The Washingon Post: SUA își permit un război major? Deficitul bugetar spune altceva

The Washingon Post: SUA își permit un război major? Deficitul bugetar spune altceva
Imagine Deficitul SUA pune sub semnul întrebării un război major (Foto: Pxhere)
O mare parte din banii Pentagonului merge deja către personal, în timp ce armata are nevoie de investiții în echipamente și tehnologii noi. Presiunea ar deveni și mai mare într-un conflict de lungă durată.

Statele Unite ar putea fi nevoite să intre în conflicte majore în următorul deceniu, de la un eventual război pentru Taiwan până la apărarea aliaților NATO în fața Rusiei. Problema este că bugetul federal american nu pare pregătit pentru un asemenea scenariu.

Deficitul este deja atât de mare încât o perioadă lungă de război ar putea împinge finanțele SUA într-o zonă și mai periculoasă. În același timp, cheltuielile pentru apărare ocupă o parte tot mai mică din buget, în timp ce securitatea socială și programele majore de sănătate absorb o proporție tot mai mare.

Datoria a devenit o problemă de securitate națională

În 2010, Michael Mullen, pe atunci președintele Comitetului Întrunit al Șefilor de State Majore, avertiza că datoria reprezintă una dintre cele mai importante amenințări la adresa securității naționale a Statelor Unite. De atunci, datoria națională americană a crescut cu aproximativ 27 de trilioane de dolari, scrie The Washington Post.

Pentru cea mai mare parte a istoriei SUA, apărarea a reprezentat una dintre principalele destinații ale cheltuielilor federale. În timpul războaielor, creșterea datoriei putea fi observată inclusiv în raportul dintre datorie și PIB. După încheierea conflictelor, presiunea scădea pe măsură ce necesarul de împrumuturi se reducea. Situația s-a schimbat însă radical. Cheltuielile non-militare au ajuns să domine bugetul federal.

Apărarea ocupă doar 13% din cheltuielile federale

În 1945, la finalul celui de-Al Doilea Război Mondial, apărarea națională reprezenta aproximativ 90% din totalul cheltuielilor federale. În timpul războiului din Vietnam, proporția s-a situat între 35% și 50%. După încheierea Războiului Rece, partea alocată apărării a coborât la 16% în 1999.

Nici războaiele din Afganistan și Irak nu au schimbat fundamental această situație. După atentatele din 11 septembrie 2001, cheltuielile militare au depășit cu puțin pragul de 20% din bugetul federal. În acest an, apărarea reprezintă aproximativ 13% din cheltuielile federale. Biroul pentru Buget al Congresului estimează că până în 2035 proporția ar putea coborî sub 10%.

Începând din 2032, mai mult de jumătate din toate cheltuielile federale ar urma să fie direcționate către doar două categorii: Social Security și principalele programe de sănătate.

SUA cheltuie totuși peste 900 de miliarde de dolari

Paradoxul este că Statele Unite alocă în continuare sume uriașe pentru apărare. Bugetul militar depășește în acest an 900 de miliarde de dolari. Una dintre explicații este costul forței militare profesioniste. SUA au renunțat la recrutarea obligatorie, iar armata trebuie să concureze cu angajatorii privați pentru personal.

Renunțarea la serviciul militar obligatoriu a oferit mai multă libertate individuală, iar armata americană își atinge în prezent obiectivele de recrutare. În schimb, o forță formată din voluntari presupune costuri importante cu salariile și beneficiile. Aproximativ 4 din 10 dolari din bugetul Pentagonului sunt destinați remunerării personalului militar și angajaților civili.

Costurile de personal ale armatei americane sunt aproape de patru ori mai mari decât întregul buget de apărare al Indiei. În plus, majorările salariale pentru militari sunt legate prin lege de creșterile medii ale salariilor din sectorul privat.

