„Retrageți finanțarea poliției” nu mai este un slogan acceptabil pentru stânga americană

Au trecut mai bine de șase ani de la cea mai amplă serie de proteste din istoria Statelor Unite. Manifestațiile au avut loc în timpul celei mai mortale pandemii din ultimul secol. În centrul lor s-a aflat cererea ca banii alocați departamentelor de poliție să fie redirecționați către instituții și servicii publice care combat sărăcia. Activiștii au rezumat această idee prin sloganul „Retrageți finanțarea poliției” („Defund the police”), scrie The New Yorker.

Astăzi, sloganul a ajuns o problemă pentru politicienii americani de stânga. Candidații liberali, progresiști și de stânga evită să îl mai susțină. Alexandria Ocasio-Cortez a spus recent că un consilier local folosește expresia „Woke 1 a fost nebunesc”. Ea a explicat că, în timpul pandemiei de COVID, „ușile erau larg deschise pentru a lua în considerare orice politică ce ne-ar fi putut duce într-un loc mai bun”. În opinia sa, discuțiile din acea perioadă au fost „foarte productive”.

Și Zohran Mamdani, primarul New Yorkului, s-a îndepărtat de poziția pe care o avea în 2020. Atunci scria: „Retrageți finanțarea. Desființați-o. Puneți capăt ciclului violenței”. În campania din 2025, poziția sa s-a schimbat. Întrebat despre retragerea lui Ocasio-Cortez, Mamdani a spus: „Uneori, ceea ce crezi se poate schimba. (…) Am spus foarte clar că nu susțin retragerea finanțării poliției și că nu voi retrage finanțarea poliției”.

Liderii unor organizații de stânga au criticat, la rândul lor, apelul. Campania este prezentată frecvent drept un exemplu al politicii „woke” considerate ruptă de preocupările clasei muncitoare. Pentru alții, ea a fost pur și simplu nerealistă.

Un slogan care sperie politicienii

Schimbarea de poziție are loc înaintea alegerilor de la jumătatea mandatului. Acestea pot avea consecințe importante pentru Partidul Democrat. Democrații au șansa de a slăbi controlul republican asupra puterii dacă anumiți candidați își câștigă cursele electorale. În interiorul partidului continuă însă disputa privind eșecul din alegerile prezidențiale din 2024. Aripa de stânga consideră că Kamala Harris nu a explicat suficient cum ar fi limitat inflația. Problema era legată de ceea ce Mamdani numise în campanie „criza accesibilității”.

Pentru stânga, răspunsul ar fi putut include asistență medicală universală, costuri mai mici pentru locuințe și subvenții pentru serviciile de îngrijire a copiilor.

Centriștii au văzut lucrurile diferit. Ei au considerat că Harris s-a poziționat prea la stânga prin susținerea drepturilor persoanelor transgender și a altor forme de politică identitară. În opinia lor, aceste poziții i-au îndepărtat pe alegătorii din clasa muncitoare. Disputa s-a intensificat pe măsură ce candidații progresiști și de stânga au continuat să câștige alegeri. Mulți dintre ei sunt membri ai Democratic Socialists of America.

Unul dintre cele mai mari rezultate-surpriză a venit în alegerile primare pentru locul de senator al lui Marco Rubio. Angie Nixon, parlamentar local din Florida și membră recentă a D.S.A., l-a învins pe fostul locotenent-colonel al armatei Alex Vindman, fost angajat al Consiliului Național de Securitate. Nixon strânsese un milion de dolari, față de cele 16 milioane adunate de Vindman. Cu toate acestea, ea a câștigat cu 12 puncte procentuale.

Democrații se luptă pentru direcția partidului

În iunie 2026, democrații centriști din Camera Reprezentanților au contribuit la lansarea campaniei „Promise to America”. Inițiativa a fost concepută pentru a contracara popularitatea în creștere a organizației Democratic Socialists of America (D.S.A.).

Reprezentanții Tom Suozzi, din New York, și Adam Gray, din California, le-au cerut candidaților democrați să semneze un angajament care începea cu o formulare tranșantă: „Suntem capitaliști, nu socialiști”. Documentul susținea disciplina fiscală, aplicarea măsurilor privind frontiera, siguranța publică și „un patriotism încrezător” ca valori ale Partidului Democrat.

