Coiful de la Coțofenești, un semnal de alarmă pentru România. Ministrul Culturii: „Fie schimbăm modelul de finanțare, fie rămânem cu palma întinsă la bugetul de stat”

Pe 21 aprilie, printr-un eveniment oficial organizat la Muzeul Național de Istorie (MNIR), artefactele au fost expuse pentru presă și oficiali. Iar de miercuri, 22 aprilie, și până pe 3 mai, ele pot fi văzute la muzeu în programul obișnuit de vizitare, prin achiziționare de bilet.  

Evenimentul a marcat prima apariție publică a coifului și a celor două brățări dacice după furtul din ianuarie 2025. Iar când se va termina expoziția temporară de 10 zile, obiectele vor fi integrate în programul obișnuit al muzeului și, posibil, în alte expoziții prin țară.

Piesele sunt esențiale pentru patrimoniul României, au o puternică însemnătate simbolică. Ministrul Culturii, András István Demeter, a vorbit în cadrul unui interviu pentru News Edge despre recuperarea artefactelor, dar și despre problemele de fond ale sistemului cultural.

Nu a fost o surpriză că a fost descoperit Coiful de la Coțofenești

Pentru ministrul Culturii, recuperarea Coifului de la Coțofenești nu a fost o surpriză, ci un rezultat așteptat. El spune că s-a muncit la anchetă foarte mult, că oficialii din Țările de Jos sunt experimentați și a avut încredere. „Nu pot să spun că am fost surprins. Am avut și argumente, nu doar o speranță nefundamentată”, a declarat András István Demeter. 

Ministrul rămâne optimist și în ceea ce privește brățara lipsă. „Am convingerea că și cea de-a patra piesă va avea același destin”, a specificat oficialul.

Furtul din ianuarie 2025, de la Muzeul Drents, a fost unul dintre cele mai grave incidente de acest tip din ultimii ani. Hoții au folosit explozibili pentru a pătrunde în muzeu și au furat patru artefacte românești în doar câteva minute. Ministrul Culturii din România explică însă că mediul în care s-a produs jaful a contat foarte mult în recuperare. „Incidentul s-a întâmplat într-o țară unde furtul diverselor artefacte sau obiecte de artă este frecvent”, a adăugat el.

De asemenea, ministrul laudă interesul acordat anchetei de către oficialii din Olanda. „A existat o extraordinară colaborare între autorități, de la cele polițienești, la cele judiciare, la parchete și așa mai departe. În cele din urmă, au ajuns la ceea ce unii dintre noi ne așteptam. Ca obiectele de patrimoniu să fie găsite, recuperate și returnate”, a mai spus ministrul.

Repatrierea a fost una rapidă 

Recuperarea artefactelor a fost urmată de o repatriere realizată în condiții speciale. S-a recurs la transport aerian, la escortă specializată și la coordonare între mai multe instituții române și olandeze. În zilele anterioare, reprezentanții Guvernului au subliniat că operațiunea a presupus „rigori de securitate foarte importante”. 

Faptul că obiectele au fost returnate înainte de finalizarea procesului penal din Olanda a fost considerat, de asemenea, un gest onorabil. „Pe toți ne-a luat prin surprindere momentul în care a fost făcut anunțul, nu anunțul în sine. Pe urmă, partea olandeză n-a mai așteptat procesul de judecată și a binevoit să ne returneze artefactele cu mult înainte de orice așteptare a noastră”, a declarat András István Demeter.

„Ei au înțeles trauma prin care am trecut noi la nivel național și au luat această hotărâre. Ceea ce este un gest demn și respectabil din partea lor”, a adăugat ministrul Culturii. 

Comunicarea a fost una limitată, interesul a fost mare

Expunerea specială a artefactelor este limitată la 10 zile, iar promovarea evenimentului a fost relativ discretă. Chiar și așa, interesul public a depășit așteptările. „Nu ne așteptam să realizăm o conferință de presă atât de mare. Dar ne bucură că subiectul este unul atât de important. Obiectele acestea merită”, afirmă oficialul.

Dar, conform declarațiilor sale, este vorba doar despre o etapă de 10 zile în care Coiful de la Coțofenești și brățările dacice sunt vedetele de la Muzeul Național de Istorie. Apoi, ele vor intra în regim normal de vizitare. Vor ocupa locul pe care îl aveau și înainte de a fi transportate în Olanda. 

Mai aproape de public

Ministrul vorbește și despre un plan mai amplu, anume aducerea patrimoniului mai aproape de public. „Coiful se întoarce la locul său din tezaurul acestui muzeu (MNIR – n.r.) de unde va putea fi scos pentru a fi integrat în diverse expoziții în muzeele țării”, a punctat oficialul. De altfel, el a specificat în cadrul conferinței că artefactele dacice vor mai părăsi România, în ciuda celor întâmplate.

„Patrimoniul trebuie accesibilizat. Acest Coif trebuie să devină un mesager al culturii și să-i aducă pe români mai aproape de patrimoniu”, a completat  András István Demeter.

Ministrul chiar respinge ideea că soluția pentru protejarea patrimoniului este izolarea completă. „Un singur lucru nu cred că este posibil, să ne închidem ușile și ferestrele și să ne mutăm în beciuri și să păzim patrimoniul fără a asigura accesul la cultură”, a specificat oficialul.

Bugetul culturii, între creșterea pe hârtie și presiunea în realitate

În 2026, bugetul Ministerului Culturii este ușor mai mare în cifre absolute, însă efectul inflației schimbă realitatea. Bugetul total se ridică la 1,44 miliarde de lei, în creștere față de anul precedent, dar nu și adaptat la majorarea prețurilor. Iar ministrul vorbește despre nevoia de soluții.

„Trăim într-o perioadă în care cuvântul de ordine este economisirea. Trebuie să găsim soluții”, spune el. De aceea, ideea gratuității pentru a vizita Coiful de la Coțofenești și brățările nu a fost luată în calcul. Biletul pentru adulți costă 32 de lei, cel pentru pensionari ajunge la 16 lei, iar studenții și elevii trebuie să achite 8 lei pentru a intra la MNIR. „Cultura este muncă. Deci nu este gratis”, a subliniat ministrul.

Pentru András István Demeter, dificultățile nu țin doar de buget, ci și de modelul de finanțare. „Până când nu schimbăm paradigma și nu lucrăm puțin la legislație în acest sens, noi, la Ministerul Culturii, tot cu palma întinsă către bugetul de stat vom rămâne”, a declarat oficialul.

Schimbările trebuie să se facă, dar nu se fac

Pentru Muzeul Național de Istorie a României, furtul din 2025 a fost „un atac de o gravitate excepțională”. Iar dispariția coifului a reprezentat „o rană adusă memoriei colective”, conform declarațiilor oficiale.

Pentru societate, revenirea Coifului de la Coțofenești a fost, în același timp, o victorie, dar și un semnal de alarmă. Un astfel de moment amintește din nou de acele schimbări reale care trebuie făcute, dar care, ȋncă nu s-au făcut.