Medic cardiolog, despre riscurile infarctului la tineri și prevenție: „Am văzut și tineri de 25 de ani cu infarct miocardic“

Medic cardiolog, despre riscurile infarctului la tineri și prevenție: „Am văzut și tineri de 25 de ani cu infarct miocardic“
Imagine Medic cardiolog, despre riscurile infarctului la tineri și prevenție (sursa: Facebook / Spitalul Judeţean de Urgenţă Slatina)
Medicul cardiolog Anda Voicu de la Spitalul Județean de Urgență Slatina a povestit pentru News Edge de ce a ales medicina, cardiologia și Slatina, cum arată o gardă și ce sfaturi dă pentru prevenția bolilor de inimă.

Anda Voicu este medic cardiolog la Spitalul Județean de Urgență Slatina. Ea a vorbit într-un interviu despre drumul spre medicină și despre alegerea cardiologiei.

A povestit cum arată o gardă și de ce a ales să rămână la Slatina. A dat și sfaturi despre prevenția bolilor de inimă.

O copilărie între păpuși „pacient”, biserică și muzică

Pasiunea pentru medicină a apărut devreme. Medicul a spus că a pornit din copilărie, din jocurile cu păpuși.

 Pot să zic că a început de când am fost mică, din copilărie. Îmi aduc aminte că mă jucam cu păpușile și mereu le tratam și le administram diverse pastile. În familie am avut influențe din medicină, mama fiind asistent medical, mereu am văzut cum se fac injecții, cum se tratează pacienții și cumva asta m-a influențat.”, a declarat Anda Voicu.

Tatăl ei este preot. Anda Voicu a explicat ce a însemnat pentru ea timpul petrecut în biserică, alături de el.

 „Părinții mei, să știți că nu m-au influențat, dar mi-au arătat mai multe căi, cumva. Tatăl meu fiind preot și am stat mereu cu el în biserică, am văzut latura asta a oamenilor, i-am văzut în suferință, în momente de fericire și mi-a plăcut să cânt alături de tatăl meu. Deci am cochetat și cu pianul și cu canto, voce. Cumva, în clasa a VI-a am hotărât să merg spre partea de medicină și am lăsat muzica deoparte.”, a spus dr. Anda Voicu.

Decizia a venit în clasa a VI-a. Medicul a precizat că a învățat constant științele exacte, chiar dacă a continuat activitățile artistice.

„Da, mereu am învățat [n.r. – științele exacte], chiar dacă în timpul liber mergeam la activități artistice.”, a afirmat Anda Voicu.

De ce a ales cardiologia

Specializarea a fost o alegere hotărâtă. Medicul a vorbit despre latura practică și logică a cardiologiei. A vorbit și despre legătura cu pacientul.

 „Da, într-adevăr. Și cardiologia înseamnă, într-adevăr este o parte practică, este foarte practică și logică, dar eu am ales cardiologia și pentru conexiunea pe care o am cu pacientul. Am știut încă din studenție că nu vreau o ramură chirurgicală, că nu vreau medicină de laborator sau radiologie unde nu interacționez cu pacientul în mod direct, vezi cifre și interpretezi. Și mi-a plăcut să văd pacientul și să-l tratez și să-l înțeleg și să-i fiu alături.”, a afirmat medicul.

Anda Voicu nu a ezitat între specialități. Ea a spus că nu a avut alte opțiuni în minte.

 „Mi-am ales direct cardiologia. Nu m-a tentat altceva”, spune cardiologul.

Facultatea la Craiova

Medicul a studiat la Craiova. Ea a explicat de ce a ales acest centru universitar.

 „A fost prima mea opțiune. Am văzut oportunitatea să avem un centru universitar în zonă și eram foarte legată de familie, de prieteni. Am hotărât să rămân aici.”, a declarat Anda Voicu.

