Boom-ul inteligenței artificiale nu seamănă cu alte bule speculative. De ce istoria ar putea să nu se repete

Comparațiile istorice nu sunt lipsite de sens. Marile transformări tehnologice ale trecutului pot oferi indicii despre modul în care investițiile masive modifică economia și despre riscurile care apar atunci când entuziasmul investitorilor crește prea repede. Există, de altfel, asemănări evidente între boom-ul AI și episoadele precedente. Statele Unite investesc în prezent aproximativ 2% din produsul intern brut în construirea infrastructurii necesare inteligenței artificiale. Datele nu sunt perfecte, însă proporția este comparabilă cu nivelurile înregistrate în perioada de vârf a investițiilor în căile ferate.

Electrificarea și apariția internetului au generat, la rândul lor, valuri uriașe de investiții. Chiar și Banca Reglementelor Internaționale, instituție cunoscută pentru abordarea sa prudentă, a atras atenția asupra asemănărilor dintre actualul boom și episoadele speculative din trecut. La prima vedere, concluzia pare simplă: economia americană a mai trecut prin asemenea cicluri, iar istoria ne-ar putea spune și cum se va termina actualul episod. Există însă câteva diferențe fundamentale.

Boom-ul AI este concentrat în Statele Unite

Prima diferență importantă este geografică. Dezvoltarea infrastructurii pentru inteligența artificială este concentrată într-o măsură foarte mare în Statele Unite, China fiind principalul competitor. Marile revoluții tehnologice precedente au avut însă un caracter mult mai internațional. Căile ferate au fost dezvoltate inițial în Marea Britanie, după care aproape toate economiile avansate au început să construiască rapid rețele feroviare.

Un fenomen asemănător s-a produs în perioada electrificării. Mai multe state construiau simultan infrastructura necesară, inclusiv în perioada în care Statele Unite își dezvoltau propria rețea. În cazul inteligenței artificiale, o parte foarte mare a riscului financiar este concentrată într-o singură țară și, implicit, într-un singur sistem financiar. Dacă investițiile vor produce randamentele anticipate, această concentrare ar putea reprezenta un avantaj enorm pentru economia americană. Dacă așteptările sunt însă prea optimiste, tot Statele Unite vor suporta o mare parte din consecințe.

Investițiile în AI se fac cu o viteză fără precedent

A doua diferență este ritmul. Construcția infrastructurii feroviare a fost un proces desfășurat pe parcursul mai multor decenii. Prima linie feroviară americană destinată transportului de pasageri, Baltimore and Ohio Railroad, a fost inaugurată în 1830. Prima cale ferată transcontinentală a fost finalizată în 1869. Au trecut aproape patru decenii. Acest ritm le-a oferit antreprenorilor timp pentru a-și ajusta modelele de afaceri. Băncile au putut să urmărească expunerea financiară, iar autoritățile au avut timp să analizeze necesitatea unor noi reglementări.

Boom-ul infrastructurii AI s-a produs, în schimb, în mai puțin de cinci ani. Centrele de date sunt construite într-un ritm accelerat, iar companiile tehnologice investesc sume uriașe în cipuri, energie, capacitate de calcul și infrastructură. Dacă investitorii sau companiile fac greșeli majore, există foarte puțin timp pentru identificarea și corectarea lor. Iar într-o perioadă de investiții atât de rapide, probabilitatea existenței unor decizii greșite nu poate fi ignorată.

Revoluțiile tehnologice din trecut au creat milioane de locuri de muncă

Există și o a treia diferență, probabil cea mai importantă din punct de vedere social. Marile revoluții tehnologice precedente au creat, în general, mai multe locuri de muncă decât au eliminat. Industria feroviară americană este un exemplu. În perioada sa de vârf, în 1916, aceasta avea aproximativ 1,6 milioane de angajați. Desigur, dezvoltarea trenurilor a afectat industriile mai vechi. Transportul cu diligența a pierdut teren, iar cererea pentru anumite produse asociate transportului tradițional a scăzut.

