Inteligența artificială schimbă și meseriile din securitatea cibernetică

Un atac informatic nu mai arată întotdeauna ca în scenariile cunoscute. În spatele unui incident pot exista acum sisteme bazate pe inteligență artificială care analizează informații, automatizează sarcini și pot modifica viteza cu care sunt descoperite sau gestionate amenințările. Pentru companii, schimbarea nu se oprește însă la tehnologie. Ea ajunge direct în echipele IT și în competențele pe care angajatorii le caută.

Un raport al AI Workforce Consortium arată cât de repede se schimbă piața. 78% dintre joburile din securitate cibernetică cer deja competențe de inteligență artificială, iar cererea se extinde de la utilizarea unor instrumente simple către capacitatea de a supraveghea și verifica sisteme autonome.

Inteligența artificială devine o competență de bază

AI Workforce Consortium studiază modul în care inteligența artificială transformă piața muncii. Organizația reunește companii precum Accenture, Cisco, Google, IBM, Microsoft, Intel și SAP, alături de parteneri europeni și organizații din domeniul formării profesionale, scrie networkworld.

Potrivit raportului, între octombrie 2025 și martie 2026, ponderea anunțurilor pentru joburi de securitate cibernetică din țările G7 care solicitau competențe AI a ajuns la 28,5%. Cu un an înainte, procentul era de 14,2%, ceea ce înseamnă că cererea s-a dublat. G7 include Canada, Franța, Germania, Italia, Japonia, Regatul Unit și Statele Unite.

Raportul vorbește despre apariția unui „agentic skill stack”. Acesta este un set de competențe care începe să devină important pentru roluri precum securitatea cloud, ingineria securității și răspunsul la incidente. Printre cele mai frecvente se află Python, ingineria prompturilor și a contextului, securitatea AI, coordonarea agenților și MLOps.

Agenții AI schimbă munca specialiștilor

Inteligența artificială nu este o apariție nouă în securitatea cibernetică. Schimbarea importantă este amploarea utilizării sale și faptul că specialiștii nu mai sunt concentrați doar pe construirea modelelor. Tot mai mult, ei trebuie să știe să le direcționeze și să le verifice rezultatele.

Această transformare afectează inclusiv rolurile deja cunoscute. Analistul SOC, de exemplu, nu mai este concentrat exclusiv pe procesarea manuală a alertelor. Agenții AI pot prelua sarcini repetitive, precum trierea alertelor, corelarea informațiilor despre amenințări și executarea unor fluxuri standard de decizie.

În locul procesării manuale, analistul ajunge să supravegheze sistemele și să verifice rezultatele. Printre competențele cerute se numără investigarea folosind date generate de sistemele AI, supravegherea agenților, guvernanța și conformitatea AI, threat hunting asistat de inteligență artificială, validarea rezultatelor și coordonarea fluxurilor de securitate.

Apare specialistul în criminalistică AI

O altă meserie începe să se contureze în domeniu: specialistul în criminalistică AI. Rolul său este investigarea sistemelor de inteligență artificială după ce acestea eșuează, produc prejudicii sau ajung să fie implicate în dispute juridice.

Investigațiile sunt diferite de criminalistica digitală tradițională. În locul unei imagini de disc sau al unei capturi de trafic, specialistul poate analiza datele de antrenare, parametrii modelului, istoricul prompturilor și jurnalele de inferență. Aceste informații pot fi verificate pentru a identifica probleme precum manipularea, contaminarea datelor sau atacurile concepute pentru a păcăli sistemul.

Competențele necesare sunt, la rândul lor, diverse. Ele includ criminalistică digitală, platforme de inteligență artificială, Python și SQL, analiză de date, machine learning, threat intelligence, remedierea incidentelor și analiza juridică și de reglementare.

Companiile au nevoie de oameni care verifică AI-ul

Transformarea nu se limitează la câteva funcții. Pe măsură ce agenții preiau o parte mai mare din activitate, echipele sunt reorganizate în jurul unor combinații între muncă umană și muncă realizată de mașini. Raportul indică apariția unor structuri mai flexibile, în care angajații vor ajunge să gestioneze propriile portofolii de agenți AI.

În acest nou model, oamenii nu dispar din procesul de decizie. Rolul lor se schimbă. Ei trebuie să verifice rezultatele generate de AI, să evalueze riscurile și să se asigure că deciziile luate de sisteme sunt corecte și justificate.

Raportul indică și o creștere puternică a cererii pentru competențe care nu sunt strict tehnice. Gândirea etică a crescut cu 533% de la un an la altul, gândirea sistemică cu 251%, iar implicarea părților interesate cu 125%. Aceste abilități devin importante pentru cei care trebuie să gestioneze sisteme autonome și să lucreze între mai multe echipe.

Investițiile în oameni rămân în urmă

Una dintre probleme este diferența dintre investițiile companiilor în tehnologie și cele făcute în angajați. Un sondaj Cisco citat în raport arată că mai mult de o treime dintre liderii din securitate cibernetică intenționează să investească în capabilități de securitate bazate pe AI în următorii unu-doi ani. Doar 25% acordă însă prioritate investițiilor în oameni.

Această diferență poate accentua deficitul de competențe. Companiile pot introduce sisteme AI tot mai sofisticate, dar au nevoie de specialiști care să le configureze, să le supravegheze și să verifice ceea ce produc. În lipsa acestor oameni, tehnologia poate evolua mai repede decât capacitatea organizațiilor de a o controla.

Problema nu se limitează la securitatea cibernetică. Și domeniul wireless resimte concurența pentru specialiști. Potrivit raportului Cisco State of Wireless 2026, 86% dintre organizații întâmpină dificultăți în recrutarea profesioniștilor calificați în wireless. În același timp, jumătate dintre respondenți spun că inteligența artificială este domeniul care atrage specialiști din wireless către alte activități.

Joburile IT se schimbă odată cu AI

Pentru angajatori, schimbarea presupune și o altă abordare a recrutării. În locul unor modele bazate aproape exclusiv pe experiență, raportul recomandă orientarea către competențe și dezvoltarea activă a angajaților.

Inițiative precum Google Vantage Project, IBM AI Builders Challenge, Cisco Networking Academy Capture the Flag și programul Pearson AI Skills for the Future sunt prezentate ca exemple de formare bazată pe exerciții practice. Scopul este ca oamenii să poată lucra direct cu sisteme autonome și să rezolve situații complexe într-un mediu cât mai apropiat de cel real.

Pe măsură ce agenții AI intră în tot mai multe activități, competențele necesare pentru joburile IT se schimbă odată cu ele. Cunoașterea tehnologiei rămâne importantă, dar la fel de importante devin capacitatea de a verifica, de a evalua riscuri și de a lua decizii atunci când sistemul automat nu oferă singur răspunsul corect.