Exclusiv! Directorul MNȚR explică de ce revenirea Coifului de la Coțofenești nu schimbă realitatea dură a culturii: „Politicile nu au niciun fel de orizont”

Dar emoția momentului e una, iar realitatea este alta și spune foarte multe despre fragilitatea patrimoniului. Virgil Ștefan Nițulescu, directorul Muzeului Național al Țăranului Român (MNȚR), spune în cadrul unui interviu pentru News Edge că recuperarea nu a fost o surpriză. „Mă așteptam să se întâmple așa. Nu credeam teoriile conspiraționiste. Eu speram chiar să fie găsite toate obiectele furate”, a specificat el. 

În opinia sa, cazul nu a fost niciodată unul sofisticat, ci mai degrabă un eșec al unor infractori care au subestimat desfășurarea anchetei. „Nu aveau nicio șansă să țină foarte mult timp obiectele ascunse. Toate dovezile erau împotriva lor”, a adăugat specialistul.

Coiful de la Coțofenești, un jaf ca în filme

Jaful din luna ianuarie a anului 2025 a ridicat imediat multe semne de întrebare despre destinația finală obiectelor. Au fost aduși în discuție colecționari privați dispuși să plătească sume uriașe pentru artefactele din România. S-a vorbit, de asemenea, și despre posibilitatea unei tranzacții pe piața neagră. 

„Să zicem că s-ar fi gândit să nu spună nimic despre locul unde au ascuns obiectele. Puteau să spere că o să le recupereze după ieșirea din închisoare. Dar este doar un scenariu mai degrabă de filme artistice”, a mai spus Virgil Ștefan Nițulescu. „La final, e limpede că au vrut să scape cu o pedeapsă mai blândă. Din punctul meu de vedere, era doar o chestiune de timp până erau găsite, cu sau fără ajutorul lor”, a specificat el.

Furtul de la Muzeul Drents a declanșat o anchetă rapidă și coordonată la nivel internațional. Poliția olandeză, Europol și autorități din mai multe state au fost implicate. Hoții au fost identificați relativ repede, în mare parte din cauza probelor lăsate în urmă cum ar fi imaginile de pe camerele de supraveghere. În plus, anchetatorii au recurs la metode de filaj și interceptări, care au dus la identificarea lor.

Jaful Coifului de la Coțofenești, unul amatoricesc?

Un moment important a fost utilizarea unui investigator sub acoperire, care s-a dat drept potențial cumpărător interesat de artefacte. Faptul că hoții au dorit să vândă obiectele de patrimoniu a confirmat că ele erau încă în posesia hoților. Nu ajunseseră pe piața neagră sau într-o colecție privată. 

„Când am aflat informația aceasta, am fost mai liniștit. Mi-am dat seama că obiectele de patrimoniu nu au fost nici tranzacționate foarte repede și nici distruse dintr-o întâmplare”, a subliniat directorul MNȚR.

El spune că în astfel de cazuri riscul cel mai mare nu este furtul în sine, ci ceea ce urmează după. Iar distrugerea unor obiecte de acest fel reprezenta cel mai rău scenariu. „Singurul pericol aici a fost ca obiectele să fie distruse sau vândute imediat”, a specificat specialistul.

„Dar, la final, s-a dovedit că hoții au făcut prea multe greșeli și poliția a reușit să îi prindă”, a adăugat Virgil Ștefan Nițulescu.

Momentul care nu a schimbat nimic

Revenirea coifului nu este, în opinia directorului de la MNȚR, un moment care schimbă societatea românească și modul în care ea percepe patrimoniul. „Nu îmi fac asemenea iluzii. Dacă ar fi fost un moment în care societatea să își schimbe punctul de vedere cu privire la patrimoniu, ar fi fost atunci când au fost furate obiectele”, este concluzia sa. 

„Ar fi fost de așteptat atunci ca decidenții politici, pentru că despre asta vorbim, să trateze cu mai multă seriozitate patrimoniul cultural material, care se află într-o deficiență gravă în momentul de față”, a punctat Virgil Ștefan Nițulescu.

Căci, spune el, dincolo de cazul punctual, se descrie o realitate nu tocmai fericită. Aceea că patrimoniul are parte de o infrastructură precară și de lipsă de soluții.  „Ceea ce s-a întâmplat cu obiectele care au fost evacuate din Muzeul George Enescu în momentul când au început lucrările de restaurare a clădirii… asta este realitatea”, a subliniat specialistul.

Cultura între discurs și realitate

Virgil Ștefan Nițulescu explică și ruptura dintre discursul public și realitate. El vorbește despre „o sărăcie cruntă” când vine vorba despre cultură și cum este administrat domeniul la nivel guvernamental.  

În opinia sa, problema nu este doar lipsa banilor, ci și lipsa unei viziuni culturale. „Politicile nu au niciun fel de orizont cultural și sunt, mai degrabă, orientate spre o afacere lucrativă pentru ei decât spre o îmbunătățire a stării în care este patrimoniul cultural”, a mai spus directorul de muzeu.

„Doar de ziua culturii naționale, mai ales, toată lumea apare pătrunsă de sentimente patriotice, dar realitatea contrazice aceste vorbe”, a mai declarat el.

Bugete mai mari pe hârtie, mai mici în realitate

De altfel, situația financiară a muzeelor este, spune specialistul, una destul de gravă, chiar dacă cifrele oficiale pot sugera contrariul. „Bugetul total se ridică la 1,44 miliarde de lei, în creștere față de anul precedent. Ceea ce ne permite să asigurăm atât funcționarea instituțiilor culturale, cât și continuarea proiectelor majore de investiții. Cea mai mare parte a bugetului, peste 74%, este destinată instituțiilor publice de cultură, muzee, teatre, opere și filarmonici care reprezintă pilonii principali ai vieții culturale din România”, a afirmat ministrul Culturii, Andras Istvan Demeter, după ce s-a aprobat bugetul ministerului pe 2026. 

„Bugetele tuturor instituțiilor publice aflate în subordinea Ministerului Culturii au scăzut în termeni reali acum, în anul 2026, față de 2025”, este replica dată de directorul de la MNȚR. Explicațiile sale țin de inflație și de costurile de funcționare. „Dacă ne luăm după cifre, bugetul nostru este unul mai bogat. Dar creșterea ascunde o scădere de facto, cu o inflație foarte ridicată și cu prețuri mai mari față de anul anterior”, a menționat Virgil Ștefan Nițulescu.

„Situația este, din punctul meu de vedere, una catastrofală. Cred că ne confruntăm cu cel mai prost buget pe care îl are muzeul, cel puțin din 2010, de când sunt eu director”, a adăugat specialistul.

O victorie simbolică, dar într-un sistem vulnerabil

Revenirea Coifului de la Coțofenești este, fără îndoială, o veste bună. Dar, evenimentul scoate în evidență, de asemenea, problemele mari ale sistemului cultural românesc.

Patrimoniul este valoros, dar infrastructura este fragilă. Discursul este unul patriotic, dar neglijența e o bubă neagră pe cultura din țara noastră. Obiectele pierdute ajung să fie recuperate, dar trebuie să le și protejăm.