De la rezidențiat la gărzile de la Slatina

Ultimul an de rezidențiat aduce o întrebare pentru fiecare medic tânăr. Anda Voicu a descris cum a ajuns la Spitalul Slatina.

 „Cumva, în ultimul an de rezidențiat cred că noi toți ne gândim ce o să facem mai departe. Se termină o perioadă lungă de șase ani în care am fost obișnuiți cu un mediu de lucru, cu gărzi, cu cazuri dificile. Și întrebarea este dacă vrei să menții același ritm sau să mergi undeva în privat, în mediul privat. Și cumva am hotărât să fac gărzi la Spitalul Slatina, să văd cum este spitalul, cum este mediul de lucru, cât de bine fac față provocărilor, și mi-a plăcut. Consider că este o oportunitate de dezvoltare pentru mine. De asta am și ales acest spital și să continui mai departe.”, a spune medicul.

Cum arată o gardă

Medicul a descris o zi de gardă la cardiologie. Ea a spus că nimeni nu știe dinainte cât de grea va fi.

 „Garda începe de dimineață, cel puțin acum că suntem zi de zi pe secție. Și garda înseamnă să menții mereu contactul cu urgențele, să vezi pacienții de acolo, să ai grijă de pacienții de pe secție, să ai grijă de pacienții de pe celelalte secții, din ATI. Deci garda mereu te surprinde. Niciodată nu știi la ce să te aștepți, cât de solicitantă va fi. Cumva, pacienții din urgențe da, devin nerăbdători, dar trebuie să înțeleagă că suntem o singură persoană, adică o singură persoană de gardă, și acea persoană cumva trebuie să-și prioritizeze cazurile. Deci noi ca medici nu din răutate amânăm un consult, ci alegem să efectuăm un consult care este, într-adevăr, o urgență în momentul acela”, a declarat doctorul Anda Voicu.

Anda Voicu și-a amintit ultima gardă ca rezident. Ea a vorbit despre un moment dificil de la Spitalul Județean Craiova.

 „V-aș putea spune de ultima mea gardă ca rezident, care a fost cu patru stopuri aproape concomitent. Și la Spitalul Județean Craiova eram mai mulți rezidenți de gardă și medicul specialist. Și asta a fost foarte greu de gestionat. Probabil oamenii nu știu, dar în cardiologie uneori se moare, sau uneori trebuie să iei o decizie prin care salvezi viața pacientului. Există foarte multe urgențe cardiovasculare și trebuie să știi exact ce să faci în momentul acela. Și da, uneori devine foarte greu atunci când ești singur”, îşi aminteşte ea.

Privat sau spital public: o alegere cu efect asupra familiei

Alternativa mediului privat a rămas în discuție până la finalul rezidențiatului. Medicul a vorbit despre fetița ei și despre motivele pentru care a rămas în sistemul public.

 „Cred că această întrebare m-a frământat în ultimele luni de rezidențiat. Poate că pentru familia mea ar fi fost mai bine să aleg partea, medicina privată. Am și o fetiță și cumva mereu când merg în gărzi îmi zice: ‚Mami, te rog, nu mai merge în gardă!’. Dar pentru mine, după șase ani de medicină și șase ani de rezidențiat, cred că alegerea postului acestuia mă ajută să mă dezvolt și chiar să facem lucrurile să funcționeze. Am fost și de partea cealaltă a baricadei, anul trecut, când la Slatina nu existau medici cardiologi să asigure garda în fiecare zi, spitalul din Craiova era sufocat de absolut toate județele și cumva este o normalitate ca noi, medicii, să ne găsim un loc undeva, și aici ne-am găsit locul”, explică Anda Voicu.

Viața profesională a medicului are efect și asupra familiei. Anda Voicu a spus cum împacă cele două lumi.