Până la sfârșitul lunii august, doar șase membri ai Camerei figurau printre semnatari. Lor li se adăugau câțiva reprezentanți locali, candidați pentru Congres și consultanți politici. Suozzi și-a rezumat poziția astfel: „Nu suntem de acord cu MAGA. Nu suntem de acord cu socialiștii. Nu vrem acest extremism. Vrem mainstream”.

Sprijinul pentru serviciile sociale rămâne puternic

Deși apelul pentru retragerea finanțării poliției este asociat cu excesele politicii „woke”, ideile aflate în spatele lui nu au dispărut. Extinderea serviciilor sociale și redistribuirea bogăției continuă să aibă susținători în Statele Unite.

La sfârșitul lui 2025, 64% dintre americani spuneau că guvernul federal ar trebui să asigure accesul tuturor la servicii medicale. Pentru Gallup, acesta a fost cel mai ridicat nivel pentru această întrebare din 2007. Un raport Pew arăta că 55% dintre respondenți considerau că ajutorul acordat persoanelor sărace face mai mult bine decât rău. Un alt sondaj indica faptul că 52% susțineau acordarea unor ajutoare mai mari celor aflați în nevoie, chiar dacă acest lucru ar crește datoria federală.

Majoritatea americanilor susținea și taxe mai mari pentru marile companii și corporații. Același sprijin exista pentru majorarea taxelor aplicate gospodăriilor cu venituri de peste 400.000 de dolari.

În rândul democraților, interesul pentru socialism era și mai vizibil. Un sondaj CBS News arăta că 58% dintre democrați priveau socialismul favorabil. Doar 32% aveau o opinie pozitivă despre capitalism. Jumătate dintre democrați aveau o opinie favorabilă și despre eticheta „socialist democrat”. Ceilalți erau în mare parte neutri.

Reforma justiției precede protestele din 2020

În privința poliției, activiștii au obținut o parte importantă din ceea ce urmăreau. O majoritate a americanilor consideră că programele sociale bine finanțate pot contribui la reducerea criminalității. În 2025, aproape 70% dintre respondenții unui sondaj Gallup au preferat ca guvernul să direcționeze mai mulți bani și mai mult efort către problemele sociale și economice. Doar 29% au preferat alocarea unor resurse suplimentare pentru aplicarea legii.

Sprijinul pentru cheltuieli sociale nu rezolvă însă problema rolului poliției. În același timp, numărul persoanelor ucise de poliție a rămas ridicat, chiar dacă rata criminalității a ajuns la niveluri extrem de scăzute. Potrivit unui raport Campaign Zero din 2025, poliția a ucis 1.314 persoane în acel an. A fost prima scădere anuală a numărului de persoane ucise de poliție din 2019.

Cererea pentru schimbarea sistemului nu a apărut însă brusc după uciderea lui George Floyd. Ea a fost rezultatul mai multor ani de activism local, care produsese puține schimbări concrete. În Illinois, guvernatorul republican George Ryan a declarat la începutul noului secol un moratoriu asupra pedepsei capitale. În cei 13 ani anteriori, 13 bărbați condamnați la moarte fuseseră exonerați.

Trei ani mai târziu, Ryan a transformat toate condamnările la moarte aflate în vigoare în pedepse cu închisoarea pe viață fără posibilitatea eliberării condiționate. Până în 2011, Illinois abolise pedeapsa capitală. Cartea „Noul Jim Crow”, scrisă de Michelle Alexander, a devenit apoi un bestseller. Volumul a amplificat reacția împotriva încarcerării în masă. Chiar și unii republicani, în special conservatorii preocupați de cheltuielile publice, au început să-și reconsidere politicile tradiționale privind criminalitatea.

În 2015, Bill Clinton a recunoscut la o reuniune a Asociației Naționale pentru Promovarea Persoanelor de Culoare (NAACP) din Philadelphia că legea privind controlul criminalității și aplicarea legii din 1994, pe care o semnase, „a înrăutățit problema”.

Black Lives Matter a accelerat presiunea

Odată cu ascensiunea mișcării „Viețile persoanelor de culoare contează” („Black Lives Matter”), poliția a devenit centrul cererilor privind schimbarea sistemului de justiție american. Uciderea lui Michael Brown Jr. în Ferguson, Missouri, și revolta care a urmat au declanșat investigații asupra structurilor locale de aplicare a legii din întreaga țară.

