Admitere la liceu după competențe. Daniel Funeriu vrea o Evaluare Națională cu patru domenii

Evaluarea Națională și admiterea la liceu intră din nou în centrul unei dezbateri despre viitorul școlii românești. Daniel Funeriu propune o schimbare radicală a examenului de la finalul clasei a VIII-a. Modelul său introduce patru domenii evaluate și medii ponderate. Astfel, profilul liceului ar conta mai mult în rezultatul final. Propunerea vine într-un moment în care sistemul de admitere este deja într-o perioadă de schimbare.

Daniel Funeriu vrea patru probe la Evaluarea Națională

Propunerea a fost prezentată de Daniel Funeriu la Comisia pentru Învățământ din Senat, pe 2 septembrie 2026. Fostul ministru consideră că Evaluarea Națională trebuie modificată „din temelie”. Modelul propus presupune patru probe scrise. Elevii ar susține examene la: Limba română, Matematică, Științe și Umanioare. Pentru elevii minorităților naționale s-ar adăuga proba de limbă maternă.

Ideea centrală este simplă. Examenul trebuie să măsoare mai multe componente ale pregătirii gimnaziale. Funeriu argumentează că disciplinele care nu sunt evaluate riscă să fie tratate mai puțin serios. În viziunea sa, admiterea la liceu ar trebui să reflecte mai bine aptitudinile elevilor.

Admiterea la liceu ar putea deveni o ecuație diferită pentru fiecare profil

Elementul cel mai interesant al propunerii îl reprezintă coeficienții. Fiecare liceu ar urma să stabilească, cu un an înaintea examenului, ponderile disciplinelor. Coeficienții ar fi adaptați profilului sau filierei.

Funeriu oferă exemplul unui liceu cu profil Matematică-Fizică. În acest caz, matematica ar putea primi coeficientul 4. Științele ar avea coeficientul 3. Limba română ar primi coeficientul 2. Umanioarele ar avea coeficientul 1.

Notele obținute la cele patru probe ar fi transformate într-o medie ponderată. Aceasta ar sta la baza ierarhizării candidaților pentru profilul ales. Prin urmare, aceeași notă nu ar avea automat aceeași greutate peste tot. Ar fi o schimbare importantă de perspectivă. Accentul s-ar muta de la „cine are media mai mare” spre „cine se potrivește mai bine profilului”.

De ce consideră Funeriu necesară schimbarea

În argumentația prezentată la Senat, Daniel Funeriu pornește de la relația dintre evaluare și învățare. El susține că o disciplină care nu este examinată riscă să fie neglijată. În viziunea sa, elevii trebuie să păstreze o pregătire mai echilibrată. În același timp, sistemul ar trebui să permită o orientare mai clară către profilul liceului.

Funeriu a legat propunerea și de schimbările economice și educaționale globale. El consideră că tinerii români vor concura într-un mediu internațional tot mai competitiv. Mesajul său este unul apăsat: școala trebuie să pregătească elevii pentru o lume în care competiția nu mai are granițe.

Media ponderată ar schimba logica examenului

Modelul propus poate fi înțeles printr-un exemplu simplu. Doi elevi pot obține aceeași medie generală. Primul poate avea rezultate foarte bune la matematică și științe. Al doilea poate avea rezultate mai bune la română și umanioare. În sistemul actual, diferența dintre profilurile lor poate fi estompată de media generală. Într-un sistem cu coeficienți, situația s-ar schimba. Primul elev ar putea fi avantajat la un profil real. Al doilea ar putea avea un avantaj la un profil umanist.

Astfel, admiterea la liceu ar încerca să coreleze rezultatul examenului cu specializarea aleasă. Este, în esență, o formă de profilare educațională.

Propunerea apare pe fondul unei dispute despre admiterea separată

Dezbaterea despre Evaluarea Națională are loc într-un context legislativ complicat. Comisia pentru Învățământ din Senat a discutat și desființarea examenului suplimentar de admitere la liceu.

