Un nou satelit militar lansat de Rusia. Moscova dezvoltă și rețeaua Rassvet-3

Moscova continuă să-și dezvolte programul spațial pe două direcții. O nouă rachetă Soiuz-2.1b a transportat pe orbită un aparat destinat Ministerului rus al Apărării, în timp ce compania Biroul 1440 construiește o constelație de sateliți pentru comunicații broadband.

Potrivit Ministerului rus al Apărării, lansarea a avut loc luni, de la cosmodromul Plesețk, iar aparatul a fost plasat pe orbita stabilită. Autoritățile nu au precizat tipul satelitului sau misiunea exactă pe care acesta o va îndeplini. „Satelitul a fost plasat pe orbită conform programului şi sub controlul resurselor terestre ale Forţelor Aerospaţiale Ruse”, a declarat ministerul într-un comunicat de presă.

Specialiștii ruși mențin contactul telemetric cu aparatul, iar sistemele acestuia funcționează normal, potrivit comunicării oficiale. „Lansarea rachetei purtătoare şi plasarea pe orbită s-au efectuat fără incidente. După lansare, racheta purtătoare a fost urmărită de sistemele automate de control la sol ale Centrului de Testare Spaţială Gherman Titov”, a indicat Ministerul Apărării.

Plesețk a găzduit și alte lansări

Anterior, armata rusă a folosit cosmodromul Plesețk pentru mai multe misiuni militare. În aprilie au fost lansate sonde cu ajutorul rachetelor Angara-1.2 și Soiuz-2.1b, scrie stiripesurse.

Pe parcursul anului 2025, Rusia a efectuat, de asemenea, mai multe lansări de aparate militare. Cea mai recentă menționată în prima sursă a avut loc pe 26 decembrie, cu o rachetă Soiuz-2.1a.

16 de sateliți pentru internet

Separat de programul militar, Rusia încearcă să construiască o alternativă proprie la rețeaua Starlink. Compania Biroul 1440 dezvoltă sistemul Rassvet-3, format din sateliți aflați pe orbita joasă a Pământului și destinat comunicațiilor broadband.

În iulie, un lot de 16 sateliți Rassvet-3 a fost lansat cu o rachetă Soiuz-2.1b. Misiunea a fost prezentată de companie drept trecerea de la etapa experimentală la dezvoltarea unui serviciu de comunicații. „Lansarea primelor dispozitive din grupul țintă reprezintă trecerea de la experiment la crearea unui serviciu de comunicații”, a transmis compania într-un comunicat.

Proiectul este cunoscut și sub denumirea de „Starlinkul rusesc”. Scopul declarat este comercial și civil, pentru furnizarea de internet de mare viteză prin sateliți aflați pe orbita joasă.

Diferența față de Starlink rămâne uriașă

Comparativ cu rețeaua lui Elon Musk, proiectul rusesc se află încă la început. Starlink a depășit 10.000 de sateliți pe orbită, în timp ce Rassvet-3 este abia în etapa de construire a constelației.

Totuși, Biroul 1440 are planuri mult mai ample decât cele 16 aparate lansate în iulie. Obiectivul pentru sfârșitul lui 2026 este ca pe orbită să se afle 156 de sateliți Rassvet-3. Pentru atingerea acestei ținte erau prevăzute nouă lansări, dintre care două fuseseră realizate până la începutul lunii august.

Sateliții civili pot fi utili și armatei

Deși Rassvet-3 este prezentat ca un proiect comercial sistemul ar putea fi util și pentru armata rusă implicată în războiul din Ucraina. Sateliții ar putea contribui la realizarea unor lovituri mai precise împotriva forțelor ucrainene.

Această posibilă utilizare militară nu schimbă însă destinația oficială a proiectului. Rassvet-3 este dezvoltat pentru comunicații și acces la internet, spre deosebire de aparatul lansat luni, care a fost trimis în spațiu în interesul Ministerului rus al Apărării.

De la Sputnik la rivalitatea cu SpaceX

Istoric, Uniunea Sovietică a fost în fruntea cursei spațiale. Sputnik 1 a fost lansat în 1957, iar Yuri Gagarin a devenit, în 1961, primul om care a orbitat Pământul.

După destrămarea Uniunii Sovietice, în 1991, programul spațial rus s-a confruntat cu probleme de finanțare, corupție și management defectuos. Dificultățile au afectat și generațiile tinere de ingineri din industrie.

Un episod relatat în biografia lui Elon Musk, scrisă de Ashlee Vance, leagă începuturile rivalității de relația antreprenorului american cu industria spațială rusă. Oficialii ruși l-ar fi privit cu scepticism pe Musk cu mai bine de două decenii în urmă, experiență care l-ar fi motivat să caute o alternativă la rachetele Soyuz.

Ulterior, SpaceX a ajuns să concureze direct cu Rusia în domeniul lansărilor. NASA a folosit rachete Soyuz pentru transportul astronauților către Stația Spațială Internațională până când compania americană a dezvoltat o alternativă cu costuri de lansare mai mici.

Moscova critică militarizarea spațiului

În același timp, Rusia a cerut în repetate rânduri Statelor Unite să prevină militarizarea spațiului cosmic. Declarațiile vin în paralel cu dezvoltarea propriilor capacități spațiale. Pe de o parte, Moscova continuă lansările de aparate pentru Ministerul Apărării. Pe de altă parte, încearcă să construiască o rețea proprie de comunicații prin satelit, care să poată concura în timp cu Starlink.

Pentru moment, misiunea exactă a noului satelit militar rămâne necunoscută public. Autoritățile ruse au confirmat doar că aparatul a ajuns pe orbită și că legătura cu acesta este menținu