În mai 2015, grupul de lucru al lui Barack Obama pentru poliția secolului XXI a publicat un raport cu 59 de recomandări pentru reformă. Printre ele se aflau propuneri legate de sărăcie și lipsa accesului la educație sau servicii medicale. Raportul nu oferea însă un plan pentru finanțarea reformelor și nici obligații care să poată fi impuse.

Până la începutul lui 2017, structurile de aplicare a legii din 16 comitate și orașe, printre care Memphis, Milwaukee, Philadelphia și San Francisco, încheiaseră acorduri voluntare cu Departamentul Justiției. Acestea acceptau evaluări externe ale departamentelor de poliție și sprijin federal pentru aplicarea reformelor. Numărul anual al persoanelor ucise de poliție a rămas însă aproape neschimbat.

Un raport al Grupului de lucru pentru responsabilizarea poliției din Chicago, creat după uciderea adolescentului de culoare Laquan McDonald, a evidențiat la rândul său probleme profunde în relația dintre poliție și comunitățile de culoare.

Americanii vor schimbări, nu desființarea poliției

Sondajele din 2020 arată că respingerea sloganului nu însemna neapărat respingerea tuturor ideilor sale. În iunie 2020, 34% dintre participanții la un sondaj ABC News susțineau mișcarea pentru retragerea finanțării poliției. O lună mai târziu, un sondaj Gallup arăta că 47% dintre americani susțineau transferarea unei părți din fondurile poliției către serviciile sociale. Procentul ajungea la 70% în rândul adulților de culoare.

Rezultatele nu erau contradictorii. Mulți respondenți de culoare doreau protecție împotriva violenței, dar susțineau și schimbări privind atribuțiile poliției și modul în care erau cheltuiți banii publici. În același sondaj Gallup, 58% dintre americani și 88% dintre adulții de culoare spuneau că poliția avea nevoie de schimbări majore.

74% susțineau renunțarea la practicile de tip „oprire și percheziționare”. Jumătate erau favorabili ideii ca anumite infracțiuni nonviolente să nu mai fie sancționate prin intervenția poliției. Astfel, exista o diferență între respingerea sloganului și susținerea unor schimbări concrete. Mulți americani nu doreau desființarea poliției, dar erau favorabili limitării rolului acesteia și extinderii serviciilor sociale.

Moștenirea unei mișcări controversate

Una dintre problemele mișcării „Viețile persoanelor de culoare contează” („Black Lives Matter”) a fost organizarea descentralizată. Structura a permis protestelor să apară rapid în locuri diferite, în funcție de situațiile locale. În același timp, această organizare a făcut mai dificilă construirea unei campanii naționale disciplinate și coordonate. Activiștii au oscilat între retragerea finanțării poliției și desființarea acesteia, ca și cum cele două obiective ar fi fost interschimbabile.

Democrații s-au concentrat în schimb asupra Legii George Floyd privind poliția și aplicarea legii. Adoptarea ei ar fi necesitat o operațiune politică bine organizată și o implicare mai consistentă a partidului. Mișcarea a lăsat totuși rezultate concrete. Printre acestea se numără reforme importante ale sistemului de cauțiune în New York și California. Un alt exemplu este modelul „îngrijire, nu polițiști”, în care specialiștii în sănătate mintală răspund apelurilor de urgență în locul poliției.

În 2024, o analiză a bugetelor și site-urilor municipalităților a identificat forme de răspuns alternativ la situații de urgență în 44 dintre cele mai mari 50 de orașe americane. În aceste cazuri, specialiștii în servicii sociale erau cel puțin parteneri ai poliției.

Angie Nixon oferă un exemplu al acestei schimbări. După victoria în alegerile primare din Florida, ea a fost întrebată despre retragerea finanțării poliției. „Nu susțin retragerea finanțării poliției. Susțin o reformă amplă a sistemului de justiție penală, pentru a ne asigura că abordăm unele dintre cauzele profunde care îi determină pe oameni să ajungă să comită infracțiuni”, a spus Nixon.

Pentru stânga americană, provocarea este acum să susțină alternative la poliție și servicii publice fără să revină la un slogan care a devenit politic greu de apărat.