Primăria Scornicești vrea să amenajeze un muzeu dedicat lui Ceaușescu, în fosta lui școală. Proiectul, blocat la Guvern

Primarul din Scorniceşti Daniel Tudor a explicat, într-o discuție cu News Edge, care este stadiul proiectului.

Clădirea vizată este chiar fosta școală din Scornicești, unde a învățat Nicolae Ceaușescu, iar ideea Primăriei este să transforme spațiul într-un muzeu tematic dedicat perioadei și personajului istoric legat de localitate.

 „Aici mă refer la reabilitarea sediului consiliului local, al primăriei, și am mai discutat despre al doilea mai mult şi cu alte ocazii, despre reabilitarea muzeului. Proiectul este aprobat și pot să spun că are toate semnăturile compartimentelor de specialitate din cadrul Ministerului Dezvoltării. Doar 2 semnături mai lipsesc, a ministrului și a mea”, a declarat Daniel Tudor.

 „Nu s-a vrut, efectiv, să reabilităm muzeul”

Primarul a insistat asupra faptului că proiectul rămâne blocat, deși toate condițiile tehnice sunt îndeplinite.

 „Am spus-o și o repet, nu s-a vrut, efectiv, să reabilităm muzeul la Scornicești”, a spus Daniel Tudor.

Potrivit primarului, tocmai legătura clădirii cu numele lui Ceaușescu ar fi motivul real din spatele blocajului administrativ.

 „Din ce știu și din surse am aflat că, de fapt, ăsta ar fi fost și motivul pentru care s-a blocat”, a spus edilul.

Ideea unui muzeu tematic, discutată de mai multe ori

Proiectul vine în contextul în care alte ţări au reușit să transforme moștenirea istorică legată de foști conducători în atracții turistice sau surse de venit, spre deosebire de situația din Scornicești, unde proiectul stagnează.

Daniel Tudor a rămas, totuși, optimist în privința deznodământului acestui muzeu tematic.

„Am încredere eu așa în ceea ce se va întâmpla la nivel național, în perioada următoare. Vom vorbi despre acest proiect ca despre unul în execuție”, a afirmat primarul.

El a adăugat: „Mă voi lupta pentru el”.

Sala de clasă a elevului Nicolae Ceauşescu, reconstituită în muzeu

Reabilitarea clădirii ar urma să includă și amenajarea spațiilor muzeale. Înainte de 1989, în muzeul de la Scorniceşti exista o sală de clasă de pe vremurile în care Ceauşescu ar fi mers la şcoală, reconstituită de la bănci, la manuale şi alte rechizite. Informaţia a fost confirmată de fostul al Muzeului Judeţean Olt, istoricul Aurelia Grosu.

Totodată, în alte săli erau amenajate expoziţii cu piese aduse de la muzee din toată ţara.Știri locale Olt

Ea a adăugat că, după Revoluţia din 1989, muzeele şi-au cerut exponatele înapoi. A rămas sala de clasă, însă administraţia locală nu s-a îngrijit să se conserve acele piese.

Istoricul a opinat că ar fi un real câştig crearea unui circuit turistic care să includă casa în care s-a născut Nicolae Ceauşescu şi şcoala unde a învăţat fostul dictator.

„Este un brand care ar trebui valorificat”, a afirmat ea.

Un episod mai vechi, legat de statuia lui Ceaușescu

În urmă cu aproximativ 20 de ani, un fost primar intenționa să amplaseze statuia lui Nnicolae Ceaușescu, aflată în prezent în curtea casei „memoriale”, pe Bulevardul Muncii, chiar în centrul localităţii.

Ideea a stârnit un scandal local, iar informația a ajuns, la acel moment, în presa din străinătate. În cele din urmă, din cauza presiunii publice, amplasarea statuii nu s-a mai realizat.

Ceauşescu, o personalitate care şi acum polarizează România

Născut în 1918, Nicolae Ceaușescu rămâne o figură care polarizează societatea, fiind încă regretat de unii olteni pentru mândria de a fi avut un „fiu al satului” la conducere, dar hulit de alții pentru privațiunile și teroarea regimului său.

 Nicolae Ceaușescu s-a născut într-o familie de țărani săraci cu 10 copii. Tatăl său, Andruță, deținea doar trei hectare de pământ și câteva oi, încercând să asigure supraviețuirea familiei prin croitorie. Educația viitorului dictator a fost precară, terminând doar patru clase în școala din satul natal, unde elevii de diferite vârste învățau la grămadă.

Lipsurile materiale au fost o constantă a primilor săi ani. Micul Ceaușescu nu a avut cărți și adesea mergea la școală desculț. La vârsta de 11 ani, după absolvirea școlii primare, acesta a decis să plece la București, unde s-a angajat ca ucenic cizmar, făcând primii pași spre radicalizarea politică.

„Subterana” comunistă și carențele de educație

Cariera politică a lui Ceaușescu a început devreme, în 1932, când a devenit membru al Partidului Comunist din România, aflat atunci în ilegalitate. Prima arestare a venit în 1933, urmată de alte perioade de detenție în 1934 și 1936. O dovadă a educației sale limitate din acea perioadă este păstrată în arhivele jandarmeriei.

 „După ce neam despărţit, mam mai plimbat puţin pînă pela 12 noaptea cînd mam dus în gară şi am dormit”, este declarația scrisă de mână de Nicolae Ceaușescu în ianuarie 1936, conform documentelor din arhivă.

Închisoarea i-a marcat nu doar convingerile, ci și fizicul. Stilul său de vorbire bâlbâit a fost cauzat de o bătaie administrată de colegii de detenție. Un moment cheie a fost anul 1943, când a fost transferat la închisoarea din Târgu Jiu. Acolo a împărțit celula cu Gheorghe Gheorghiu-Dej, devenind protejatul acestuia, deși au existat speculații controversate privind natura relației lor dincolo de politică.

Ascensiunea la putere și iluzia independenței

În martie 1965, la doar trei zile de la moartea lui Dej, Ceaușescu preia funcția de secretar general al Partidului Muncitoresc Român. Prima parte a regimului său a fost marcată de o popularitate neașteptată, alimentată de discursul său independent față de Moscova.

Refuzul de a participa la invazia Cehoslovaciei în 1968 i-a adus admirația lumii occidentale și a românilor. Totuși, libertatea externă a fost dublată de o reprimare internă draconică. În timp ce Gorbaciov promova reforme în URSS, Ceaușescu se opunea cu încăpățânare oricărei liberalizări, menținând controlul prin intermediul Securității.

Decăderea și sfârșitul violent în decembrie 1989

Prăbușirea regimului a început la Timișoara, în decembrie 1989. Deși a încercat să califice revolta drept o imixtiune străină, furia populară s-a extins rapid. Ultima sa cuvântare, rostită de la balconul Comitetului Central pe 21 decembrie, a fost momentul în care autoritatea sa s-a dizolvat definitiv în fața mulțimii.

Fuga cu elicopterul de pe acoperișul clădirii CC, pe 22 decembrie, a fost ultimul act al puterii sale. Prin decretul semnat de Ion Iliescu, a fost constituit Tribunalul Militar Excepțional. Pe 25 decembrie 1989, soții Nicolae și Elena Ceaușescu au fost judecați într-un proces sumar, condamnați la moarte și executați imediat după pronunțarea sentinței.