Executivul ucrainean a adoptat modificarea printr-un decret care vizează „procedura simplificată de dobândire a cetățeniei ucrainene”, măsură ce permite cetățenilor din statele incluse să obțină cetățenia Ucrainei fără a fi obligați să renunțe la cetățenia de origine. România apare acum pe această listă extinsă, alături de alte state membre ale Uniunii Europene, precum Franța, Italia, Spania, Grecia, Bulgaria sau Polonia.
Reacțiile oficiale de la București au subliniat importanța acestui pas în contextul relațiilor bilaterale și al sprijinului constant oferit de România Ucrainei în contextul războiului declanșat de Federația Rusă. Potrivit unor surse guvernamentale, includerea României în acest mecanism poate contribui la consolidarea legăturilor dintre comunitățile din cele două țări și la facilitarea procedurilor administrative pentru cetățeni.
Impact diplomatic și implicații pentru comunitatea românească din Ucraina
Noua reglementare are o semnificație importantă și din perspectiva comunității românești din Ucraina, una dintre cele mai numeroase minorități etnice din statul vecin. În trecut, excluderea României de pe lista inițială a generat îngrijorări și dezbateri în spațiul public, fiind percepută de unele voci ca o lipsă de echilibru în raport cu alte state europene.
Autoritățile ucrainene au argumentat că selecția țărilor partenere a fost realizată pe baza unor criterii strategice, inclusiv apartenența la Uniunea Europeană, sprijinul politic și militar acordat Ucrainei, precum și nivelul relațiilor bilaterale. În acest context, extinderea listei este considerată un pas de ajustare a politicii de cetățenie la realitățile diplomatice actuale.
Ministerul Afacerilor Externe de la București a transmis anterior că legislația ucraineană privind cetățenia nu introduce restricții directe asupra comunităților românești, ci stabilește un cadru diferențiat de aplicare a dublei cetățenii în funcție de statele partenere. Oficialii români au subliniat că vor continua dialogul diplomatic pentru clarificarea tuturor aspectelor tehnice și pentru protejarea intereselor cetățenilor români și ale etnicilor români din Ucraina.
Decizia Kievului este văzută, în ansamblu, ca un semnal de apropiere între cele două state, într-un context regional marcat de securitate fragilă și de nevoia de cooperare extinsă între statele europene.
