Miracolul din inima Olteniei. Cum a recucerit natura o fostă zonă industrială de lângă Slatina și a dat naștere Deltei Ipotești (FOTO)

La doar 10 kilometri de Slatina, pe cursul râului Olt, natura a transformat complet un fost spațiu industrial într-un sanctuar ecologic de o frumusețe rară.

Cunoscută sub denumirea de Delta Olteniei sau Delta Ipotești, această arie protejată din rețeaua europeană Sit Natura 2000 adăpostește sute de specii de păsări. A devenit o atracție majoră pentru iubitorii de drumeții și fotografie din întreaga țară.

Transformarea spectaculoasă a fostelor balastiere de pe Olt

Trecutul acestei regiuni a fost strâns legat de activitățile industriale grele. În urmă cu mai bine de trei decenii, întreaga zonă a fost intens exploatată pentru extracția de balast. Astfel, a modificat radical relieful natural. Odată cu încetarea lucrărilor și oprirea activităților economice, mediul înconjurător a urmat un curs firesc de refacere.

Specialiștii în protecția mediului explică faptul că decolmatările efectuate în trecut au generat numeroase insule de mici dimensiuni. Acestea au fost rapid colonizate de o vegetație densă. Este formată din stuf, papură, pipirig, dar și sălcii și plopi albi, creând un habitat ideal pentru fauna acvatică.

 „Avem în zona Slatinei, pe teritoriul judeţului Olt, un sit Natura 2000 foarte important, în zona Ipoteşti. Această zonă este frecventată de foate multe specii. Toată coada lacului a fost un fir al Oltului şi, fiind aproape de Slatina, aici s-au îngrămădit foarte multe balastiere. După ce s-au făcut decolmatări, au rămas foarte multe insuliţe pe care a crescut vegetaţie – pipirig, trestie, stuf, dar şi sălcete, plop alb, în diferite faze. Natura a recucerit aceste zone care erau exploatate industrial”, a declarat Ion Croitoru, specialist în cadrul Direcţiei Judeţene de Mediu Olt.

Sanctuarul păsărilor rare și importanța insulelor pentru cuibărit

Insulițele izolate din această deltă artificială oferă condiții optime de reproducere și hrană pentru o multitudine de viețuitoare. Cârduri impresionante de cormorani, stârci cenușii, rațe sălbatice, gâște și chiar pelicani sau lopătari albi își găsesc aici un refugiu sigur în perioada caldă și în timpul migrațiilor.

Regiunea găzduiește și colonii stabile de lebede, care își construiesc cuiburile în zone ferite de prădători terrestri. Un exemplu elocvent este Balta Milcov, situată în apropierea drumului expres. Aici, numeroase familii de lebede își cresc puii ocrotite de vegetația abundentă.

Specialiștii atrag însă atenția asupra fragilității acestor ecosisteme, subliniind că intervenția umană necontrolată poate avea consecințe dezastruoase asupra speciilor protejate.

 „Avem o colonie mixtă de cormoran pitic, stârc cenuşiu, lopătar alb. Situl Natura 2000 a fost constituit pentru protejarea păsărilor de apă dulce atât celor care cuibăresc, cât şi a celor care se hrănesc pe acest sit, dar şi pentru speciile migratoare. În perioada de iarnă, vin gâşte sălbatice, raţe, corcodei. Zonele de cuibărit sunt sensibile. Oamenii nu au ce căuta acolo, fiindcă deranjează. Omul e curios, pune mâna şi lasă o amprentă chimică, iar pasărea abandonează ouăle”, a completat Ion Croitoru.

În partea de nord a sitului, pe Balta Milcov, prezența păsărilor a devenit o prezență constantă și spectaculoasă pentru trecători.

 „Noi am văzut foarte multe lebede cu pui, inclusiv pe Balta Milcov, de lângă Drumul Expres. Pe Balta Milcov este o insulă, ocupată cu stuf şi papură. Iar aici o pereche de lebede de vară şi-a găsit cuibul. Noile generații nu pot fi atacate de câini, de vulpi, de şacali. Are o protecţie naturală. Şi alte zone devin atractive pentru cuibărit”, a menționat Ion Croitoru.

Povestea tânărului care a pus Delta Ipotești pe harta României

Popularitatea de care se bucură astăzi Delta Ipotești se datorează în mare parte unui tânăr pasionat de fotografie. El a crescut pe malurile apei și a documentat evoluția locului de-a lungul a peste două decenii. Prin intermediul unei pagini de socializare care a depășit pragul de 55.000 de urmăritori, imagini spectaculoase cu fauna locală au ajuns la milioane de utilizatori din întreaga țară și din străinătate.

