Riscul sabotajului rusesc în Europa. Un conflict care poate scăpa de sub control

Opțiunile Europei sunt limitate în fața unei serii îngrijorătoare de comploturi și provocări. Însă riscul unor consecințe imprevizibile este în creștere.

Atacul eșuat cu drone asupra unui aeroport din Germania face parte dintr-un tipar periculos de escaladare. Experți și oficiali avertizează că acesta riscă să declanșeze o confruntare deschisă cu NATO, indiferent dacă Kremlinul își dorește sau nu acest lucru.

Oficialii germani au declarat în această săptămână că statul rus s-a aflat în spatele atacului. O dronă încărcată cu explozibili a lovit un avion cargo ucrainean staționat, iar o a doua dronă pare să fi intrat în coliziune cu un avion aflat în curs de decolare. Ambele drone au eșuat în tentativa de a detona.

Dacă atacul ar fi reușit, ar fi putut provoca victime și ar fi generat consecințe imprevizibile, au avertizat oficialii.

A fost cel mai spectaculos incident dintr-o serie de atacuri de acest fel. Printre acestea se numără planuri de amplasare a unor dispozitive incendiare la bordul avioanelor cargo DHL, aruncarea în aer a unor linii de cale ferată în Polonia și incendierea unor depozite și centre comerciale din Europa, conform The New York Times.

Sabotajul rusesc se intensifică în Europa

Astfel de atacuri au început să apară la scurt timp după ce Rusia a lansat invazia pe scară largă a Ucrainei, în 2022. Ele fac parte din efortul președintelui Vladimir V. Putin de a aduce războiul în Occident.

În ultima perioadă însă, atacurile s-au intensificat atât ca frecvență, cât și ca amploare, potrivit oficialilor occidentali din domeniul securității. Alături de acestea, informații recente atribuite serviciilor occidentale de informații sugerează că Rusia ar putea pregăti un anumit tip de incursiune militară sau provocare pe flancul estic al NATO. Situația a provocat îngrijorare în Europa, iar oficialii încearcă să găsească soluții.

„Europenii se confruntă cu adevărul dificil că aceasta este noua normalitate”, a declarat miercuri Ursula von der Leyen, președinta brațului executiv al Uniunii Europene. „Trebuie să intensificăm eforturile, iar asta înseamnă să fim pregătiți să răspundem mai bine și mai rapid nesăbuinței Rusiei.”

Presiunea războiului ajunge în Occident

Experții consideră că intensificarea atacurilor este alimentată, cel puțin parțial, de frustrarea lui Putin față de situația de pe front. Avansul Rusiei este lent, iar pierderile sunt uriașe. În același timp, economia rusă este pusă sub presiune de atacurile ucrainene cu rază lungă de acțiune. Acestea au vizat depozite de comerț electronic, rafinării de petrol și centre logistice militare.

În viziunea lui Putin, Rusia nu se află în război doar cu Ucraina, susțin experții. Ea luptă și împotriva a ceea ce liderul de la Kremlin numește „Occidentul colectiv”, pe care îl acuză că menține Ucraina în război prin armele, informațiile și tehnologiile furnizate. Putin a negat întotdeauna implicarea Rusiei în actele de sabotaj din Europa. El a sugerat chiar că autoritățile germane au plantat dovezi privind implicarea Rusiei în atacul de la Leipzig.

În această săptămână, însă, Putin a descris Occidentul drept „rechinii imperialismului” și a sugerat că dușmanii Rusiei vor primi ceea ce merită.

„Dacă cineva încearcă să ne tragă în jos în lanțul trofic și să ne înghită, să ne devoreze, ar putea primi un pumn în dinți”, a declarat Putin la o conferință de presă. „Iar Rusia este pregătită să facă acest lucru, în ciuda apetitului și dinților aflați în creștere rapidă ai acestor rechini.”

O săptămână plină de incidente

Autoritățile germane au deschis, de asemenea, anchete privind posibile acte de sabotaj la o companie din industria de apărare din München și la două stații electrice. Un incendiu a izbucnit și la o fabrică de drone din Polonia. Oficialii au spus că acesta a fost provocat cel mai probabil de un act de sabotaj.

În Danemarca, serviciul de informații a anunțat că Rusia recrutează danezi pentru a ataca firme din industria de apărare. Și toate acestea s-au întâmplat doar în această săptămână.

„Rusia planifică și desfășoară acte de sabotaj împotriva companiilor din domeniul apărării și a industriei de apărare din Europa”, a transmis serviciul danez de informații, PET. „Serviciile de informații ruse pregătesc în mod activ acte de sabotaj îndreptate împotriva industriei de apărare din Danemarca.”

Până acum, nicio persoană nu a fost ucisă sau rănită grav în urma acestor atacuri. Orice vărsare de sânge ar declanșa însă o criză profundă pentru NATO.

Alianța a fost creată pentru a descuraja și combate o invazie terestră. Ea nu dispune însă de instrumente concepute pentru a răspunde unui conflict care escaladează lent. NATO s-a confruntat deja cu dificultăți în încercarea de a răspunde adecvat agresiunii Rusiei.

„Rusia a avut destul de mult noroc”, a declarat Julianne Smith, fost ambasador al SUA la NATO în timpul administrației Biden. „La un moment dat, lucrurile vor scăpa de sub control, cineva va fi rănit, iar acest lucru va crea o dilemă diferită pentru alianță.”

