Ministra Culturii, Ioana Ciocan, spune că prioritatea este protejarea patrimoniului. Ea a adăugat că, după finalizarea transferului și verificarea tuturor obiectelor, ar putea fi organizată și o expoziție la Iași. Oficialii instituției estimează că lucrările de restaurare a muzeului vor mai dura 36 de luni.

Ce obiecte ajung la Iași și de ce este importantă mutarea
Colecția transferată reunește manuscrise ale compozitorului și ale altor muzicieni, partituri, scrisori și corespondență, fotografii, cărți de patrimoniu, tablouri, obiecte de artă decorativă, mobilier, instrumente muzicale și obiecte personale care i-au aparținut lui Enescu. În colecție se mai găsesc discuri de gramofon, viniluri, diplome și documente de arhivă.
Asemenea documente nu pot fi depozitate în condiții obișnuite. Hârtia veche este sensibilă la umiditate, temperatură și variațiile bruște ale mediului. Ele vor ajunge acum la Complexul Muzeal Național „Moldova” din Iași, instituție care dispune de un Centru de Cercetare și Conservare-Restaurare a Patrimoniului Cultural. Ministra Culturii, Ioana Ciocan, a explicat că „bunurile vor fi păstrate într-un spațiu muzeal cu temperatură și umiditate controlate”.
În timpul transportului, pentru a limita riscurile, firma care se ocupă de proces a construit gratuit cutii speciale, etanșe, în care vor fi introduse alte cutii de protecție. Ioana Ciocan a explicat că „măsura a fost luată tocmai pentru a proteja patrimoniul inclusiv în cazul în care vremea se schimbă pe durata transportului”.
Transferul este temporar. Colecția rămâne în patrimoniul și în administrarea Muzeului Național „George Enescu”, iar Complexul Muzeal Național „Moldova” o primește în custodie pentru depozitare și conservare. După finalizarea lucrărilor de restaurare de la București, bunurile vor fi aduse înapoi la sediul muzeului.
Ce se va întâmpla cu bunurile după ce ajung la Iași
Odată ajunse la Iași, urmează mai multe etape de verificare, inventariere și conservare. Ioana Ciocan a declarat că conservatorul Muzeului Național „George Enescu” se va deplasa la Iași în mai multe rânduri pentru a participa la evaluarea colecției. „Vor fi prelevate inclusiv probe biologice, după care bunurile vor trece printr-o perioadă de carantinare, într-un spațiu special delimitat”, a specificat ministra.
Această etapă presupune izolarea temporară și verificarea obiectelor înainte de introducerea lor în depozitele propriu-zise. Ulterior, obiectele vor fi depozitate și vor intra într-un proces de conservare preventivă. „Prioritatea este să punem patrimoniul în siguranță”, a subliniat Ioana Ciocan.

De ce au ajuns manuscrisele lui Enescu în containere
În 2021, sediul din București al Muzeului Național „George Enescu”, aflat în Palatul Cantacuzino de pe Calea Victoriei, a fost închis pentru lucrări de consolidare și restaurare. Clădirea este un monument istoric, construit la începutul secolului al XX-lea. În ansamblul muzeal se află și Casa memorială „George Enescu”, locul în care muzicianul a locuit alături de soția sa, Maria Cantacuzino, cunoscută și sub numele de Maruca.
În octombrie 2021, reprezentanții muzeului au anunțat închiderea sediului pentru aproximativ doi ani, perioadă în care urmau să fie executate lucrările de restaurare și consolidare. Pentru eliberarea clădirilor și protejarea obiectelor, bunurile din colecție au fost mutate în containere amplasate în curtea instituției.
Lucrările nu au fost finalizate în intervalul anunțat inițial. Potrivit oficialilor de la Unitatea de Management a Proiectului din cadrul Ministerului Culturii, la expirarea contractului inițial, în noiembrie 2023, fuseseră realizate doar aproximativ 25% din lucrări. Contractul nu a mai fost prelungit. Autoritățile au fost nevoite să înceapă procedurile pentru atribuirea unui nou contract.

Patrimoniu în containere timp de aproape cinci ani
O soluție de depozitare gândită pentru cel mult doi ani a ajuns să fie folosită aproape cinci ani. Manuscrisele și celelalte obiecte au rămas în containere. Au fost expuse variațiilor de temperatură și condițiilor meteorologice. Situația a devenit un subiect de interes public în martie 2026, după apariția unor investigații jurnalistice. Ministerul Culturii a trimis Corpul de Control la muzeu și a constituit o comisie de specialiști pentru evaluarea stării de conservare a bunurilor.
În aprilie 2026, echipa de la muzeu a explicat că depozitarea în containere a permis personalului să continue inventarierea, reevaluarea și clasarea patrimoniului. Reprezentanții instituției au precizat că între 2021 și 2025 au fost întocmite și depuse la minister peste 400 de dosare de clasare pentru bunuri culturale.
Când ar putea fi restaurat Palatul Cantacuzino
Potrivit oficialilor de la Unitatea de Management a Proiectului, contractul în vigoare acum a fost semnat la 22 iunie 2026 și are o valoare de aproximativ 10,48 milioane de euro, fără TVA. Durata totală prevăzută este de 42 de luni, dintre care șase luni pentru proiectare și 36 de luni pentru execuția lucrărilor. Bogdan Trâmbaciu, directorul Unității de Management a Proiectului, a anunțat că „prima etapă de proiectare se află aproape de finalizare și că execuția lucrărilor este estimată la 36 de luni, începând din luna următoare”.
El a precizat că proiectul va fi monitorizat prin întâlniri săptămânale și verificări lunare, astfel încât să nu se mai repete situația din contractul precedent. Ioana Ciocan a anunțat că îl va însoți pe reprezentantul Unității de Management a Proiectului la verificările lunare, cel puțin în primele șase luni, pentru a urmări evoluția investiției.

Ce se întâmplă cu digitalizarea manuscriselor și accesul publicului
O parte importantă a documentelor există deja în format digital. În aprilie 2026, reprezentanții Muzeului Național „George Enescu” au precizat că manuscrisele lucrărilor finalizate și ale schițelor compozitorului, ce ajung la un număr de 12.368 de pagini, fuseseră scanate la o rezoluție foarte bună. Mai rămâneau de scanat aproximativ 300 de pagini, în mare parte corecturi făcute de Enescu pe primul exemplar de probă pentru tipar.
Arhiva digitală a muzeului mai cuprinde peste 2.600 de manuscrise muzicale ale altor compozitori români, alături de scrisori, fotografii și articole de presă.
Dar, potrivit informațiilor oferite de echipa muzeului, până în prezent, accesul la imaginile scanate se face pe baza unei solicitări motivate și în urma încheierii unui contract.
Patrimoniul, mai aproape de oameni
Ioana Ciocan a explicat că „Ministerul Culturii urmărește extinderea accesului publicului și al cercetătorilor la patrimoniul digitalizat. Planul nu vizează doar manuscrisele lui Enescu, ci și alte categorii de bunuri culturale, inclusiv picturi”. Ministra a precizat că documentele vor fi incluse în următoarea etapă a programelor de digitalizare ale ministerului și a estimat că ar putea deveni disponibile publicului în aproximativ un an.
Ministra Culturii a mai subliniat că va comunica public evoluția transferului, situația lucrărilor de restaurare și demersurile pentru asigurarea unor spații corespunzătoare de depozitare și pentru alte colecții aflate în situații dificile, inclusiv cele ale Muzeului Național de Istorie a României.