Armata trebuie să modernizeze simultan mai multe sisteme

Presiunile asupra bugetului sunt amplificate de întârzierile acumulate în programele de modernizare militară. Statele Unite trebuie să-și refacă atât forțele convenționale, cât și arsenalul nuclear. Toate cele trei componente ale triadei nucleare americane, bombardiere, submarine și rachete terestre, se bazează în parte pe tehnologii dezvoltate cu zeci de ani în urmă.

Conflictul cu Iranul a arătat, de asemenea, că armata, marina și forțele aeriene americane sunt deja solicitate intens. Programele de modernizare sunt în desfășurare, însă o parte dintre ele se vor întinde până în anii 2030 și chiar mai departe.

Dronele aduc o nouă categorie de cheltuieli

Războiul din Ucraina a schimbat și modul în care armatele trebuie să gândească achizițiile militare. Dronele pot deveni depășite în câteva luni, nu în decenii, ceea ce obligă armata să aibă sisteme de achiziții mult mai rapide și mai flexibile.

Fiecare dronă este relativ ieftină în comparație cu armele convenționale. Problema apare însă la scară. Conflictele moderne consumă cantități uriașe de astfel de echipamente, iar pierderile rapide înseamnă că ele trebuie înlocuite constant.

În plus, dronele nu înlocuiesc deocamdată armele convenționale mai scumpe. Ele reprezintă, prin urmare, în mare măsură o cheltuială suplimentară pentru anii următori.

Pentagonul poate economisi, dar nu poate rezolva totul

Există și posibilități de reducere a costurilor în interiorul Pentagonului. Departamentul Apărării este o birocrație uriașă, iar sistemul de achiziții militare poate genera risipă. Piața de apărare este, de asemenea, puțin competitivă, deoarece guvernul american lucrează cu un număr limitat de mari contractori.

Totuși, aceste economii nu rezolvă problema principală. Cheltuielile pentru apărare nu sunt principala cauză a creșterii datoriei naționale. Proiecțiile Biroului pentru Buget al Congresului arată că bugetul militar ar urma să crească mai lent decât economia în următorul deceniu. În aceste condiții, apărarea ar contribui chiar la reducerea raportului dintre datoria totală și PIB. Problema este că aceste estimări presupun că nu vor exista războaie majore.

Un război ar schimba complet calculele

Proiecțiile bugetare nu iau în calcul un conflict de amploare și nici propunerea lui Donald Trump privind un buget anual pentru apărare de 1,5 trilioane de dolari. Pentru a înțelege dimensiunea cheltuielilor militare, comparațiile cu programele sociale sunt relevante.

Un portavion din clasa Gerald R. Ford costă aproximativ 13 miliarde de dolari, echivalentul cheltuielilor pentru Social Security în aproximativ trei zile. În 2025, toate achizițiile de arme cu un calibru de până la 30 mm, realizate de toate ramurile armatei americane, au costat aproximativ 650 de milioane de dolari. Suma este mai mică decât cheltuielile pentru Social Security din aproximativ patru ore.

Programul F-35 este și mai scump. Costul total estimat pentru achiziționarea, operarea, întreținerea, modernizarea și alimentarea avioanelor pe întregul ciclu de viață de 94 de ani este mai mic decât suma de 2,3 trilioane de dolari cheltuită anul trecut pentru Medicaid și Social Security.

America trebuie să se pregătească pentru un război pe care nu-l poate bugeta

Apărarea țării rămâne principala responsabilitate a guvernului american. În mod tradițional, statele își asumă datorii în timpul războaielor și încearcă să le reducă în perioadele de pace. Problema Statelor Unite este că presiunea asupra finanțelor publice este deja foarte mare în timp de pace.

Dacă Washingtonul ar trebui să finanțeze un conflict de lungă durată, costurile suplimentare s-ar adăuga peste o structură bugetară dominată deja de cheltuieli sociale și de sănătate. Astfel, întrebarea nu este doar cât de puternică este armata americană sau cât poate cheltui Pentagonul. Întrebarea este dacă economia și bugetul SUA mai au suficient spațiu pentru a susține un război major, în cazul în care unul va deveni inevitabil.

0 comentarii Comentarii