Propunerea legislativă, înregistrată la Senat, se află în prezent în faza de dezbatere. Potrivit proiectului, Școala Națională de Diplomație ar urma să fie o instituție publică cu personalitate juridică, aflată în subordinea Ministerului Educației și Cercetării. Aceasta ar avea sediul în București și ar deveni succesoarea de drept a Institutului Diplomatic Român.
Ce ar urma să studieze cursanții Școlii Naționale de Diplomație
Inițiatorii proiectului propun ca instituția să combine pregătirea academică, formarea profesională continuă și cercetarea în domeniul diplomației, al relațiilor internaționale și al politicii externe. Noua școală ar pune accent și pe pregătirea practică necesară activității diplomatice. Printre domeniile de studiu menționate în comunicatul deputatului se numără dreptul diplomatic, dreptul consular și protocolul diplomatic.
Conform proiectului de lege, instituția ar putea organiza programe de masterat, doctorat, studii postuniversitare și cursuri de perfecționare sau specializare. Proiectul nu prevede organizarea unor programe de licență. Admiterea la programele de studii ar urma să se facă prin concurs. Iar pentru masterat ar putea candida persoanele care au absolvit deja o facultate.
Școala s-ar adresa atât celor care vor să înceapă o carieră în diplomație, politică externă sau relații internaționale, cât și angajaților care activează deja în aceste domenii și doresc să se specializeze.
Institutul Diplomatic Român ar urma să fie reorganizat
În expunerea de motive, inițiatorii susțin că diplomația modernă presupune competențe care depășesc reprezentarea tradițională a statului în relațiile internaționale. Printre domeniile în care ar fi necesară pregătirea specialiștilor sunt menționate diplomația economică, digitală și științifică, securitatea, energia și comunicarea strategică.
Deputatul Cosmin Corendea afirmă că România are o tradiție în pregătirea diplomaților, pe care noua instituție ar urma să o continue. „România are o tradiție îndelungată în pregătirea diplomaților, în anii ’50, țara noastră pregătea generații de diplomați foarte bine pregătiți profesional, lucru care s-a reflectat în politica externă a României din anii ’70 și ’80. În acea perioadă, România avea o prezență internațională importantă și demonstra capacitate de negociere, inclusiv în domeniul diplomației economice și comerciale. Această tradiție a continuat și după Revoluție, prin Institutul de Relații Internaționale, care, în 2005, a devenit Institutul Diplomatic Român”, a punctat deputatul.
„Școala se adresează atât celor care doresc să înceapă o carieră în diplomație, politică externă sau relații internaționale, cât și celor care activează deja în aceste domenii și vor să se perfecționeze profesional. Astfel, după terminarea facultății, cei interesați vor avea posibilitatea să urmeze programe de masterat și, ulterior, de doctorat în domeniu. În același timp, instituția va oferi cursuri de perfecționare și de specialitate pentru persoanele care au deja experiență profesională în diplomație și relații internaționale. Școala Națională de Diplomație va include și un segment important dedicat relațiilor internaționale, însă nu trebuie confundată cu facultățile de relații internaționale care funcționează deja în cadrul universităților din România”, a declarat Cosmin Corenda.
Finanțarea Școlii Naționale de Diplomație ar urma să fie asigurată de la bugetul de stat, dar și din venituri proprii, obținute din taxe de studii și cursuri, fonduri nerambursabile, sponsorizări și alte surse legale.
