Uzina Dacia de la Mioveni trebuie să facă față unei schimbări importante a pieței auto europene. Mașinile echipate cu motoare termice se vând mai greu. În același timp, automobilele electrice câștigă teren. Pentru o fabrică a cărei producție este concentrată în mare parte pe motorizările tradiționale, schimbarea se traduce prin volume mai mici.
Mihai Bordeanu, Head of Country Renault Group și șeful Dacia South East Europe, avertizează că problema nu mai poate fi amânată. Mioveniul trebuie să își îmbunătățească poziția în competiția cu celelalte uzine ale grupului Renault. Altfel, șansele de a primi proiecte noi vor rămâne reduse.
În acest moment, presiunea vine din mai multe direcții. Costurile cu energia și taxele din România influențează competitivitatea. Există și cheltuieli pe care Dacia trebuie să le controleze direct. Printre acestea se numără logistica și achizițiile. Organizarea activității este, de asemenea, importantă.
Producția Dacia intră pe scădere
Prima consecință este deja vizibilă în fabrică. Cererea mai redusă pentru modelele cu motoare termice se reflectă în volumele produse la Mioveni. Compania estimează pentru perioada următoare o scădere de două cifre.
Bordeanu explică faptul că fenomenul nu este izolat de România. Piața europeană trece printr-o schimbare. Segmentul electric crește, în timp ce automobilele tradiționale nu mai au aceeași evoluție.
„Volumul de producție de la Dacia pe care îl avem acum e inferior celui din trecut și aici, cauzele sunt nenumărate. Avem o scădere și aici în România. Ne uităm și în Europa, este consecința strategiei pe care am avut-o cei orientați pe zona de motoare cu combustie. Segmentul electric crește foarte mult, în Europa, nu în România. Asta, practic, ne duce la o scădere a producției undeva la 2 cifre. Da, producția scade, consecința e că va trebui să dăm oameni afară”.
Pentru Mioveni, această evoluție înseamnă că fabrica trebuie să își adapteze producția. Piața auto europeană se schimbă rapid.
Scăderea producției poate aduce noi concedieri
Reducerea activității se poate răsfrânge direct asupra numărului de angajați. Dacia a apelat deja la un program de plecări voluntare. Conducerea nu exclude însă continuarea reducerilor de personal, scrie Profit.
„Lucrurile sunt serioase și pot să spun că au fost acțiuni, s-au încheiat, știți foarte bine de celebrul plan de plecare voluntară, s-au încheiat faze ale lui, nu garantăm că nu vor mai fi”, a spus Bordeanu.
Dimensiunea reducerilor de până acum este deja semnificativă. Potrivit șefului Dacia România, aproximativ 1.000 de persoane cu contract de muncă au plecat din companie. Numărul celor care au părăsit uzina dintre angajații cu contracte pe perioadă determinată a depășit 700. În condițiile în care producția este estimată să scadă în continuare, compania nu poate exclude noi plecări.
Competitivitatea uzinei, principala problemă
Dincolo de numărul de automobile produse, miza pentru Mioveni este costul la care acestea pot fi fabricate. Uzina concurează pentru proiecte cu alte fabrici din cadrul Renault Group. Diferențele de cost pot decide unde ajung modelele viitoare.
Bordeanu spune că formula este, în esență, simplă. Costul unei mașini este influențat de forța de muncă, materiale și energie. Toate cele trei componente trebuie analizate pentru ca fabrica să își recapete competitivitatea.
„Dar e la fel de de simplu să creștem competitivitatea. Că devenim din ce în ce mai puțin competitivi, spunem asta tot timpul, mașină e făcută din fier, energie și oameni. Oamenii trebuie să câștige mai mult, pentru că recuperăm, e normal să fie așa. Doi, fiarele știți foarte mult, sunt costuri în materii prime și așa mai departe, mă exprim așa, un pic eufemistic, iar energia e foarte importantă. Ar trebui să ținem un seminar, dar putem să o spunem foarte simplu: nimic bun nu se întâmplă și nu numai că nu se întâmplă acum. Nu se întâmplă categoric nici până la sfârșitul anului și n-avem nicio viziune că putem face o predicție pe un orizont de timp undeva până la finalul decadei. Din cauza asta suferim și lucrurile astea trebuie neapărat reglate, în clipa în care o să avem un Executiv responsabil. Nu mă aștept să rezolvăm din octombrie-noiembrie, dar să avem un orizont de timp vizibil, pentru că altminteri, repet, au plecat o mie de oameni cu contract de muncă, au plecat peste 700 cu contract pe perioadă determinată și vor mai pleca”.
Mesajul este că uzina are nevoie de un cadru economic mai predictibil. În același timp, fabrica trebuie să ia propriile măsuri pentru reducerea costurilor.
Dacia încearcă să reducă factura la energie
Energia este una dintre zonele în care compania poate interveni direct. Dacia pregătește instalarea unor panouri fotovoltaice pe acoperișurile uzinei. Prin acest proiect, fabrica va începe să producă o parte din energia pe care o consumă.
„Săptămâna viitoare vom semna un contract pentru panouri fotovoltaice pe care noi o să le punem pe tot ce înseamnă acoperiș. Practic vom deveni prosumatori. Ne vom gândi și la baterii, dar deocamdată vorbim doar despre panouri, care ne vor acoperi circa 8% din energie”.
Proiectul ar urma să acopere aproximativ 8% din necesarul de energie al uzinei. Compania analizează și utilizarea unor baterii. Această componentă nu este inclusă deocamdată în proiectul anunțat. Reducerea facturii energetice este importantă. Prețul energiei reprezintă unul dintre factorii care pot face diferența între o uzină competitivă și una care pierde în fața altor facilități de producție.
