Marinel Bejan este la World Chocolate Masters. Craioveanul a dus ciocolateria românească pe scena mondială pentru prima dată

În proba de Bombon, Marinel Bejan lucra la construcția unei structuri spectaculoase. Pe structura în formă de trunchi de copac, care susținea elementele creației sale, un copil de ciocolată sărea. Miza depășește gustul unei bomboane sau forma detaliilor. Este un test de tehnică, imaginație, precizie și stăpânire a unui întreg univers artistic.

Juriul competiției finale a World Chocolate Masters 2026 este condus de Amaury Guichon din SUA. Alături de el sunt alți doi experți de renume internațional. Este vorba despre Jordi Roca dinSpania și Kirsten Tibballs din Australia, cunoscută publicului din programele Paprika TV.

Chiar dacă Marinel Bejan nu a fost inclus de juriu pe lista exclusivistă a celor opt super-finaliști ai primei probe, performanța sa e notabilă. Cu asemenea chefi începe noua lume a ciocolatei românești.

Un trunchi de copac, un copil și flori de maci

La standul de concurs, Marinel Bejan are de rezolvat una dintre provocările care fac diferența într-o competiție de asemenea anvergură. Aceasta e să transforme o idee într-o construcție stabilă, expresivă și suficient de bine executată pentru a pune în valoare fiecare detaliu.

Am urmărit în direct felul în care chef-ul din Craiova lucra la montarea unui stâlp în formă de trunchi de copac. Acesta fusese conceput să susțină un display cu bomboane, detalii decorative și figurine, printre care un copil șezând. Marinel Bejan a ales să se insăire din copilăria sa pe care o retrăiește acum, alături de băieții săi.

Micile incidente nu au lipsit. În momentul în care urma să lipească un detaliu, o cravată, pe figurina sa, a constatat că ciocolata care urma să fie utilizată ca liant nu era bine temperată.

Pentru un plus de încurajare, cei doi fii ai concurentului au putut să meargă să-și îmbrățișeze tatăl. Jurații urmăreau printre bancurile de lucru felul în care ciocolatierii dau formă creațiilor și tehnicile utilizate. Concurenții au avut creații foarte diferite, de la o fereastră cu vitralii la Pantera Roz sau un leu.

O construcție delicată și presiunea unei finale mondiale

Dincolo de aspectul spectaculos al rezultatului final, o astfel de structură presupune planificare, echilibru, atenție la proporții și controlul materialului. Ciocolata poate fi modelată în forme uimitoare, dar reacționează la temperatură, iar piesele trebuie să se susțină fără ca delicatețea lor să fie compromisă. Într-un concurs în care timpul este limitat, fiecare etapă contează: de la pregătirea componentelor până la montajul final.

Concurentul României se confruntă cu proba dedicată designului care trebuie să cuprindă și bomboane de ciocolată, una dintre cele mai tehnice expresii ale ciocolateriei. O pralină reușită nu înseamnă doar un înveliș lucios și o umplutură gustoasă. Contează felul în care se sparge stratul exterior, textura interiorului, echilibrul aromelor, persistența gustului. E importantă și coerența dintre concept și experiența celui care o degustă. În universul ciocolatei, diferența dintre o bomboană bună și una memorabilă poate sta în detalii pe care ochiul nu le observă imediat, dar pe care gustul le descoperă în câteva secunde.

Înainte cu 90 de minute de timpul limită, s-a oprit furnizarea curentuui electric la bancurile de lucru și ecranul mare. Era exact momentul când concurenții aveau nevoie de ciocolata temperată pentru anamblarea elementelor. Incidentul a fost remediat în scurt timp.

World Chocolate Masters, locul în care ciocolata devine limbaj creativ

Finala World Chocolate Masters se desfășoară pe 26 și 27 octombrie 2026, la Anvers, în Belgia. Concursul reunește 15 finaliști care au trecut prin selecții regionale. Competiția este organizată de producătorul belgian Callebaut și este dedicată exclusiv creativității profesioniștilor care lucrează cu ciocolata. Înființat în 2005, evenimentul a devenit o platformă internațională pentru tehnici noi, idei, tendințe și forme de expresie care pot influența ulterior produsele întâlnite în cofetării și ciocolaterii.

Ediția din 2026 are o semnificație specială. Ea marchează 20 de ani de la lansarea competiției. Finala părăsește pentru prima dată Parisul, orașul care a găzduit edițiile mondiale precedente. Alegerea Anversului nu este întâmplătoare. Orașul belgian are o legătură istorică puternică cu industria ciocolatei și cu comerțul internațional cu cacao.

Tema acestei ediții este Play & Taste. E un îndemn la explorarea gustului prin creativitate, emoție, textură, aromă și design. Ciocolatierii sunt provocați să depășească rețetele convenționale și să construiască experiențe în care fiecare componentă contribuie la povestea produsului.