 „Este destul de greu, mai ales când copiii sunt în vacanță e foarte greu să te odihnești. Dar și ei au nevoie de noi, nu putem să-i refuzăm și nu se poate una fără alta. E clar că suntem un tot ca oameni, până la urmă, și familia este înțelegătoare. Ne-au… adică cel puțin pe mine m-au sprijinit în orice decizie și mai ales acum când am hotărât să rămân la Spitalul Slatina”, a declarat medicul slătinean.

Cum să vorbești cu pacientul

Comunicarea cu pacientul face parte din tratament. Medicul a explicat de ce recomandările trebuie introduse treptat.

 „Este foarte important să-i vorbești unui pacient astfel încât să înțeleagă, și da, dacă îi spui unui pacient din prima: ‚Din momentul ăsta stop alcool, stop fumat, stop grăsimi, stop dulce’, cumva nu cred că o să se adapteze. Trebuie să fie treptat, toate recomandările să se implementeze treptat și pacientul să-și înțeleagă boala. Este important ca el să fie educat în ceea ce privește boala lui, ce poate să facă, ce poate să nu facă.”, a declarat Anda Voicu.

Insuficiența cardiacă și defibrilatorul implantabil

Pe secția de cardiologie sunt frecvenți pacienții cu insuficiență cardiacă. Anda Voicu a explicat motivul și a vorbit despre implantul de defibrilator.

 „Într-adevăr, insuficiența cardiacă este preponderent pe secție, pacienții cu insuficiență cardiacă. Și asta pentru că metodele de tratament au evoluat, atât medicamentos tratamentul, cât și intervențional. Intervențional, mai ales implantul de defibrilator cardiac. Pacienții, când ajung într-un stadiu avansat de insuficiență cardiacă, cu o fracție de ejecție a ventriculului stâng – adică puterea de contracție a inimii – scade sub 35% cât o calculăm noi, atunci ei au indicația montării acestui defibrilator care poate să-i protejeze într-un moment critic, dacă apare o aritmie va primi un șoc electric intern”, spune medicul Anda Voicu.

Prevenția începe la medicul de familie

Medicul a spus de unde ar trebui să înceapă prevenția bolilor cardiovasculare. Ea a vorbit despre rolul cabinetului medicului de familie.

 „Cred că, pentru început, pacientul ar trebui să fie mereu conectat cu medicul de familie. Prevenția începe încă din cabinetul medicului de familie, analizele acelea uzuale care se recomandă la șase luni, la un an și se pot face gratuit, o monitorizare a tensiunii arteriale, o cântărire și astfel putem determina indicele de masă corporală, care încadrează pacientul, nu știu, în supraponderabilitate sau obezitate, determinarea glicemiei, sunt foarte importante și se pot face fix din cabinetul medicului de familie”, a declarat Anda Voicu.

Factorii de risc pentru infarct la tineri

Anda Voicu a vorbit despre tinerii care ajung la spital cu infarct. Ea a enumerat factorii de risc și a explicat rolul lipoproteinei A.

 „Fumatul este un factor important de risc pentru patologia cardiovasculară. Sunt mulți tineri, cred că am văzut și tineri de 25 de ani cu infarct miocardic și fiind doar fumători sau cu obezitate. Deci stresul iarăși este un factor important de risc, durata somnului. Diabetul zaharat, hipertensiunea sunt factori importanți, iar la tineri mai este și factorul genetic, adică cum moștenesc. Factorul genetic, atunci când nu este ceva evident, se poate determina lipoproteina A. Este cumva un factor de risc genetic și lipoproteina A se determină o dată în viață și este un factor de risc independent față de colesterol și alții. Deci dacă avem un tânăr l-aș îndruma să-și dozeze această lipoproteină”, arată aceasta.

Obezitatea și istoricul familial

Obezitatea este un factor de risc important. Medicul a adăugat că istoricul familial cântărește mult, mai ales la tineri.