Potrivit G4Media, membrii comisiei au votat în unanimitate proiectul care abrogă prevederea privind această admitere separată. Votul final era programat pentru 8 septembrie 2026. Prin urmare, discuția nu privește doar structura examenului. Ea privește și arhitectura întregului proces prin care elevii ajung la liceu.

Sistemul pentru 2027 păstrează însă concursul de admitere

Propunerea lui Funeriu nu reprezintă, în acest moment, o regulă în vigoare. Ministerul Educației și Cercetării a publicat în august 2026, în consultare publică, metodologia pentru admiterea din 2027-2028. Documentul prevedea posibilitatea ca liceele să organizeze concurs de admitere după Evaluarea Națională. Concursul putea viza maximum 50% dintre locurile unei unități, potrivit informării ministerului. Candidații trebuiau să obțină cel puțin nota 5 la fiecare probă a Evaluării Naționale.

Concursul ar fi presupus două probe stabilite pentru profilul sau specializarea respectivă. Aceste prevederi rezultă din cadrul legal aplicabil Legii învățământului preuniversitar nr. 198/2023. Prin urmare, există o diferență între propunerea lui Daniel Funeriu și cadrul oficial aflat în consultare. Una este o soluție propusă în dezbaterea publică. Cealaltă este o procedură prevăzută de legislație și de proiectele ministeriale.

Evaluarea Națională, între uniformitate și specializare

Miza dezbaterii depășește numărul probelor. În centrul discuției se află o întrebare veche: trebuie ca toți elevii să fie evaluați identic? Un sistem uniform oferă comparabilitate. Toți candidații susțin aceleași tipuri de probe. Un sistem cu ponderi diferite poate reflecta mai bine specificul profilului, dar introduce și noi provocări.

Liceele ar trebui să stabilească transparent coeficienții. Elevii și părinții ar trebui să îi cunoască suficient de devreme., și, în general, regulile ar trebui să fie previzibile. Altfel, reforma riscă să mute presiunea, fără să rezolve problema.

Patru domenii, o singură miză, potrivirea elevului cu profilul

Propunerea lui Daniel Funeriu urmărește o idee clară. Elevul nu este doar o medie, el are puncte forte diferite. Un examen care le surprinde mai nuanțat ar putea contribui la orientarea școlară.

În același timp, patru probe înseamnă și mai multă presiune pentru elevii de clasa a VIII-a. Reforma ar trebui să găsească echilibrul dintre exigență și predictibilitate. O evaluare mai amplă nu este automat o evaluare mai bună. Contează și calitatea subiectelor, relevanța competențelor verificate, mai ales, felul în care rezultatele sunt folosite.

România își schimbă treptat arhitectura educațională

Propunerea privind Evaluarea Națională apare într-o perioadă mai largă de transformări. Ministerul Educației a anunțat noi planuri-cadru pentru liceu. Acestea sunt aplicate începând cu anul școlar 2026-2027, inclusiv printr-un program național de pilotare. Și examenul de Bacalaureat urmează să fie diferențiat pentru generația care va finaliza liceul în 2030. Ministerul prevede probe corelate cu filiera, profilul și specializarea elevului.

În acest context, ideea unor evaluări mai apropiate de profilul ales nu apare izolată. Ea se înscrie într-o transformare mai largă a sistemului.

O reformă care ar putea schimba traseul de la gimnaziu la liceu

Dacă propunerea ar fi adoptată, admiterea la liceu ar deveni mai strâns legată de profilul fiecărei unități. Elevii ar susține aceleași patru domenii, liceele ar aplica însă ponderi diferite. Rezultatul ar fi o medie construită în funcție de direcția educațională aleasă.

Conceptul poate părea complicat, în fond, principiul este foarte simplu. Nu orice cheie trebuie să deschidă aceeași ușă. Dar o asemenea reformă ar avea nevoie de reguli clare, transparență și timp pentru adaptare. Daniel Funeriu readuce astfel în discuție o întrebare fundamentală despre școala românească.

Trebuie ca examenul să compare elevii sau să îi ajute să-și găsească mai bine locul? Răspunsul ar putea decide nu doar forma unei probe. Ar putea schimba chiar traseul educațional al unei generații.