a mulțumit artiștilor, muzicologului Oltea Șerban-Pârâu și publicului prezent. Seara a fost descrisă drept o întâlnire muzicală memorabilă. Instituția a subliniat, totodată, puterea muzicii de a emoționa publicul de-a lungul generațiilor.

Prin întâlnirea dintre Leontina Văduva și Cătălin Răducanu, recitalul Bella voce, Bella musica a reunit la Londra repertorii diferite într-o experiență muzicală construită în jurul expresivității și al dialogului artistic. Revenirea sopranei la ICR Londra după 17 ani a oferit serii o semnificație aparte. Includerea cântecelor românești alături de lucrări ale unor compozitori europeni a reafirmat rolul muzicii ca limbaj cultural care poate apropia tradiții și generații.