PISA 2025: Probleme serioase în educația românească. Peste jumătate dintre elevi nu ating nivelul de bază la matematică și lectură

O deteriorare a performanțelor elevilor români apare în toate cele trei domenii principale evaluate de PISA 2025. În comparație cu ediția din 2022, mai mulți elevi nu reușesc să atingă nivelul minim la Matematică, Științe și Citire.

Cea mai mare schimbare negativă se observă la Citire. Aici, proporția elevilor aflați sub nivelul de bază a ajuns la 48%, de la 42% în 2022. La Matematică, procentul a urcat de la 49% la 52%, în timp ce la Științe creșterea a fost de la 44% la 46%. Raportarea la media OCDE arată că diferențele rămân importante în toate cele trei domenii.

Diferențele față de media OCDE rămân mari

Potrivit Edupedu.ro, doar 48% dintre elevii români ating Nivelul 2 sau unul superior la Matematică. Pentru țările OCDE, proporția ajunge la 65%. În cazul Științelor, România are aproximativ 54% dintre elevi la acest nivel, comparativ cu 74% în medie în OCDE.

Citirea nu face excepție. În România, aproximativ 52% dintre elevi ating cel puțin Nivelul 2, în timp ce media OCDE este de 69%.

La nivel internațional, rezultatele de vârf sunt considerabil mai ridicate. Patru provincii și municipalități din China ajung la 96% de elevi cu cel puțin competențe de bază la Matematică. La Științe, cea mai mare proporție este de 97%, iar la Citire ajunge la 93%.

Științele au puțini elevi la nivelurile avansate

Pentru Științe, aproximativ 54% dintre elevii din România au obținut Nivelul 2 sau unul superior. Competențele asociate acestui prag le permit să recunoască explicația corectă pentru fenomene științifice cunoscute și, în anumite situații simple, să verifice dacă o concluzie este susținută de datele disponibile.

Mult mai puțini ajung însă la performanțele de top. În România, numai 2% dintre elevi au atins Nivelul 5 sau 6, în comparație cu 7% la nivelul OCDE. Un elev aflat în aceste categorii avansate poate utiliza în mod autonom și creativ cunoștințele despre știință în numeroase contexte. Printre acestea se află și situații cu care nu s-a mai confruntat.

Matematica rămâne sub nivelul internațional

La Matematică, 48% dintre elevii români ajung la cel puțin Nivelul 2, în timp ce media OCDE este de 65%. Printre competențele asociate nivelului minim se află capacitatea de a interpreta o situație simplă și de a recunoaște, fără instrucțiuni directe, modul în care aceasta poate fi reprezentată matematic. Compararea distanțelor sau calcularea unui preț într-o altă monedă sunt exemple de astfel de situații.

Performanțele avansate sunt înregistrate de aproximativ 4% dintre elevii români. Media OCDE pentru Nivelurile 5 și 6 este de 8%. La aceste niveluri, elevii sunt capabili să construiască modele matematice pentru situații complexe. Totodată, ei pot compara și evalua mai multe strategii înainte de a alege soluția potrivită pentru o problemă.

Citirea înregistrează cea mai mare deteriorare

O creștere de 6 puncte procentuale față de 2022 se înregistrează la Citire. Ponderea elevilor care nu ajung la nivelul de bază a crescut astfel de la 42% la 48%.

În ceea ce privește atingerea Nivelului 2, România ajunge la aproximativ 52% dintre elevi. Media OCDE este însă de 69%. La pragul minim, competențele permit identificarea ideii principale dintr-un text de lungime medie și localizarea unor informații pe baza unor criterii explicite. Elevii pot analiza, de asemenea, obiectivul și forma unui text atunci când primesc instrucțiuni clare.

Performanțele de top sunt mult mai rare în România. Doar 1% dintre elevi au ajuns la Nivelul 5 sau 6, față de 6% la nivel OCDE. Capacitatea de a înțelege texte considerabil mai lungi este specifică acestor niveluri. Elevii pot lucra cu concepte abstracte sau contraintuitive și pot diferenția opiniile de fapte folosind indicii implicite legate de conținut ori de sursa informației.

Aproape 60% nu ating nivelul de bază în lumea digitală

O componentă distinctă a PISA 2025 a urmărit felul în care elevii folosesc instrumentele de calcul pentru rezolvarea problemelor și acumularea de cunoștințe. Evaluarea face parte din domeniul „Învățarea în lumea digitală”.

Potrivit definiției din raportul PISA, această competență presupune folosirea instrumentelor și practicilor de calcul pentru rezolvarea problemelor și dobândirea de cunoștințe. În această categorie intră activități de la programare până la experimentare și analiză de date.

Doar 43% dintre elevii români au obținut rezultate peste nivelul de bază. Prin urmare, 57% nu reușesc să atingă pragul minim de competență. Media OCDE este de 64% pentru elevii care depășesc nivelul de bază. Cel mai bun rezultat menționat în raport aparține elevilor din Macao (China), cu 93%.

Diferența dintre utilizarea rudimentară și cea avansată

La nivelurile 1 sau mai jos, elevii folosesc interfața software într-un mod rudimentar și fără obiective precise. Utilizarea unor astfel de instrumente rămâne, în cel mai bun caz, una superficială.

O situație complet diferită apare la Nivelurile 5 și 6. Elevii din aceste categorii pot lucra cu instrumente de programare și de realizare a unor modele informatice relativ sofisticate. Rezolvarea problemelor se face aici mai eficient, fără operații redundante, ceea ce arată un nivel mult mai ridicat de control asupra instrumentelor digitale.

PISA 2025 evidențiază probleme în mai multe domenii

Privite împreună, rezultatele arată dificultăți atât în ceea ce privește competențele școlare de bază, cât și folosirea tehnologiei pentru rezolvarea problemelor. Cele mai mari modificări față de 2022 apar la Citire, unde proporția elevilor aflați sub nivelul minim a crescut cu 6 puncte procentuale. La Matematică, creșterea a fost de 3 puncte, iar la Științe de 2 puncte.

Nici comparația internațională nu este favorabilă României. În toate cele trei domenii principale, proporția elevilor care ating competențele de bază rămâne sub media OCDE. În același timp, procentele foarte mici de elevi care ajung la nivelurile avansate arată că diferența nu apare doar în zona performanțelor slabe. România are rezultate inferioare și atunci când este analizată ponderea elevilor cu cele mai ridicate niveluri de competență.