Fără modele noi până când Mioveniul nu devine competitiv
Problema costurilor are consecințe directe asupra viitorului fabricii. În prezent, niciun proiect nou nu este alocat uzinei Dacia de la Mioveni. Fabrica trebuie mai întâi să își îmbunătățească performanța. Astfel, va putea concura din nou pentru modele ale Renault Group. Într-un grup cu mai multe facilități de producție, alegerea uzinei pentru un nou proiect depinde și de capacitatea acesteia de a produce eficient.
De aceea, competitivitatea nu este doar o chestiune contabilă. Ea poate decide dacă Mioveniul va primi sau nu modele noi în următorii ani.
Logistica și costurile interne trebuie regândite
O parte dintre soluții trebuie găsite chiar în interiorul uzinei. Bordeanu indică logistica și achizițiile printre domeniile în care există loc pentru îmbunătățiri. Compania trebuie să urmărească și evoluția costurilor cu forța de muncă. În plus, rezultatele actuale trebuie comparate cu perioadele în care uzina funcționa la parametri mai buni.
„Sigur că avem și noi mult de lucru aici e clar, adică sunt logistice, sunt niște costuri pe care le-am tot crescut în ultima vreme. CEO-ul nostru este de formație buyer, super specializat în negocieri. În special în zona asta de buying, vor trebui ameliorate la noi în strategia din următorii ani, pentru că salariile nu pot exploda permanent și depăși curba de inflație la Mioveni .Alți angajați din alte țări au înțeles lucrul ăsta.
Ar trebui să ajute producția europeană și aici e o dezbatere. Practic la fiecare departament sunt câteva lucruri clare de făcut, care țin de eficiență și de comparația cu perioada 2009. Cum facem să ne întoarcem acolo asta e întrebarea că fiecare dintre noi are încă o temă de casă”.
Compania vede, așadar, două niveluri de acțiune. Unele țin de eficiența fiecărui departament și de costurile pe care le poate controla Dacia. Altele depind de mediul economic și de deciziile autorităților.
Miza este viitorul uzinei din Mioveni
Pentru fabrica de la Mioveni, perioada următoare va fi importantă. Miza nu este doar nivelul producției. Contează și locul pe care îl va ocupa uzina în planurile Renault Group. Schimbarea preferințelor cumpărătorilor europeni complică situația fabricilor orientate spre motoare termice. În acest context, Mioveniul trebuie să își demonstreze competitivitatea. Doar astfel va putea rămâne în cursa pentru viitoarele proiecte.
În paralel cu reducerea costurilor, Dacia trebuie să facă față unei piețe în schimbare. Segmentul tradițional pe care s-a bazat producția uzinei nu mai crește. Pentru companie, obiectivul este să recupereze eficiența pierdută. În același timp, trebuie create condițiile pentru ca Mioveniul să poată concura din nou pentru modele noi. În lipsa acestor schimbări, scăderea producției și reducerea personalului riscă să continue.
Volkswagen elimină 100.000 de locuri de muncă
Volkswagen a aprobat un plan istoric de restructurare, prin care numărul total al locurilor de muncă eliminate în următorii ani ajunge la 100.000. Măsura face parte din „Future Plan 2030” și vine pe fondul presiunilor generate de tarife, supracapacitatea de producție și concurența producătorilor asiatici.
Aproximativ 50.000 de posturi suplimentare vor dispărea la nivel mondial până la sfârșitul deceniului. Acestea se adaugă celor 50.000 de locuri de muncă a căror eliminare fusese deja decisă în Germania începând din 2024.
În total, reducerile reprezintă aproximativ 15% din forța de muncă globală a grupului, care include mărci precum Volkswagen, Audi, Porsche, Seat și Skoda.
Patru fabrici germane, în incertitudine
Volkswagen se confruntă cu o supracapacitate de producție în Europa estimată la aproximativ 500.000 de vehicule. Pentru fabricile din Emden, Zwickau, Hanovra și Neckarsulm nu există garanții privind menținerea producției între 2031 și 2034.
Închiderea lor nu a fost decisă, dar nici exclusă.
„Sunt analizate utilizări alternative”, a precizat grupul german, care vrea să stabilească până la mijlocul lui 2027 o nouă organizare industrială pentru fabricile sale europene.
Volkswagen își înjumătățește gama de modele
Restructurarea presupune și o schimbare majoră a ofertei. Volkswagen intenționează să reducă la jumătate gama de modele până în 2035 și să diminueze cu 75% complexitatea gamei de produse.
Grupul urmărește în același timp o marjă operațională de 9% până în 2030, față de doar 3% în 2025.
Pentru perioada 2027-2031, Volkswagen intenționează să investească 135 de miliarde de euro în fabrici, cercetare și dezvoltare.
Schimbări și pe piețele externe
În America de Nord, grupul își va concentra activitatea asupra segmentelor cu cele mai mari profituri. În China, Volkswagen își va adapta strategia la încetinirea ritmului de creștere a pieței și își va consolida exporturile către țările din emisfera sudică.
Compania vrea să își simplifice și sistemul de guvernanță, considerat de mult timp prea greoi. Landul Saxonia Inferioară deține 20% din capital și are drept de blocaj în deciziile strategice, în timp ce reprezentanții angajaților au o influență importantă asupra consiliului de supraveghere.
Restructurarea marchează astfel una dintre cele mai mari transformări din istoria Volkswagen. Grupul încearcă să reducă masiv costurile și să își adapteze producția la schimbările rapide din industria auto.