La nivelul întregii economii, însă, revoluția feroviară a generat o cantitate enormă de activitate economică și locuri de muncă. Nu exista echivalentul unei dezbateri despre o „apocalipsă a locurilor de muncă provocată de căile ferate”. În cazul inteligenței artificiale, discuția este foarte diferită.

AI ar putea elimina milioane de locuri de muncă

Impactul major asupra pieței muncii nu s-a produs încă. Totuși, estimările privind efectele inteligenței artificiale sunt semnificative. Goldman Sachs estimează că AI ar putea înlocui aproximativ o zecime din forța de muncă americană, ceea ce ar însemna aproximativ 15 milioane de locuri de muncă. Mai important este și tipul de slujbe amenințate. Inteligența artificială poate automatiza activități desfășurate de persoane cu studii superioare și venituri relativ ridicate. Sunt vizate inclusiv domenii care până recent păreau mai bine protejate de automatizare. Acest element diferențiază actuala revoluție de multe dintre transformările tehnologice anterioare.

În trecut, noile tehnologii puteau elimina anumite profesii, dar construiau în paralel industrii care necesitau un număr foarte mare de angajați. Nu este încă sigur că inteligența artificială va urma același model.

De ce comparația cu bula dot-com poate fi înșelătoare

Istoria bulelor tehnologice oferă, paradoxal, o perspectivă relativ optimistă. În jurul căilor ferate, electricității și internetului au existat investiții speculative, companii supraevaluate și pierderi importante. Unele afaceri au dispărut. Investitorii au pierdut bani, iar anumite instituții financiare au avut probleme.

Tehnologiile respective au supraviețuit însă prăbușirii speculative. Mai mult, au schimbat economia, au crescut productivitatea și au generat noi industrii și surse de profit. Internetul este exemplul cel mai recent. Prăbușirea dot-com a distrus numeroase companii și evaluări bursiere, dar nu a oprit dezvoltarea internetului. Din acest motiv, comparația dintre AI și bulele tehnologice anterioare poate fi reconfortantă. Mesajul implicit este că, chiar dacă există o bulă speculativă, tehnologia va continua să se dezvolte, iar economia va deveni în cele din urmă mai productivă. Problema este că acest scenariu nu poate fi presupus automat.

Economia nu a mai experimentat un boom exact ca acesta

Actualul val de investiții combină mai multe caracteristici neobișnuite. Sume uriașe sunt investite într-un interval extrem de scurt. Capitalul este concentrat în special în Statele Unite, iar o mare parte din infrastructură este construită de un grup relativ restrâns de companii tehnologice. În același timp, tehnologia finanțată prin aceste investiții ar putea elimina un număr semnificativ de locuri de muncă bine plătite. Economia mondială nu are un precedent perfect pentru această combinație. De aceea, experiența căilor ferate, a electricității sau a internetului poate explica doar o parte din ceea ce se întâmplă acum.

Inteligența artificială ar putea, desigur, să genereze o creștere masivă a productivității și să creeze noi industrii care încă nu există. Investițiile actuale s-ar putea dovedi justificate. Dar istoria nu oferă suficiente dovezi pentru a presupune că rezultatul va fi inevitabil unul pozitiv.

Boom-ul AI rămâne un experiment economic uriaș

Marile tehnologii ale trecutului au trecut prin perioade de entuziasm exagerat, investiții speculative și corecții severe. În cele din urmă, căile ferate, electricitatea și internetul au transformat economia și societatea. Inteligența artificială ar putea avea aceeași traiectorie. Diferența este că investițiile se desfășoară acum la o viteză mult mai mare, riscurile sunt puternic concentrate în economia americană, iar impactul asupra pieței muncii ar putea fi mult mai disruptiv. Tocmai de aceea, avertizează Matthew Lynn în analiza publicată de The Washington Post, trecutul nu oferă o hartă sigură pentru ceea ce urmează.

Boom-ul AI poate avea un final favorabil. Dar actuala explozie a investițiilor este suficient de diferită de revoluțiile tehnologice precedente încât istoria să nu poată garanta acest rezultat, scrie The Washington Post.