Conf. univ. dr. Carmen Croitoru, directorul general al INCFC, spune că datele unei cercetări nu devin inutile imediat ce se încheie anul în care au fost colectate. Ea subliniază că schimbările importante în comportamentul cultural se observă pe parcursul mai multor ani. „Cercetările de acest tip arată că multe dintre comportamentele de consum se modifică în ani, în absența unor evenimente excepționale care să schimbe radical dinamica societății”, a declarat specialista.
Directoarea INCFC a specificat că Barometrul este un instrument prin care instituțiile își pot evalua oferta și pot afla cum este percepută de populație. Cercetarea din 2025 a fost realizată pe un eșantion de 1.060 de persoane, reprezentativ la nivel național pentru populația de cel puțin 18 ani, și are o marjă maximă de eroare estimată la ±3,1%.
Românii și consumul cultural
Rezultatele arată că 65% dintre respondenți au vizitat cel puțin un monument istoric sau sit arheologic în ultimele 12 luni, dar numai 12% fac acest lucru cel puțin lunar. În cazul muzeelor, expozițiilor și galeriilor de artă, 39% au participat la o astfel de activitate în ultimul an, însă 3% o fac cel puțin o dată pe lună. Participarea la teatru a ajuns la 23%, în timp ce 96% dintre respondenți au declarat că au ascultat muzică în ultimul an.
Cifrele arată că manageri vor trebui să construiască o relație care să îi determine să revină.
Cultura concurează cu timpul oamenilor
Dr. Anda Becuț Marinescu, coordonatoare de cercetare în cadrul INCFC și implicată în realizarea Barometrului, a explicat că scopul cercetării este să ofere o voce oamenilor și să transmită nevoile lor către cei care pot lua decizii. „Ne-am încăpățânat să facem ceea ce ne-a plăcut de la bun început”, a declarat ea.
Cercetătoarea a subliniat că instituțiile nu trebuie să îi cunoască doar pe cei care le frecventează deja, ci și pe oamenii care au nevoie să descopere oferta culturală. „Apropierea de aceste comunități poate contribui atât la dezvoltarea locală, cât și la implicarea cetățenilor în viața societății”, a spus Anda Becuț Marinescu.
Ediția din acest an a Barometrului a urmărit și felul în care practicile culturale se integrează în viața cotidiană, atât în spațiul public, prin participarea la spectacole, festivaluri sau vizite la muzee, cât și în spațiul privat, prin lectură, muzică, filme și televiziune.
Cercetătoarea a specificat că tendințe care pot influența strategia instituțiilor sunt reprezentate de accelerarea ritmului vieții cotidiene, fragmentarea atenției și insecuritatea economică. „Într-o perioadă în care oamenii au tot mai multe opțiuni pentru petrecerea timpului liber, cultura trebuie să concureze pentru timpul și disponibilitatea lor”, a afirmat ea.
Iar când veniturile sunt afectate de creșterea costurilor de trai, cheltuielile pentru activități culturale pot fi printre primele reduse. Pe de altă parte, perioadele de criză și incertitudine pot transforma cultura într-un refugiu. Oamenii se pot orienta mai ales spre forme de divertisment și relaxare. „Iar instituțiile nu concurează unele cu altele, ci mai degrabă concurează cu alte tipuri de activități care atrag atenția și o mențin”, a explicat Anda Becuț Marinescu.
Ministerul Culturii, publicul, proiectele
Subsecretarul de stat Emil Pantelimon a spus că există nevoia de a transforma informațiile în decizii manageriale concrete. El are experiență în domeniul cultural, unde a activat timp de 12 ani ca manager, și afirmă că a identificat trei repere esențiale pentru conducerea unei instituții, anume publicul, proiectele și echipele. „În ceea ce privește publicul, instituțiile trebuie să înțeleagă cine le frecventează, ce îi determină pe oameni să revină și, mai ales, cine sunt cei care nu ajung la ele. În spatele fiecărui bilet cumpărat se află un om care își oferă din timpul său. Merită să-i cunoaștem așteptările și să înțelegem ce îl apropie sau ce îl ține la distanță”, a spus Emil Pantelimon.
