Ultima săptămână din PNRR. Ce reforme amânate de ani de zile încearcă Parlamentul să adopte în sesiunea extraordinară

Calendarul european nu mai lasă loc pentru noi amânări. Potrivit regulilor Mecanismului de Redresare și Reziliență, statele membre trebuie să finalizeze jaloanele și țintele până la 31 august. Ultimele cereri de plată pot fi depuse ulterior, până la 30 septembrie. Însă reformele și investițiile pe baza cărora sunt ceruți banii trebuie să fie realizate până la sfârșitul acestei luni.

În România, termenul coincide aproape perfect cu vacanța parlamentară. Sesiunea ordinară începe la 1 septembrie, adică după expirarea deadline-ului european. Din acest motiv, Camera Deputaților și Senatul au fost convocate extraordinar pentru perioada 24-26 august. Pe masă se află legea integrității, întoarsă în Parlament după decizia Curții Constituționale și legislația privind hidrogenul. Noua lege a salarizării, una dintre reformele cu cea mai mare miză financiară, ar trebui și ea să ajungă la vot dacă partidele reușesc mai întâi să se pună de acord asupra formei finale.

Situația rezumă una dintre marile probleme ale implementării PNRR. Reforme negociate și amânate timp de ani au ajuns să fie decise în ultimele zile în care mai pot conta pentru deblocarea banilor europeni.

Legea integrității se întoarce în Parlament după CCR

Primul dosar greu aflat pe agenda Camerei Deputaților este noua lege a integrității, cunoscută drept legea ANI. Deputații trebuie să reexamineze proiectul după decizia Curții Constituționale din 17 august.

Legea a devenit între timp unul dintre cele mai tensionate conflicte politice ale verii, după introducerea unor amendamente PSD și AUR. Cea mai disputată prevedere este cea care stabilește că persoanelor pentru care a fost constatată definitiv o stare de incompatibilitate sau un conflict de interese și pentru care nu s-a împlinit termenul de trei ani le încetează mandatul la 30 de zile după intrarea în vigoare a legii.

Amendamentul, susținut de PSD și AUR, îl afectează direct pe liderul USR, Dominic Fritz. Primarul Timișoarei are o decizie definitivă în cazul conflictului de interese constatat de ANI.

USR și unii senatori PNL au atacat legea la CCR. Aceștia au acuzat că prevederea introduce retroactiv o sancțiune nouă pentru fapte produse înainte de intrarea ei în vigoare. Președintele Nicușor Dan a sesizat separat Curtea, invocând mai multe probleme de constituționalitate ale proiectului.

CCR a decis însă că „amendamentul Fritz” este constituțional. Curtea a considerat că reglementarea sancțiunilor pentru conflictele de interese se află în marja de apreciere a legiuitorului și că normele tranzitorii nu încalcă principiul constituțional al neretroactivității. În motivare, majoritatea judecătorilor a argumentat că noua normă pune capăt unui mandat „a cărui integritate a fost afectată”.

Dominic Fritz a reacționat acuzând un „brutal abuz de putere” și susținând că este sancționat retroactiv. Social-democrații au acuzat USR și PNL că încearcă să modifice legislația pentru a-l proteja pe Fritz.

CCR a respins însă o altă modificare controversată, susținută de AUR: obligațiile referitoare la „persoana care are relații asemănătoare celor dintre soți”. Sintagma a fost declarată neconstituțională. Articolele respinse de Curte trebuie corectate acum de Parlament. 

Legea hidrogenului: un jalon care trebuia rezolvat în 2023 

Un alt proiect pentru care Senatul a fost convocat extraordinar este legislația privind integrarea hidrogenului regenerabil și cu emisii reduse de carbon în industrie și transporturi.

Este Jalonul 126 din PNRR și figurează explicit printre reformele restante necesare pentru evaluarea Cererii de plată numărul 5, depusă de România în august. Valoarea totală este de 2,84 miliarde de euro.

În spatele unei legi despre care s-a vorbit relativ puțin public se află însă o întârziere de câțiva ani. Cadrul pentru hidrogen exista în PNRR încă de la început, iar termenul inițial pentru jalon era primul trimestru din 2023. România a adoptat în acel an Legea 237/2023 privind integrarea hidrogenului regenerabil și cu emisii reduse de carbon, dar legislația nu a fost suficientă pentru închiderea întregii reforme.

Între timp au intervenit noile reguli europene, iar Strategia Națională a Hidrogenului a fost aprobată abia în octombrie 2025. Termenul din PNRR a fost renegociat și împins până în 2026.

Proiectul aflat acum în Parlament completează cadrul existent. Vizează, între altele, procedurile de autorizare, integrarea hidrogenului pe piața energetică, reglementările tehnice și de siguranță și mecanismele necesare dezvoltării producției și utilizării hidrogenului regenerabil.

Nici actualul proiect nu a avut un traseu liniștit. A fost depus în Parlament pe 24 iulie, iar câteva zile mai târziu a primit rapoarte negative în comisiile Senatului. Plenul nu l-a respins definitiv, ci l-a retrimis la comisii pentru reexaminare.