 „Într-adevăr, obezitatea este un factor de risc important, dar cum am menționat și mai devreme, sunt mulți tineri cu implicare genetică și mai ales dacă în familie au avut evenimente cardiovasculare la vârste tinere, cu istoric de accident vascular. Este da, foarte important să mergem la medic atunci când avem simptome. […] Cam cu 10 ani mai devreme [n.r. momentul începerii controalelor regulate față de vârsta la care s-a produs evenimentul cardiac al părintelui], este bine. […] Și trebuie să ținem cont că la bărbați evenimentele cardiovasculare survin cu 10 ani mai devreme decât la femei. Femeile sunt protejate de estrogeni și cumva hormonal se întâmplă, și după 50-55 de ani, în perioada de menopauză, atunci începe și declinul”, a declarat Anda Voicu.

Simptomele infarctului

Medicul a descris semnele care trebuie luate în serios. Ea a spus că durerea are o localizare tipică, dar că debutul poate fi nespecific.

 „Cel mai specific simptom este, într-adevăr, durerea localizată anterior, toracele anterior sau retrosternal, de obicei pacienții când spun că au durere arată cu palma. Înțepăturile nu sunt specifice. Și mai ales la vârste tinere durerea poate să iradieze, să plece, nu știu, în umărul stâng sau în mandibulă, în gât, în stomac… în spate. Dacă vorbim despre un infarct inferior poate debutul să fie nespecific, cu greață, dureri în epigastru. Deci trebuie să fim foarte atenți la aceste semne, când apare durerea. Apare la efort, la frig, la emoții, la stres poate să apară”, arată medicul.

Hipertensiunea arterială la vârste tinere

Hipertensiunea apare tot mai devreme. Anda Voicu a spus că prevalența rămâne mai mare după 40-50 de ani, dar că tinerii ajung și ei în urgență.

 „Într-adevăr, prevalența hipertensiunii arteriale este după 40-50 de ani cel mai mult, dar vin în urgență tineri, și hipertensiunea primară de cauză cardiovasculară începe să apară din ce în ce mai devreme”, spune aceasta.

Medicul a explicat ce analize se fac la un tânăr cu tensiune mare. Ea a vorbit despre cauzele secundare.

„Cauze endocrine [n.r. la tineri]. În primul rând la asta trebuie să ne gândim. La un pacient, nu știu, obez, trebuie să-i verificăm funcția tiroidiană sau glanda suprarenală, sunt multe analize specifice care se recomandă atât de noi, cât și de medicul endocrinolog, pentru a găsi o cauză secundară a hipertensiunii. Dacă nu se găsește, se cataloghează ca fiind primară”, a declarat Anda Voicu.

Vitamine, automedicație și inteligență artificială

Medicul a combătut ideea că suplimentele de vitamine previn bolile de inimă. Ea a recomandat dozarea lor înainte de administrare.

 „Și asta este un mit [n.r. că suplimentele de vitamine previn bolile de inimă] și supradozajul de vitamine, din nou, poate să dea diverse efecte adverse. Deci înainte să ne administrăm singuri sau la recomandarea altcuiva vitamine ar trebui să ne dozăm acele vitamine să vedem dacă avem o lipsă în corp, dacă avem lipsă de fier sau de vitamina D”, a declarat medicul.

Anda Voicu a fost întrebată și despre pacienții care se tratează după sfaturi din afara cabinetului. Ea a vorbit și despre rolul inteligenței artificiale în medicină.

 „N-aș putea spune că am întâlnit până acum [n.r. pacienți care se tratează cu inteligența artificială], dar, într-adevăr, pacienții din discuțiile cu ei își cumpără tratament pentru că au văzut la televizor sau pentru că le-a recomandat o persoană care nu este cadru medical, deci se întâmplă. Sau pentru că părintele, sora, cumnatul ia același tratament și crede că o să meargă la el. Inteligența artificială, pentru prima oară a fost o rubrică la congresul nostru european de cardiologie și eu cred că va schimba paradigma mult în medicină, cu siguranță.”, a afirmat Anda Voicu.

0 comentarii Comentarii