Oficialul a precizat că publicul trebuie să rămână în centrul preocupărilor manageriale. „Într-o lume cu atâtea oferte pentru timpul liber, cultura trebuie să își recâștige un loc în agenda săptămânală a oamenilor. Ca ei să ne facă loc în viața lor, trebuie să le facem și noi loc în felul în care gândim instituția”, a explicat subsecretarul de stat.
Efectele asupra comunităților
Cel de-al doilea reper este reprezentat de proiecte. Emil Pantelimon este de părere că managerii trebuie să se gândească de la început la publicul căruia i se adresează, la costuri și la resurse și la modul în care un proiect poate continua după momentul lansării. „Un spectacol nu ar trebui să își încheie existența după premieră, iar o expoziție ar trebui să poată fi valorificată și în alte spații. Pentru a evalua astfel de proiecte sunt necesari indicatori precum participarea publicului, costurile raportate la numărul beneficiarilor, veniturile și recuperarea investiției”, a punctat el.
Oficialul a spus că succesul nu trebuie măsurat exclusiv financiar. „Un program educațional, unul dedicat patrimoniului sau o inițiativă pentru comunități cu acces redus la cultură trebuie evaluate și prin schimbările produse în viața beneficiarilor”, a afirmat Emil Pantelimon.
Presa vorbește despre cultură, dar atenția acordată domeniului scade
Asist. univ. dr. Antonio Amuza, de la Departamentul de Antropologie Culturală și Comunicare al Facultății de Jurnalism și Științele Comunicării, Universitatea din București, a prezentat o analiză a modului în care presa mainstream din România a reflectat domeniul cultural în perioada 2007–2025. Studiul pornnește de la un corpus de milioane de articole publicate în 20 de publicații și s-a folosit un eșantion de 6.100 de articole pentru identificarea temelor și a modului în care presa vorbește despre diferitele domenii culturale.
„Una dintre concluzii este că, deși numărul total al articolelor publicate a crescut de-a lungul anilor, volumul materialelor despre cultură a rămas relativ constant. Prin urmare, ponderea culturii în totalul conținutului publicat este tot mai mică”, a explicat Antonio Amuza.
Despre ce vorbește presa legat de cultură
Analiza a identificat și o diferență între temele care atrag atenția publicațiilor și interesele declarate ale populației. „Filmul ocupă un loc dominant în articolele de presă, în timp ce patrimoniul, muzeele și teatrul beneficiază de o vizibilitate mai redusă în raport cu interesul pe care publicul îl declară pentru aceste domenii. Ceea ce ajunge în presă nu reflectă întotdeauna ceea ce oamenii ar dori să descopere sau să viziteze. În plus, reflectarea culturii este concentrată în special în marile centre urbane, în jurul evenimentelor și al festivalurilor importante, în timp ce inițiativele din orașele mici și din alte comunități rămân mai puțin vizibile”, mai spune Antonio Amuza.
Un alt aspect este numărul redus al experților și specialiștilor care apar în materialele jurnalistice despre cultură. Cercetătorul este de părere că domeniul are nevoie de mai multe voci care să explice, să ofere context și să apropie publicul de subiecte. „Concluziile pot reprezenta un semnal că relația cu presa trebuie construită strategic, iar comunicarea nu ar trebui să se limiteze la anunțarea evenimentelor. Este important ca instituțiile să ofere povești, date, explicații și oameni care să poată deveni interlocutori relevanți în spațiul public”, a declarat Antonio Amuza.
Datele trebuie transformate în politici și acțiuni
Datele statistice pot arăta unde ajunge oferta culturală, cine rămâne în afara ei, ce tipuri de activități au succes și unde sunt necesare schimbări.
Dar valoarea lor reală se vede abia atunci când sunt folosite pentru a construi programe mai relevante, pentru a reduce obstacolele de acces și pentru a dezvolta relații de durată cu publicul.