Acum revine în aceeași situație de urgență. O reformă cu termen inițial în 2023 trebuie închisă într-o sesiune extraordinară convocată cu o săptămână înainte de expirarea PNRR.

Legea salarizării: reforma de 770 de milioane de euro fără consens politic

Cea mai mare necunoscută a acestei săptămâni rămâne Legea salarizării. Reforma este jalon în PNRR, cu o miză de aproximativ 770 de milioane de euro. Proiectul nu se află încă pe ordinea de zi a sesiunii extraordinare. Pentru a ajunge la vot până la 31 august, partidele trebuie mai întâi să ajungă la un acord asupra formei finale.

Una dintre probleme este costul reformei. Proiectul pornise de la o anvelopă suplimentară de aproximativ 8 miliarde de lei anual. Însă, în urma negocierilor cu diferitele categorii de bugetari impactul a urcat spre 12 miliarde de lei. Comisia Europeană a formulat observații asupra variantei transmise de autoritățile române. Ilie Bolojan a avertizat că orice creștere suplimentară trebuie acoperită prin economii sau venituri din altă parte a bugetului.

Ultima rundă de negocieri de la Cotroceni s-a încheiat fără consens. O nouă întâlnire a liderilor PSD, PNL, USR și UDMR este programată pentru marți, 25 august, după discuții tehnice între reprezentanții partidelor. PNL și-a mandatat deja parlamentarii să susțină legea. În timp ce PSD spune că va vota doar o variantă care nu duce la scăderea veniturilor actuale ale angajaților.

Presiunea nu vine însă doar din interiorul fostei coaliții. Cele cinci mari confederații sindicale cer retragerea proiectului și reluarea reformei de la zero de către un guvern cu puteri depline. Acestea susțin că actuala variantă nu rezolvă inechitățile din sistem, favorizează anumite categorii și dezavantajează sectoare esențiale ale serviciilor publice. Sindicatele critică inclusiv valoarea de referință de 4.000 de lei, nivelul coeficienților și plafonarea unor sporuri.

Astfel, cu numai câteva zile înainte de termenul PNRR, una dintre cele mai importante reforme asumate de România se află încă în etapa negocierilor politice și a contestării sindicale, fără să fi ajuns măcar în Parlament.

Admiterea la liceu: Parlamentul discută amânarea noilor reguli

Pe agenda sesiunii extraordinare se află și modificarea sistemului de admitere la liceu, un subiect care nu este jalon PNRR, dar care trebuie tranșat înainte de începerea noului an școlar.

Legea educației din 2023 prevede ca, începând cu admiterea din 2027, liceele să poată organiza propriul concurs pentru maximum 50% dintre locuri, după Evaluarea Națională. Ministerul Educației a publicat pe 14 august proiectul metodologiei, iar noile reguli i-ar fi vizat chiar pe elevii care intră în această toamnă în clasa a VIII-a.

În Parlament au ajuns însă două proiecte care propun amânarea reformei și care sunt pe ordinea de zi a Camerei Deputaților, în procedură de urgență. Primul, inițiat de patru deputați PSD, ar muta aplicarea noilor reguli pentru generația care a început clasa a V-a în anul școlar 2025-2026, ceea ce înseamnă admiterea din 2029. Al doilea, semnat de parlamentari PNL și PSD, printre care Raluca Turcan și Alexandru-Mihai Ghigiu, ar amâna aplicarea până la generația care începe clasa a V-a în 2026-2027, adică până la admiterea din 2030.

Raluca Turcan a justificat amânarea prin nevoia de predictibilitate și de dezbatere mai amplă, în condițiile în care pregătirea noului sistem a început cu doar câteva săptămâni înainte de debutul anului școlar.

Cele două proiecte trebuie analizate mai întâi de Comisia pentru învățământ înainte de votul în plen. Un proiect separat al USR, care propune eliminarea concursului suplimentar, nu a fost inclus pe agenda actualei sesiuni extraordinare.

Trei zile în Parlament pentru reforme amânate ani de zile

În doar trei zile de sesiune extraordinară, Parlamentul încearcă astfel să rezolve dosare cu istorii complet diferite, dar cu același termen final.

Legea integrității a trecut deja prin Parlament, Președinție și CCR și se întoarce acum pentru corectarea prevederilor neconstituționale. Legea hidrogenului închide un jalon a cărui implementare a început cu ani în urmă și care a avut inițial termen în 2023. Legea salarizării este încă prinsă între limitele bugetare, revendicările sindicatelor și lipsa unui acord între partide. Toate trebuie însă împinse spre aceeași linie de sosire.

Comisia Europeană a stabilit de la început că 31 august 2026 este ultima zi pentru îndeplinirea jaloanelor și țintelor din planurile naționale de redresare. După această dată mai există timp pentru evaluări, documente și plăți. Pentru reformele care nu au fost făcute, însă, timpul se termină.

Iar faptul că Parlamentul este chemat din vacanță cu șapte zile înainte de deadline pentru a adopta reforme începute sau promise în urmă cu trei, patru ori chiar cinci ani spune poate cel mai mult despre felul în care România ajunge la finalul PNRR: nu cu o perioadă de bilanț, ci cu o nouă cursă contracronometru.