Sub presiunea timpului și a emoțiilor

Programul include patru provocări. Bonbone dedicată bomboanelor de ciocolată. Design, axată pe creația sculpturală. Taste e concentrată pe experiența gustului. Share pune în valoare capacitatea concurenților de a transforma ciocolata într-o experiență ce poate fi împărtășită și dăruită. În proba Bonbon, concurenții trebuie să creeze două bomboane distincte, demonstrând armonie între gust, textură, design și poveste care să reflecte personalitate orașului-gazdă a competiției. Proba Design cere o lucrare sculpturală în care forma, echilibrul și măiestria tehnică transmit o emoție.

Fiecare concurent a avut la dispoziție 60-90 secunde pentru o pledoarie emoționantă și de impact în fața juraților. Competiția s-a desfășurat pe două grupe. Marinel Bejan a făcut parte din cea de-a doua grupă. Fiecae concuremmt și-a adus propriile instrumente, de la bancul de lucru la frigider și aparrate speciale pentru temperat ciocolata.

Așadar, nu este suficient ca un concurent să stăpânească rețete și tehnici dificile. El trebuie să gândească precum un artist, să lucreze cu rigoarea unui tehnician și să își organizeze timpul ca un profesionist obișnuit cu presiunea unui laborator. Cât privește emoțiile, acestea au fost bine temperate cu susținerea de care s-a bucurat concurentul nostru. Soția sa a transmis live pe Tik-Tok proba, comentând din când în când etapele parcurse de competitor. La un moment dat, unul dintre cei doi fii a preluat rolul, oferind informații legate de timpul pe care îl mai avea la dispoziție tatăl-concurent. Ba chiar s-a oferit să răpundă întrebărilor.

Juriul a apreciat nu doar structura elaborată, realizată de Marinel Bejan, ideea cu copilul care se joacă, dar și diversitatea tehnicilor utilizate.

Marinel Bejan și afacerea de familie din Craiova

Povestea lui Marinel Bejan este legată de Damarin, afacerea de familie construită în jurul cofetăriei, ciocolateriei și gelateriei. Activitatea a început în 2002, când mama sa, Maria Bejan, cofetar de meserie, a deschis prima unitate. Marinel a crescut în acest mediu și s-a implicat treptat tot mai mult în dezvoltarea afacerii, transformând experiența acumulată într-o direcție profesională proprie.

În timp, Damarin a trecut de la un laborator de dimensiuni reduse la o afacere cu mai multe puncte de vânzare, laborator și prezență online. Extinderea către ciocolaterie a însemnat intrarea într-un domeniu în care calitatea ingredientelor, precizia tehnică și identitatea produsului sunt esențiale.

Într-un interviu acordat în 2024 publicației Ziarul Financiar, Marinel Bejan vorbea despre planurile pentru un laborator dedicat ciocolateriei, o investiție estimată atunci la 500.000 de euro, și despre intenția de a extinde afacerea către București. Planurile indicau o ambiție care depășea piața locală: dezvoltarea unei capacități de producție și a unor produse care să poată concura într-un sector tot mai sofisticat.

Pe scena internațională

Parcursul său competițional a adus o nouă dimensiune acestei evoluții. În martie 2024, Bejan a câștigat selecția World Chocolate Masters pentru Europa de Est. Ulterior, în selecția Europei de Sud-Est, creațiile sale i-au adus calificarea în finala mondială. Organizatorii au evidențiat felul în care a abordat tema Play! prin combinarea unor ingrediente contrastante, urmărind armonia gustului și a texturii.

Includerea sa printre cei 15 finaliști îl aduce acum în fața unui public internațional, alături de profesioniști care reprezintă regiuni și tradiții diferite ale ciocolateriei. Pentru Craiova, este o ocazie de vizibilitate într-un domeniu în care reputația se construiește prin consecvență, inovație și capacitatea de a transforma un produs într-o experiență recognoscibilă.

Calificarea lui Marinel Bejan capătă o semnificație aparte în 2026, anul în care Craiova deține titlul de Capitală a Gastronomiei din Europa de Est, aducând în prim-plan, pe scena mondială a ciocolateriei, nu doar talentul unui cofetar craiovean, ci și potențialul gastronomic al unui oraș care își afirmă tot mai puternic identitatea culinară.

De ce contează o astfel de competiție

World Chocolate Masters nu este doar o demonstrație de virtuozitate tehnică. Acceastă platformă conturează tendințe ce pot ajunge, în anii următori, în cofetării, restaurante și magazine. Tehnicile dezvoltate de concurenți, combinațiile de arome, formele sculpturale și felul în care este regândită experiența degustării pot inspira întreaga industrie.