Evoluția tehnologică a marcat această pasiune. Primele cadre au fost surprinse cu telefoane rudimentare în urmă cu aproape 20 de ani. Astăzi sunt utilizate echipamente performante capabile să surprindă cele mai fine detalii ale naturii sălbatice.

 „Delta de la Ipotești ,a crescut’ împreună cu mine, dacă mă pot exprima așa. Prima dată când am plecat cu un băț de bambus la baltă aveam şase ani, asta se întâmpla în anul 1998, pe atunci încă se vedeau urmele devierii Oltului și tehnologizării acestuia, dar iată că la 25 de ani de atunci, natura și-a urmat cursul firesc și a acoperit în mare parte, într-un peisaj unic, acele urme. Când mergi zi de zi și te plimbi în natură, după atâția ani, nu ai cum să simți legătură dintre tine și natură, este ca o chemare, o chemare care te liniștește”, a povestit Cosmin Nicolescu.

Obişnuiţi cu „celebritatea“ adusă de Delta Ipoteşti

Implicarea sa constantă a generat un interes uriaș din partea turiștilor dornici să vadă cu ochii lor peisajele promovate în mediul online. Comunitatea locală i-a întâmpinat adesea pe vizitatori cu ospitalitate tradițională.

 „Locuitorii comunei sunt obișnuiți sau mai bine zis împământeniți cu aceste minunății ale naturii, ei bucurându-se cel mai mult când alte persoane străine le cer informații despre cum ajung pe Valea Oltului, pe unde trebuie să meargă și tot aşa. Se bucură mult când mai apare câte un articol prin ziare sau material pe TV sau în presa locală, spunându-mi de multe ori: ‚te -am văzut din nou la TV’. Într-o zi am fost sunat de un consătean că un grup de bucureșteni sunt la el la poartă și doresc niște informații cum să ajungă pe Valea Oltului. Așa de bine s-au bucurat de prezența ‚turiștilor’ încât până să ajung eu acolo să îi preiau, aceștia erau puși la masă și serveau o tuiculiță oltenească și o pâine la țest cu ceapă și brânză”, a adăugat Cosmin Nicolescu.

Provocările aduse de notorietate: Ecosistemul sub amenințarea zgomotului

Expunerea mediatică aduce însă și riscuri considerabile pentru echilibrul ecologic al zonei. Pe lângă turiștii care vin să se reculeagă în mijlocul naturii, și-au făcut apariția persoane care practică sporturi cu motor. Aceştia folosesc ATV-uri sau motociclete pe malurile nisipoase și în zonele umede. Zgomotul puternic reprezintă un factor major de stres pentru coloniile de păsări. Există riscul ca acestea să părăsească definitiv habitatele naturale.

Suprafața vastă a Văii Oltului Inferior, care se întinde pe sute de hectare între județele Vâlcea, Olt și Teleorman, oferă multiple refugii. Însă microhaitatului din Delta Ipotești îi revine o importanță ecologică disproporționat de mare raportată la suprafața sa restrânsă.

 „Valea Oltului Inferior are o suprafață imensă, vorbim de sute de hectare de la Vâlcea la Teleorman, județul Olt ocupând peste 55 % din suprafață, însă putem spune că delta de la Ipotești are un aport semnificativ chiar dacă reprezintă poate doar 5 % din toată suprafața, aici există atât de multe medii, încât fiecare specie și-a găsit un loc prielnic.

M-a uimit multitudinea de specii, vorbim de lopătari, buhai de baltă, egrete, berze negre etc. Pe de altă parte, m-a uimit valul de turiști care apreciază, se pare, natura, liniștea, plimbările în aer liber cu familia, cu bicicleta, fiecare cum se pricepe mai bine. Dat fiind relieful zonei, cu dune de nisip, maluri abrupte, zone de deal, ape mici care pot fi trecute la picior, mă îngrijorează puțin sportul acesta cu ATV-urile, care fac destul de multă galagie și posibil ca pe viitor, din cauza zgomotului, unele specii de păsări să părăsească zona. Însă sperăm ca, pe viitor, oamenii să conștientizeze și să lăsăm natura să se deschidă și mai mult și să farmece cu minunățiile ei”, a conchis Cosmin Nicolescu.