Coiful de la Coțofenești este aproape ca înainte de furtul din Olanda și va fi expus la începutul lui 2027. Alexandru Dozsa, restaurator: „Cea mai complicată etapă a fost finalizată cu succes”

Restaurarea Coifului de la Coțofenești a intrat în ultima etapă, după mai multe luni de investigații și intervenții asupra piesei de aur vechi de aproximativ 2.500 de ani. Obiectul de patrimoniu a fost prezentat luni, 2 noiembrie, în premieră, în stadiul actual al restaurării, la Muzeul Național de Istorie a României.  

Coiful de la Coțofenești își revine după traumă

„O etapă cu foarte multe probleme și cu foarte multe provocări, dar totodată cu un succes real. Cele mai dificile intervenții au vizat deformările din partea frontală, în special din zona ochilor ornamentali, dar și din spatele coifului, care ajunsese să aibă o formă ovală. Dar, în acest moment, el este foarte aproape de forma inițială dinaintea furtului și pot spune că această etapă a fost încheiată”, a explicat Alexandru Dozsa.

Pentru corectarea deformărilor, specialiștii au folosit o metodă experimentală. Restauratorul spune că nu a mai aplicat-o nimeni până acum în România. Procesul a presupus realizarea unor mulaje din material termoplastic, atât în interiorul, cât și în exteriorul coifului, pentru distribuirea uniformă a presiunii asupra aurului. Procedeul a fost aplicat treptat, tratând fiecare zonă afectată separat, astfel încât metalul să poată fi readus la forma dorită fără a fi deteriorat.

„O rană adâncă”

Coiful de la Coțofenești este unul dintre cele mai importante artefacte ale patrimoniului arheologic românesc. El a fost furat în ianuarie 2025 din Muzeul Drents din Olanda, unde se afla împrumutat pentru o expoziție dedicată civilizației dacice. În aprilie 2026, autoritățile olandeze au anunțat recuperarea lui și a două dintre cele trei brățări dacice furate. Obiectele au revenit în România în primăvara acestui an, însă coiful a rămas în atenția specialiștilor pentru investigații și restaurare.

Vicepremierul și ministrul de Interne, Marian Neacșu, a vorbit despre impactul pe care furtul l-a avut asupra românilor și despre importanța recuperării artefactului. „A fost un moment care a adus o rană adâncă. Și odată cu el, fiecare dintre noi am simțit frustrarea pierderii unei părți din ființa noastră”, a spus oficialul.

Directorul MNIR, Cornel Constantin Ilie, a specificat că „ancheta jafului este în desfășurare, cea de-a patra brățară furată este căutată în continuare. Nu avem, pentru moment, detalii suplimentare. Dar sunt încrezător că și ultima brățară va fi recuperată”.

Se pregătește o expoziție specială

În ceea ce privește Coiful de la Coțofenești, echipa muzeului pregătește o expoziție specială pentru data de 15 ianuarie 2027, de Ziua Culturii Naționale. 

Cornel Constantin Ilie a mai precizat că restaurarea a costat câteva zeci de mii de euro. „Cea mai mare parte a intervențiilor și investigațiilor a fost realizată de specialiștii muzeului. Au fost contractate din exterior doar servicii punctuale, precum scanarea și fotogrammetria. Cheltuielile vor fi scăzute din suma despăgubirii prin asigurare, aflată în prezent la dispoziția Guvernului României”, a afirmat directorul MNIR.

Muzeul Național de Istorie va intra într-un șantier de aproximativ cinci ani

Ministerul Culturii pregătește consolidarea, restaurarea și modernizarea sediului de pe Calea Victoriei, în care muzeul funcționează din 1972. Clădirea are nevoie de intervenții ample, iar lucrările de consolidare începute în trecut au fost întrerupte în 2006, din lipsă de fonduri. Problemele de infrastructură au limitat spațiile disponibile pentru expoziții și depozitarea patrimoniului. 

Bogdan Ștefan Trîmbaciu, directorul Unității de Management a Proiectului din cadrul Ministerului Culturii, spune că documentația necesară investiției este aproape de finalizare. „Avem nevoie de ultimele avize, cele de incendiu, avizele de siguranță, avizele tehnico-economice ale Ministerului Culturii”, a explicat specialistul.

Echipa de la Ministerul Culturii dorește ca până la sfârșitul anului 2026 să aprobe, prin hotărâre de Guvern, indicatorii tehnico-economici ai investiției. În 2027 va fi organizată licitația și va fi semnat contractul pentru proiectarea tehnică și execuția lucrărilor. Șantierul ar putea începe la începutul anului 2028. „Lucrările vor dura aproximativ 5 ani de zile”, a mai declarat Bogdan Ștefan Trîmbaciu.

Patrimoniu în deplasare

Înainte de deschiderea șantierului, echipa muzeului și cea a ministerului caută soluții pentru mutarea întregului patrimoniu. Cea mai mare parte a obiectelor este deja ambalată și pregătită pentru transport, iar Ministerul Culturii a identificat mai multe variante pentru amenajarea unui depozit adaptat nevoilor instituției, care ar urma să fie realizat în 2027. Depozitul trebuie să asigure condiții corespunzătoare de temperatură, umiditate și securitate, astfel încât obiectele să fie protejate pe toată durata lucrărilor.

Ministra Culturii, Ioana Ciocan, a subliniat că „trebuie să reușim împreună și să mutăm patrimoniul, pentru că altfel nu se poate reconsolida muzeul și să-l lăsăm generațiilor viitoare. În fond, este istoria noastră. Muzeul Național de Istorie a României este unul dintre cele mai importante muzee din Europa, care conține piese de o valoare extrem de mare, de valoare universală”.

Investiția este finanțată prin cel de-al treilea Acord-cadru de împrumut dintre România și Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei. Programul are o valoare totală de 270 de milioane de euro, din care 216 milioane reprezintă împrumutul acordat de bancă, iar 54 de milioane de euro provin din bugetul de stat. Finanțarea vizează mai multe obiective culturale din țară, nu doar MNIR.