Pentru un chef, participarea înseamnă acces la o comunitate internațională de profesioniști, schimb de experiență și oportunitatea de a-și testa limitele. Pentru o afacere, vizibilitatea dobândită poate susține reputația brandului și poate deschide conversații cu parteneri, furnizori sau clienți noi. Pentru public, asemenea competiții schimbă perspectiva asupra unui produs familiar: o bomboană nu mai este doar un dulce, ci rezultatul unui proces complex de creație, experimentare și execuție.

Miza nu se reduce, așadar, la clasamentul final. Într-un domeniu în care gusturile și așteptările consumatorilor evoluează continuu, capacitatea de a inova fără a pierde controlul tehnic devine un avantaj profesional.

Anvers, orașul în care istoria ciocolatei întâlnește viitorul

Alegerea Anversului pentru finala din 2026 aduce competiția într-un loc cu o istorie îndelungată a comerțului și a producției de ciocolată. Potrivit muzeului Chocolate Nation, prima fabrică de ciocolată din Belgia s-a deschis la Anvers în 1845. În secolele următoare, orașul a devenit un centru important pentru producători, comercianți și artizani, iar tradiția locală a contribuit la reputația internațională a ciocolatei belgiene.

Legătura orașului cu cacaoa este însă și o poveste despre comerț global și istorie colonială. Muzeul MAS din Anvers documentează apariția fabricilor de ciocolată în secolul al XIX-lea și importul boabelor de cacao în cantități mari din plantații din America de Sud și Africa. Portul a avut un rol esențial în circulația mărfurilor, iar în perioada colonială, Congo a fost una dintre sursele de materii prime transportate către Belgia.

Această istorie trebuie privită în întregime. Dezvoltarea industriei europene a fost legată de rețele comerciale internaționale, dar și de exploatarea resurselor și a populațiilor din teritoriile colonizate. În cazul Congo, documentarea istorică a portului Anvers arată cum materiile prime coloniale au alimentat economia belgiană. Cacaoa nu a circulat într-un vid economic, ci în interiorul unor raporturi de putere profund inegale.

Astăzi, Anversul reunește această moștenire cu o industrie a ciocolatei care pune accent pe tehnică, calitate, creativitate și experiența consumatorului. Finala World Chocolate Masters se desfășoară în clădirea istorică Handelsbeurs, un spațiu emblematic pentru tradiția comercială a orașului. Decorul este potrivit pentru o competiție în care meșteșugul întâlnește inovația, iar produsul final spune o poveste despre ingrediente, oameni și cultură.

De la boaba de cacao la o experiență construită în detaliu

Ciocolata este rezultatul unui lanț complex. Acesta cuprinde cultivarea și fermentarea boabelor, uscarea, prăjirea, măcinarea, rafinarea, temperarea și, în cazul produselor de finețe, realizarea umpluturilor și a formelor. Fiecare etapă influențează aroma, textura și stabilitatea produsului. În cazul bomboanelor, temperarea corectă este esențială pentru luciu, pentru o rupere curată și pentru o structură stabilă.

Într-o pralină, stratul exterior trebuie să protejeze umplutura și să ofere o textură plăcută, fără să acopere aromele acesteia. O umplutură prea dulce poate estompa caracterul ciocolatei, în timp ce o combinație bine echilibrată poate crea contraste și o evoluție a gustului. De aceea, proba de bomboane solicită nu doar îndemânare, ci și o înțelegere profundă a ingredientelor și a felului în care acestea interacționează.

Într-o lucrare sculpturală, provocarea se mută și către construcție. Componentele trebuie proiectate astfel încât să fie expresive, să poată fi montate în timpul disponibil și să își păstreze forma. Structura de tip trunchi de copac la care lucrează Marinel Bejan face vizibilă această latură a meseriei. În spatele unui display spectaculos se află calcule, succesiuni de operațiuni și decizii tehnice care nu pot fi lăsate la voia întâmplării.

România, reprezentată printr-un profesionist din Craiova

În finala de la Anvers, Marinel Bejan reprezintă regiunea Europei de Sud-Est, după ce a câștigat selecția regională. Este singurul concurent român din această finală, iar prezența sa oferă vizibilitate unei comunități profesionale care își dezvoltă competențele și își caută locul pe piețele internaționale.

Rezultatul final va fi anunțat după încheierea probelor. Până atunci, munca de la stand rămâne în centrul atenției. Fiecare componentă trebuie să își găsească locul, fiecare bomboană și figurină trebuie să respecte conceptul, iar structura finală trebuie să transforme ideea într-o creație convingătoare.

Indiferent de poziția din clasament, drumul până la finala mondială presupune ani de practică, pregătire și capacitatea de a răspunde unor criterii internaționale exigente. Pentru Marinel Bejan și Damarin, această participare este un nou capitol într-o poveste. Ea a început la Craiova și e dusă acum pe una dintre cele mai importante scene ale ciocolateriei.

Într-o competiție în care gustul trebuie să impresioneze, iar forma să spună o poveste, succesul se construiește din fiecare detaliu. Iar la Anvers, detaliile sunt încă în lucru.