NATO se află în fața unei dileme

Ca răspuns la atacul de la Leipzig, Germania a anunțat închiderea unei misiuni diplomatice și noi restricții de călătorie pentru cetățenii ruși, printre alte măsuri. Acuzarea publică a Rusiei în legătură cu astfel de acțiuni este neobișnuită. Unul dintre motive este dificultatea de a stabili o legătură directă între autorii atacurilor și statul rus.

Alexander Dobrindt, ministrul german de interne, a declarat marți că anchetatorii au dovezi potrivit cărora agenții care controlau dronele acționau „în numele unor entități ale statului rus”.

Confruntarea cu astfel de atacuri s-a dovedit deosebit de dificilă pentru NATO. Alianța a fost concepută inițial ca un mecanism de descurajare a unei invazii sovietice. Până acum, acțiunile Rusiei nu au depășit acest prag. Rămâne însă întrebarea cât de departe va merge Putin. O preocupare majoră este dacă liderul rus va încerca să testeze direct Articolul 5 al NATO.

Acesta reprezintă principiul central al alianței și prevede că un atac asupra unui membru NATO este considerat un atac împotriva tuturor. Puțini oficiali occidentali din serviciile de informații consideră probabil un atac iminent asupra unui stat NATO. Cu atât mai puțin unul care ar implica forțe terestre ruse.

Armata rusă este în continuare blocată în Ucraina. În contextul implicării Occidentului în război, Putin ar putea considera însă că trebuie să aducă lupta în Europa într-o formă limitată, susțin experții. „Nu cred că își doresc un al treilea război mondial, dar trebuie să demonstreze tuturor că nu este momentul să se pună cu ei”, a declarat Piotr Krawczyk, fost director al serviciului polonez de informații externe.

Occidentul caută răspunsuri

Există puține măsuri pe care statele NATO le pot lua în mod deschis pentru a pedepsi Rusia pentru atacurile de sabotaj. Printre acestea se numără sancțiunile și expulzarea diplomaților.

Occidentul are însă și o serie de opțiuni secrete. Printre ele se află intensificarea sprijinului de informații pentru Ucraina, atacuri cibernetice și acțiuni menite să afecteze interesele Rusiei în alte regiuni ale lumii. În august, guvernul german a adoptat un proiect de lege care ar permite serviciilor sale de informații să desfășoare acțiuni ofensive, inclusiv sabotaj și atacuri cibernetice.

Dacă va fi aprobat de parlament, proiectul le-ar oferi agențiilor germane această putere pentru prima dată în istoria Germaniei postbelice. Natura secretă a unor astfel de răspunsuri face dificilă evaluarea eficienței lor. Creșterea numărului atacurilor rusești sugerează însă că eforturile Occidentului de descurajare nu dau rezultatele dorite.

„Pentru că nu au fost descurajați suficient și Moscova nu a plătit un preț, Putin interpretează acest lucru ca pe un semnal că trebuie să continue”, a declarat Smith, fostul ambasador.

Unitatea NATO, pusă la încercare

O altă problemă pentru NATO este menținerea unității celor 32 de state membre. După anunțul Germaniei din această săptămână, mai mulți aliați și-au exprimat sprijinul și solidaritatea. Printre aceștia s-a numărat și ambasadorul american la NATO, Matthew G. Whitaker. În mod semnificativ însă, declarația sa nu a menționat Rusia. În schimb, o declarație a premierului britanic Andy Burnham a menționat Rusia de trei ori. Omiterea Rusiei a fost un exemplu al eșecului administrației Trump de a trage Kremlinul la răspundere.

De când a preluat funcția anul trecut, Trump a sugerat uneori că ar putea impune costuri lui Putin pentru acțiunile sale. În cele mai multe cazuri însă, nu a trecut la măsuri concrete. Săptămâna trecută, la sediul NATO, Elbridge Colby, un oficial de rang înalt al Pentagonului, a evitat de asemenea să menționeze Rusia. El le-a cerut statelor europene să preia conducerea în sprijinirea Ucrainei.

Demersul face parte din efortul administrației americane de a reduce prezența militară a SUA pe continent. Miercuri, secretarul Trezoreriei, Scott Bessent, a dat vina pe Ucraina pentru prețurile ridicate la energie care afectează economia mondială. El a invocat atacurile ucrainene asupra industriei petroliere ruse. Bessent nu a menționat însă faptul că Rusia a început războiul și că a atacat în mod repetat infrastructura civilă a Ucrainei.

Putin testează rezistența alianței

Oficialii occidentali consideră că amenințarea unui răspuns unit este cea care ține Kremlinul sub control. Tocmai această unitate pare să fie testată de Putin prin fiecare nou atac. Deocamdată, oficialii occidentali insistă că NATO își păstrează capacitatea de descurajare. Ambiguitatea administrației Trump a creat însă incertitudini cu privire la menținerea acesteia.

„Evaluarea noastră este că Vladimir Putin înțelege în prezent atât ce înseamnă Articolul 5, cât și care ar fi consecințele sale reale”, a declarat Kaupo Rosin, șeful Serviciului de Informații Externe al Estoniei, într-un interviu acordat în această săptămână unei publicații locale.

„Principala noastră preocupare este însă viitorul”, a adăugat el. „Trebuie să ne asigurăm că peste șase luni, un an sau cinci ani, Rusia va avea în continuare aceeași înțelegere că descurajarea NATO funcționează.”